Page 54 - Drumul_socialismului_1980_09

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Deplină aprobare faţă ele noile măsuri Toată atenţia asigurării bazei furajere

privind* pacea şi bunăstarea
(Urmare din pag. 1} a cooperativei. La C.A.P. suculente — se află mull In jurul
întregului nostru popor ma şi a doua coasă, pre­ din Rîu de Mori şi Ostrov, rămasă în urmă. Astfel, din mis.
discutat
cu
cele peste 14 000 tone care
am
inginerii
lent
cum şi paie, se datorează şefi Pascu Hîcă şi, respec­ trebuie realizate pe consi­ cun
slabei preocupări pentru tiv, Puiu Mastraghin. Rîu liu, s-au făcut ceva mai mâi
Nouă dovadă a noastră, să ne creştem copiii Expresie grăitoare a organizarea şi desfăşura­ In jurul
în pace şi în deplin respect de Mori are depozitate 300 mult de 6 000 tone, ceea ce mis
năzuinţei de pace rea stringerii, transportului tone fînuri şi 250 tone paie, este foarte puţin. Inginerul nun
faţă de acest bine suprem grijii faţă de binele
a partidului şi bine al omenirii. şi depozitării furajelor. Ac­ iar pe cîmp se mai află 150 şef al consiliului ne spunea şuii
Muc
naţiunii ţiunea de transport şi de­ tone de fîn. Din cele 1000 că mai sînt de recoltat pen­
statului nostru pozitare se desfăşoară în tone de siloz s-au făcut tru siloz culturile duble — Par
ANDREI PETRESC preţ
şef de echipă, mod necorespunzător în ma­ 200 tone şi acum se lucrea­ 57 ha floarea soarelui şi 10.00 Pop Teii
Avem de apărat tot ce am U.C.C. — C.S. Hunedoara împreună cu tovarăşele de rea majoritate a unităţilor. ză cu o formaţie de la 120 ha porumb. Tot pentru 10,05 Ser.
clădit în anii construcţiei so­ muncă am luat cunoştinţă cu Nu se folosesc în suficien­ S.M.A. la recoltarea şi în- siloz se recoltează şi maso Iu
cialiste în România. Avem de profundă satisfacţie şi depli­ tă măsură şi la întreaga ca­ silozarea culturilor duble. vegetativă de pe cartofi, şi lfi.rto For
apărui înfăptuirile dobîndite O înţeleaptă politică nă adeziune despre hoturîrca pacitate mijloacele mecani­ Ostrovul, care a cosit toa­ alte ierburi. Acum se lu­ 10.55 Fotl
F.C
prin munca fi cutezanţa noas­ Comitetului Politic Executiv ce, iar cele cu tracţiune a- te cele 193 ha cu fineţe şi crează la însilozări la C.A.P. IJ.E
tră de popor liber fi inde­ în slujba bunăstării al C.C. al P.C.R. privind re­ nimală se utilizează puţin. a însilozat 1 100 tone din Densuş şi Rîu de Mori. Pla­ clii't
In
pendent, stăpîn unic pe desti­ ducerea pe anul 1980 a chel­ N-au fost întocmite grafice cele 2 000 planificate, stă nul la siloz — a ţinut să pro
nele sale. Avem de apărat poporului tuielilor militare cu circa 2 care să prevadă timpul în din acest punct de vedere precizeze interlocutorul — VM
viaţa liberă, pacea fi prospe­ miliarde lei, a cheltuielilor care trebuie să fie recolta­ mai bine ca alte unităţi. se va realiza integral. O să Gin
Constructorii Şantierului nr. te, strînse, transportate, de­ Totuşi, în ce priveşte de­ revenim să vedem cum se ani:
ritatea, înţelegerea între po­ de administraţie şi a altor pozitate şi însilozate fura­ pozitarea furajelor situaţia înfăptuiesc sarcinile pri­ 18,50 1001
poare. In acest sens, fi în 1 al T.C.H. au primii cu cheltuieli ale stalului cu apro­ jele cu răspunderi persona­ nu-i deloc mulţumitoare. Au vind asigurarea bazei fura­ 19.00 Tel.
împrejurările internaţionale deplină satisfacţie şi aproba­ ximativ 4 miliarde lei, fon­ le din partea cadrelor din fost aduse în depozite 120 jere în acest consiliu. Im­ 19,20 Noi Tel
19.55
actuale grele, cînd cursa înar­ re unanimă recenta holărîrc per
a Comitetului Politic Execu­ durile respective urmînd a fi C.A.P. şi primărie. Iar con­ tone, iar pe cîmp se află portant este acum ca orga­ ştiu
mărilor continuă să se dez­ tiv al C.C. al P.C.R. privind folosilc în scopul accelerării siliile populare n-au con­ 300 tone de fînuri i nele locale de partid şi de 21,80 Tel
volte, trebuie să ne preocu­ reducerea* în anul 1980 a progresului multilateral al pa­ trolat modul cum se acţio­ în acest consiliu mai sini stat, conducerile unităţilor 21,43 Fot.
păm neabătut — afa cum cheltuielilor militare cu cir­ triei şi înfăptuirii programu­ nează şi se desfăşoară mun­ peste 900 ha de fineţe na­ — acţionînd în spiritul sar­ Mii
tea
sublinia secretarul general al ca 2 miliarde lei şi a cheltu­ lui de ridicare a nivelului ca privind asigurarea bazei turale care aşteaptă cosaşii. cinilor şi indicaţiilor da­ Cai
partidului, tovarăşul Nicolao Au terminat cositul fîneţe- te de tovarăşul Nicolae Trn
ielilor de administraţie şi a de trai al poporului. furajere. Colectivele create la
Ceauşescu, în cuvîntarea de altor cheltuieli cu circa 4 mi­ Măsura, pornită din iniţia­ recent la nivelul primăriilor, lor C.A.P. Ostrov şi Toteşti, Ceauşescu, secretarul gene­
închidere a lucrărilor Con­ care răspund de realizarea iar la Rîu de Mori şi Peş­ ral al partidului, la con­
liarde lei. Această nouă mă­ tiva tovarăşului Nicolac
gresului consiliilor populare sarcinilor în zootehnie, tre­ teana se cosesc ultimele gresul consiliilor populare,
sură demonstrează cu putere Ceauşcscu, eminentul condu­ suprafeţe. între unităţile ca­ să ia măsuri urgente pen­
de întărirea continuă a ca­ consecvenţa cu care partidul cător al poporului nostru, buie să treacă la îndepli­ re mai au de recoltat mari tru recoltarea, transportul
pacităţii de apărare a patriei şi stalul nostru militează pen­ nirea atribuţiilor ce le au suprafeţe sînt Ciula Mare şi depozitarea tuturor fu­ buci;
în asigurarea furajelor şi
noastre. Aceasta se poate fa­ tru alocarea unei cîl mai este o dovadă a grijii sta­ a celorlalte obiective pri­ — 356 ha, Densuş — 357 ha rajelor, asigurînd astfel o dioprogi
tornice pe care partidul co­
ce în condiţii mai bune, cu mari părţi din venitul naţio­ vind sectorul creşterii ani­ şi Clopotivcf cu 152 ha. hrană corespunzătoare în Radioju
presei;
cheltuieli mai puţine. Ca ur­ nal în scopul dezvoltării ar­ munist, secretarul său gene­ malelor. însilozarea furajelor — perioada de stabulaţie în­ diilor; i
ral o acordă dezvoltării ar­
mare, considerăm că reduce­ monioase a tuturor localită­ monioase, în ritm susţinut, Cele relatate explică de deci asigurarea nutreţurilor tregului efectiv de animale. 9.05 Râs
rea cheltuielilor militare pe ţilor ţării şi al creării de noi a economiei naţionale, creş­ ce în prezent se află în lor; 10,i
10.05 Mi
qc.esl an cri circa 2 miliarde centre urbane, asigurîndu-se terii continue a bunăstării cîmp, în _ unităţile acestui Din ţâr
lei, precum fi reducerea cu astfel condiţii mereu mai bu­ consiliu, mai mult de 5 000 Noi im
materiale pi spirituale a po­ corală;
aproape 4 miliarde lei a chel­ ne de muncă şi de viaţă pen­ porului nostru. Ea este, toto­ tone de furaje — cum ne-a ştiri; 11
oierilor
tuielilor de administraţie fi a tru întreaga populaţie. Toto­ dată, o dovadă a dorinţei de confirmat inginerul şef al ră Radi
altor cheltuieli ale stalului pe dată, recenta holărîrc consti­ consiliului, Ştefan R. Iovă- de ştiri
pace a României socialiste, nescu. La C.A.P. Densuş se folcioru
anul în curs este o măsură tuie o contribuţie directă a a consecvenţei ei în promo­ află pe cîmp şi aşteaptă să tccc de
binevenită, este o nouă fi c- ţării noastre la continuarea varea fermă în relaţiile in­ fie transportate şi depozi­ la 3; 1
locvenlă dovadă a grijii per­ politicii de destindere, pentru ternaţionale a principiilor tate 000 tone fînuri, Clopo- lor; 10,1
Ansamb
manente a partidului fi sta­ abolirea forţei şi a amenin­ destinderii, dezarmării, încre­ tlva are 500 tone, Ostrov corul d
lului nostru, personal a tova­ ţării cu forţa, pentru soluţio­ derii şi colaborării între po­ 300 tone, Sarmizcgelusa Jiului;
comunic
răşului Nicolac Ccauşescu, narea jnoblemclor litigioase poare. Este un nou şi eloc­ 700 tone, Peşteana mai mult române:
pentru creşterea continuă a dintre state numai pe calea vent exemplu care subliniază de 500 tone, Ciula Mare Sfatul i
lettn
tratativelor, pentru promova­ peste 600 tone, iar Toteşti
prosperităţii patriei, a nivelu­ că între vorbele şi faptele 440 tone. limbii
lui de trai al celor ce mun­ rea unor relaţii cu adevărat partidului nostru există o de­ La C.A.P. Toteşti — unde muncii
popular
cesc. noi între naţiuni. Reducerea plină concordanţă. le de :
cheltuielilor militare dovedeş­ am avut ca interlocutor pe
Noi, siderurgiştii hunedo- te încă o dată că România ac­ Faţă de aceste noi şi grăi­ inginerul şef Viorel llian — Orele s<
muzică
reni, aprobăm din inimă a- s-a reuşit să se recolteze
ţionează cu fermitate, prin toare dovezi de grijă pentru ra şi sr
/ ceasta holărîrc a Comitetului forţe concrete pentru promo­ popor, pentru dettinul, său lu­ întreaga suprafaţă ocupată don le s
tr-o ori
Politic Executiv al C.C. al cu fineţe naturale — 262 ha, zicale;
varea ideilor nobile ale păcii minos, noi, comuniştii, toţi
P.C.R. şi ne angajăm să sus­ şi colaborării, pentru tradu­ au fost transportate şi de­ muzical
ţinem întreaga politică inter­ cerea în fapte a Actului fi­ oamenii muncii de la Între­ pozitate 360 tone de fînuri,
nă şi externă a ţării noastre nal de la Helsinki. prinderea „Vidra“ Orăşlie ne 340 tone paie şi s-au pre­
parat 700 tone siloz din cele
prin noi şi prestigioase fapte Dindu-şi adeziunea deplina angajăm să răspundem intr- 2 000 planificate. A fost co­
de muncă, să asigurăm eco­ faţă de măsurile adoptate, fa­ un singur fel: muncind cu sită otava de pe 50 ha din
DEV/
nomiei naţionale metal mai ţă de politica internă şi ex­ dăruire deplină_ pentru reali­ cele 100 ha cîte se vor-re­ Peisaj
mult fi mai bun, care să fie ternă a partidului şi stalului zarea unor produse de cea colta. Tot aici — fapt po­ Marile
folosii pentru construcţii de nostru, constructorii Şantie­ mai bună calitate, pentru în­ zitiv — s-au obţinut 160 to­ de var;
ABBA
obiective paşnice, în scopul rului 1 al T.C.H. se angajea­ cheierea acestui ultim an al ne nutreţ prin cositul mi­ haiduci
dezvoltării cconomico-sociale ză să facă totul pentru apli­ rişte!. Dar mai sînt pe cîmp Fugi,
carea* ci neabătută în viaţă. cincinalului cu planul înde­ peste 400 tone de nutreţuri, Oi ga şi
a patriei. Vrem ca munca să no rul) ; 1
plinit la toţi indicatorii. cantitate care nu-i deloc noapte
fie liberă, să ne putem bucu­ GHEORUHE DIACONESCU mkă, aceasta reprezentînd I.M.M.R. Simeria — sectorul II vagoane. Strungarul Vasile rea); i
ra în linişte de roadele ac­ maistru constructor — ANA CONŢ mai mult de jumătate din Morosan- îşi depăşeşte sarcinile de plan lunare cu 5—10 la (7 Noi<
sută.'
Foto: VIRGIL, ONOIU
tivităţii noastre şi de viaţa Şantierul nr. 1 al T.C.H. muncitoare, „Vidra“ Orâştie producţia totală de fînuri ter, su
blica);
de eati
pole d
resc) •
(Urmare din pag. 1) rea rezultatelor nesatisfăcă­ pe la
La IJ. Lupeni, printr-o bună organizare a producţiei, disciplină toare pe anul 1980. Şcoala
în care ne aflăm. în septem­ în al doilea rind, consi­ fărul);
pleca (
brie, chiar dacă am plecat severă, toate sectoarele pot fi cel puţin la nivelul planului derăm că este necesară o Zburaţi
(Muncit
cu acest minus, trebuie să mai bună organizare a ac­ Un om
ne facem planul. De fapt, tivităţii. de producţie înce- Africa
minusul se datorează faptu­ le întîlneşti la tot pasul. (Producţia pe 8 luni: —8 466 ne descurcăm cu încărca­ litate. De la începutul anu­ ■pînd cu fronturile de lucru CÂNI :
lui că două abataje cameră Principalul lucru este că, în tone; prima decadă: +606 tul în vagonete, ce vom fa­ lui am mers bine. S-a mun­ şi pînă la suprafaţă. O apro­ de car
BRAD :
sînt pe _terminate. însă, în continuare, noi vom da căr^ tone cărbune). ce cînd va tăia şi combi­ cit cu nădejde. în septem­ vizionare ritmică cu mate­ întoarce
curînd, vom termina zona bune la nivelul pîanului. — Pînă la începutul lunii na ? Nu ştim V1 Pentru a brie ne-am confruntat totuşi riale şl piese de schimb, cît GURAB
de curăţare a abatajului ca­ Inginer Ion Gîf-Deac, şeful • septembrie am „mers“ cu ne realiza planul şi a recu­ cu unele neajunsuri pe care şi o repartizare mai judi­ eşarfă
RAŞTIE
meră nr. 1, vom redeschide sectorului II. (Producţia pe un singur frontal. De cu­ pera minusurile trebuie ca, le-am rezolvat. Sîntem ho- cioasă a vagonetelor goale (Patria)
o alta, cu o producţie între 8 luni: —3 684 tone ; pri­ rînd l-am pus în funcţiune în viitor, sectorul 12 să rea­ tărîţi să adăugăm noi spo­ între sectoare. Apreciem, de (Flăcări
Napoli
100—120 tone, faţă de 60— ma decadă: —334 tone căr­ pe ai doilea — de 120 m. lizeze o mai bună corelare ruri de producţie celor pe asemenea, că inginerii, sub- cultură)
80 tone cit este la ora ac­ bune). îr, cadrul sectorului s-a stu­ a „goalelor“ la orizontul care le avem. Pînă la sfîr- inginerii, maiştrii şi şefii de spînzur.
tuală. Ceea ce ne frămîntă — Avem aceste rezultate şitul anului avem asigurată brigăzi, repartizaţi pe com­ libi pe
pe noi este problema postu­ nesatisfăcătoare pentru că obiecti kul ciWMt m, linia de front activă nece­ plexele mecanizate, schim­ seriile 3
rilor de deservire la punc­ am lucrat în condiţii grele, sară şi, în perspectivă, deja buri şi sectoare,- trebuie să ră); Bl
tea se
tele de încărcare ale brigă­ cu multe falii şi steril în ză- /MINERILOR mii JIULUI pregătit panoul 9, din stra­ să se preocupe cu mai mul­ Bilet d
zilor active. Deoarece nu ne cămînt. Practic, am fost ne­ tul 13, blocul 7, pentru in­ tă răspundere şi conştiin­ de cu
putem centraliza piuă nu voiţi să mutăm abatajul în RECUPERAREA RESTANTELOR, troducerea unui complex ciozitate de soarta produc­ Pinten
Acei o
curăţim zona. Şi pînă a- acelaşi panou, însă in altă mecanizat. De asemenea, la ţiei, intervenind prompt şi aparatu
tunci facem faţă ' cum pu­ poziţie. Pentru septembrie sectorul de pregătiri se va operativ atunci cînd situaţia na).
tem. Ne confruntăm, de a- ne-am angajat să depăşim introduce o combină de îna­ o cere.
semenea, cu aspecte de in­ intare. Luna septembrie do­ Adevărat, au existat şi e-
disciplină. Spre exemplu : sarcinile cu 500 tone cărbu­ CHE DUCTIEI DE CĂRBUNE rim să o încheiem cu un xistă desigur şi cauze obi­
din şapte mecanici diesel ne, iar la pregătiri să ne plus de 300 tone cărbune. ective — condiţii grele de
cîţi avem în sector, la „şut“ încadrăm în grafice. Dacă diat, de asemenea, posibili­ 400. Avem o poziţie foarte Ce concluzii desprindem ? exploatare, falii în zăcămînt, Timpi
vin zilnic în medie cîte pa­ vom recupera minusurile ? tatea introducerii mecaniză­ bună,putem da mult cărbu­ în primul rind că în pe­ intercalaţii de steril — caro ziua de
tru. în aceste condiţii, pen­ Minerii din sectorul nostru rii. Astfel, din octombrie a- ne. Trebuie să fim ajutaţi. rioada care a trecut din a- stau la baza rezultatelor ob­ Vremea
în curs
tru a putea asigura o de­ sînt holărîţi chiar să-şi de­ batajul frontal nr. 3-5 va fi Ieri (9 septembrie a.c.) am cest an la l.M. Lupeni nu ţinute. însă experienţa bo­ va fl v;
servire corespunzătoare sîn- păşească planul. De luna dotat cu o combină de tăie­ extras, peste plan cea mai s-a acţionat în suficientă gată acumulată de-a lungul nin. Nu
cipitaţii
tem nevoiţi să luăm munci­ viitoare punem în funcţiune re a vetrei, cu ajulorul că­ mare producţie de cărbune măsură în vederea folosirii a zeci de ani de minerit de general
tori din fronturile active. un nou abataj frontal de reia sperăm să ne recupe­ pe întreprindere — plus 280 utilajelor moderne din do­ colectivul celui mai puter­ minimă
Aceeaşi situaţie se întîm- 100 m, dotat cu tăiere me­ răm restanţele. Problema tone. tare la parametri superiori. nic detaşament de mineri ai 10 grad
plă şi la punctele de încăr­ canizată, care va da 100— principală a sectorului nos­ Subinginer Cornelia Va- Discuţiile pe care le-am a- Văii Jiului îşi va spune şi între 21
Timpt
care şi deservire ale puţu­ tru este acea a vagonetelor sinc, normator la sectorul vut cu cadrele de conduce­ de această dată cuvîntul. 18 şi 1
lui nr. 21. Şi, una peste al­ 150 tone de cărbune pe zi. goale. Cărbunele îl încăr­ VIL (Producţia pe 8 luni: Optimismul, încrederea în Vreme
ta, la abatajul frontal din Prin urmare, situaţia pro­ căm direct în vagonete, cînd + 6 095 tone; prima decadă re ou evidenţiat acest lu­ forţele proprii, dorinţa de a zire tro
mult sc
stratul III avem nevoie de ducţiei sectorului nostru se nu le avem (lucru care s-a la pian). cru. Indisciplina fiind, şl du- extrage cantităţi tot mai La m
20 de posturi pentru a mer­ va îmbunătăţi. întimplat frecvent), oprim — Noi exploatăm stratul pă părerea lor, elementul mari de cărbune — iată ce să dar
ge bine. Mai sînt şi alte inginer Ghcorghe Cotor- activitatea în abataj. Adică 13 unde, se ştie. este căr­ principal care a contribuit, îi caracterizează pe minerii bll. (M
ciu ; O.
greutăţi; de fapt, în mină mani, şeful sectorului V. stăm. Dacă în prezent nu bunele de cea mai bună ca­ în bună măsură, la obţine­ Lupeniului 1980.