Page 55 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 55
1 # MIERCURI, 17 SEPTEMBRIE l JBU * ug. a
l
r --------------------------------------
s T©vetrâş@ şi tovarăşi! ^ (Urmare clin pag 1) ¡i
EESSBBMH
Oameni oi msjîicli de io ©roşe şi sote \ S ţ lesturile au debutat cu sim- ţ
,00 — Trans- / pozionul „Ţara Zaranduiui, l
irectă : So- S 4 leagăn al răscoalei ţărani- 4
scmnării do- ^ Sn patria noastrâ procesul revoluţionar de edificare a noii / lor de la 1784, condusă de î
r oficiale ro- \ I Horia, Cloşca şi Crişan". j
ambicane J orînduiri sociale nu s-a încheiat. Este necesar să desfăşurăm în con- i Tema a dat posibilitate is- l
.45 — Trans- \ ) torictlor şi muzeografilor ţ
irectă : cerc- > tinuare o muncă intensă şi să luptăm din toate puterile pentru în- © Noutăţi in librării. R ecent a intrat în librării albu m u l 1 deveni să dezbată probleme î
cării lovară- \ 1 de real interes pentru pu- 5
lora Moiscs | făptuirea Programului partidului de făurire a societăţii socialiste „R om ânia — păm înturi eterne", editat de revista T ransil i blicul spectator. Cereetăto- 5
preşedintele \ vania, cuprin zînd prezen tări grafice şi istorice ale unor zo l rui Ioan Andriţoiu a iăcut *
FUELIMO, multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism S ţ ne pitoreşti din ţară : V aiea Jiului, Ţ ara H aţegului, O răştie, 1 o incursiune în timp, pen- t
le Republicii 1 tru a se putea înţelege mai *
Mozambic f (din Chemarea Congresului al II-lea al consiliilor Zarand, H unedoara, V alea M u reşu ldi şi D eva. bine istoria milenară a a- ’
castor
locuri,
profesorul
la şcoală şi populare) © Cămin studenţesc. începînd din acest an un iversitar Mircea Dan Lazăr a evocat
stu den ţii de ia In stitu tu l de m ine P etroşani dispun de încă I cîteva monumente medie-
iăţcnesc 400 de locu ri de cazare în noul căm in dat recent în func V vale de arhitectură româ-
/ nească, ctitorii ale unor ,
Transmisiune Documentele Gon rresului al Î-Îea - cuprinzător ■ ţiu ne. Sem nificativ este de constru ctori tot parcursul şi construc- ) cneji români din Ţara Za-
'.C. Argeş —
faptul
că
pe
:ht in Cupa
t rândului, iar profesorul loa- j
alătu ri
s-au
acestuia,
ţiei
aflat
studen ţi
! la Piteşti cu ajutoru l cărora lu crările au fost term in ate la tim p. I chim Lazăr, fiu al satului
: Tragerea l gazdă a manifestării, a stă-
es program peu'ru perfecţionarea activităţii ® L a P etroşani, !h zona pieţei agroaiim entare a fost } ruit asupra momentului de-
¡-a terminat. 4 clanşării răscoalei — aduna-
» noastre se trasat blocul 14 D cu 70 garsoniere. A cesta face parte j rea de la Mesteacăn. „Ui- .
L din nou dintr-un ansam blu de 178 apartam ente şi va fi constru it i timatumul lui Horia" a prl- |
* lejuit profesorului Mihai /
:ri iliilor populare de G rupul de şantiere V alea Jiu lu i al T .C . D eva. l Cerghedean o patetică pre- 6
sile ! ® „Calitate, înainte de toate", se intitulează spectaco / legere, iar profesorul Ion /
ateca: „Aco- ţ Frăţilă u făcut din comuni- 4
proclucţie a Acţionăm pentru ducţiile medii la hectar, la vin din cuvîntarea tovară lul brigăzii artistice de am atori de la P reparaţia C oroeşti, / carea sa „Horia şl Avram /
ir italiene principalele culturi vegeta şului Nicolae Ceauşescu la aflat în pregătire în vederea prezentării în faţa oam en i 1 Iancu — mindria aspră a \
creşterea puterii i moţilor" o caldă pledoarie /
internazionalc le, obţinîndu-se în 1985 o Congresul al II-lea al consi lor m un cii din întreprin dere. ) despre demnitate şi dirze- ţ
- Universita- economice producţie totală de cereale liilor populare, dorind să ® C in em atografele din V alea Jiu lu i organ izează in a-
.•a, tu Cupa a localităţii, pentru t de 3 631 tone, la cartofi de consolidăm realizările actua
or europetti. ceste zile serii de proiecţii de filme în aer liber. F ilm ele
mc directă d< urbanizarea ei 713 tone, la sfeclă de za le ale comunei noastre, proiectate în acest fel, cele m ai m ulte docum entare, au ca
hăr 1 319 tone, la legume şi Consiliul popular Crişcior
1 In vederea înfăptuirii is verdeţuri de 1 720 tone şi coordonează şi îndrumă tem ă : „R om ânia şi noua ordin e econom ică intern aţională", „Omagiu
toricelor hotărlri ale Con de 1 473 tone la fructe. A- toate acţiunile de pe raza „F lorile R etezatu lu i“, „la început de dru m " etc.
gresului ăl Xll-lea al parti
£? l----------, ceste însemnate sporuri de sa de activitate, mobilizînd © in cadrul „L unii h orticultu rii", pentru V alea Jiului a
dului, ale Congresului al producţie vor fj realizate pe cetăţenii la muncă, stimu- fost în tocm it un judicios plan de aprovizionare. U n ităţile de lui Clisan“
II-lea al consiliilor populare, .seama introducerii în cul legu m e şl fru cte organizează în toată această perioadă
I : 6,on na- comuna Ilia şi-a propus ca lînd participarea lor la con
limineţii; 7,00 tură a celor mai valoroase struirea obiectivelor propu expoziţii de legume şi fructe cu vînzare.
l,oo Revista în cincinalul viitor să pu soi.uri, prin folosirea unei se. •-
urierul melo- nă un accent deosebit pe agrotehnici superioare şi Astfel, lâ construirea noii © Deschiderea stagiunii teatrale a fost m arcată luni t
letin de ştiri: sporirea lucrărilor de inves reducerea pierderilor la re printr-un spectacol su sţinut în faţa m inerilor de la L upeni , nie. Simpozionul s-a inche- '
n ascultători- tiţii, 'a căror valoare va fi săli de gimnastică a şcolii de u n colectiv de actori de la T eatrul de stat „V alea Jiu \ iat cu comunicarea „Ţărăni-
itin de ştiri ; coltare, prin participarea generale din localitatea re ! mea din Munţii Apuseni —
opulară; 10,50 de peste 96 milioane lei, şi tuturor oamenilor muncii la şedinţă de comună, aflată lui" din P etroşani. 4 puternic angajată in lupta
ialistc; 10,45 vor consta în principal în executarea în timp optim a în curs de execuţie, valoa / condusă de P.C.R. împotri-
ri de muzică CONSTANTIN IOVĂNESCU ţ va fascismului pentru inde-
i Buletin de sistematizarea staţiei C.F.R., tuturor lucrărilor agricole. rea muncii patriotice pres 1 pendenţă şi suveranitate na-
crofonul pio- canalizarea localităţii, în a- Printr-o îngrijire şi furaja tate de cetăţeni se cifrează ’ ţională", susţinută de dr.
Avanpremie- menajarea rîului Mureş în re raţională a animalelor se deja la 100 000 lei, iar pen i Mircea Valea. i
12.00 Buletin §yb arcuri d© lumini“ 1 Spectacolul tematic — j
Din comoara sectorul Ilia-Săcămaş, în lu va realiza o valorificare su tru pregătirea celor patru ?# l „Cinstire eroilor de la 1784“
iru; 12,45 Cîn- crări de desecări pe 1500 perioară a producţiei ani străzi — Crişului, Luncii, prezentat de formaţiile s
13.00 De la 1 ha, în construcţia a 100 de maliere, obţinîndu-se sporuri Viitorului şi Carierei — în La Călan a început cea pe teme de respectare a ţ artistice ale şcolii generale t
ubid invitaţi- de-a V-a ediţie a festivalu normelor de tehnica secu şi căminelor culturale din I
ajurnal ; 16,15 apartamente, a unei fabrici importante de produse. Faţă suprafaţă totală de peste k Ribita şi Crişan, a deschis 1
muncitoreşti : de gheaţă, a unor magazine de acest an, la carne se va 4000 mp, care vor fi asfal lui culturii şi educaţiei so rităţii muncii, gala de filme / programul artistic, care, ui- 5
:ri din Valea universale cu bufele în sa înregistra o creştere de a- tate pînă la sfîrşitul acestui cialiste „Sub arcuri de lu documentare „România pe I terior, transferat de la că- fi
oordonate e- mini“. Ziua inaugurală a / minul cultural in preajma >
,40 Şlagărul tele Sirbi şi Bretea Mure- proape 200 tone, la lapte de an, gospodarii comunei nu-şi glob“ şi spectacolele brigă \ casei memoriale, a conţi- fi
decenii; 1G,55 şană, construirea unei bru vacă de 23 000 hl, la lapte precupeţesc eforturile. La prilejuit vernisajul expozi / nuat pînă spre amurg. I-au /
ui; 17,00 BU- tării în localitatea Ilia ş.a. de oaie de circa 50 hl, la fel, construcţia podului în ţiei de pictură a artistului zii artistice „Ce oameni!“ ţ dat frumuseţe şi vigoare fi
•i; 17,05 Odă amator Kelemen Ştefan, fa şi a montajului literar mu i cintecul şi jocul de viaţă »
; 17,25 Hora In domeniul agriculturii lină de 3 900 kg. satul Zdrapţi, lingă stadion, zical „Sub arcuri de lu ) nouă adus de formaţiile ar- 4
e — muzică ne revin sarcini concrete în Obiectivele noi ce se vor în valoare de 200 000 lei za orăşenească a concursu 1 tistice din multe sate : an- i
Piese cora- organizarea şi controlul ac construi, creşterea indicatO' este un obiectiv a cărui fi lui gen „Cine şlie, cîştigă“ mini“. 1 samblul folcloric al cămi- ţ
Ursu; 18,00 1 nului cultural din După Pia- i
10 Concert de tivităţii, în desfăşurarea bu rilor unor ramuri ale econo nalizare se află în atenţia I tră (Buceş), unde jocul ce- J
•ă; 20,30 Lile- nă a tuturor lucrărilor agri •miei specifice localităţii consiliului popular. l lor trei generaţii de călu- fi
i al cadre- 1
igii; 20,50 Ca- cole, în întreprinderea unor noastre, vor duce la îmbu Amenajarea maternităţii ’ şeri, grupul vocal al cadre- }
22.00 O zi in- ţ lor didactice, sofiştii, iştii, tara- |
publicul ; I
Bijuteril mu- viitoare măsuri pentru înflo nătăţirea nivelului de trai C.A.P., introducerea apei .' ful, au îneîntat nul
00 Non stop rirea acestei ramuri. Am al oamenilor muncii din Ilia, potabile la grajduri, ca şi V dansatorii din Căzăneşti, fi
Abrudu- *
prevăzut pentru cincinalul la înflorirea şi dezvoltarea executarea unui fînar cu o , cîntecele „Ţartna_ Abrudu-
4 lui“ şi „Flori de mac", adu-
viitor o creştere a suprafe puternică a viitorului cen capacitate de 100 tone — 1 se de grupul vocal din Vata
ţei arabile cu 80 ha teren, tru agroindustrial. lucrări menite să creeze de Jos, sub bagheta învăţă
însemnate sporuri de pro TEODOR VASIU condiţii bune pentru dezvol torului Mircea Vlad, tarafu
rile reunite ale căminelor
ducţie se vor obţine prin fo primarul comunei Ilia tarea în mai mare măsură culturale din Vaţa de Jos şi
7 n (Patria); losirea raţională a fondului a creşterii animalelor, în Baia de Criş. cu soliştii lo-
tal (Arta) ; funciar, executarea unui vo Stimularea participării sc^ul satisfacerii pe plan sif Drăgan şi- Fiorlca Ban ;
iţe (Grădina lum de 1 500 ha de desecări, local a necesităţilor proprii formaţiile artistice clin Dum
JNEDOARA : cetăţenilor de consum, dar şl pentru a brava de Jos şi Dumbrava
ăra); HanuJ îmbunătăţiri de pajişti pe la realizarea de Sus, din Uibăreşti şl Ri-
biţa. Nestematele folcloru
derurglstub»' 300 ha, precum şi prin folo livra statului mai multe pro
■esc (Artajt. sirea raţională a celor peste obiectivelor propuse duse animaliere. lui zărăndean, înşiruite du
(Constructo- minică în preajma casei
1NI : Ultima 1000 tone îngrăşăminte chi memoriale, care evocă peste
agoste (Uni- mice, prevăzute a se admi Conştienţi de sarcinile de H E R T A F A U R \ veacuri istoria frămîntntă a
, acestor locuri, au dat fru-
î formidabil nistra anual. Vor spori pro înaltă răspundere ce ne re- primarul comunei Crişcior
NicSv Car- ţ museţe nouă şi vitalitate
tiv (Repu- i cintecului şi jocului, înche-
;i ; Sezonul 1 ind, după cum se cuvine,
iturai); Clo- Multe au fost fazele ofen t ediţia a rv-a a unei ma-
ă (Muncito- Du mulle ori, urmărind suporteri, cu prezenţe înde advers. Abia atunci cînd un stingă Sansam, care a înce sive „create Re Corvinul in 1 nifestări educative, organl- '
I ; Lovitură un joc oarecare din tribu lungate în tribune, nu o au. pasional al fotbalului va put să accelereze spre poar 1 zate de Consiliul comunal |
uncitoresc) ; nă, am impresia cu aceasta Nu o au, pentru că n-au în avea puterea să-şi desprindă ta adversă. Din faţă, fun meciul cu Progresul-Vulcan. i An educaţie politică şi cul-
i II (Lucca- Ca aceasta, cu Dumitrachc i tură socialistă Ribita, ce j
’ şi-a pus viguroasă ampren- .
: Dacă vei geme de întrebări puse cu cercat nici ei şi n-au fost privirea de pe omul cu min daşul dreapa advers se pre sus... sus. 4 tă în festivalul naţional (
; PETRILA: voce tare sau introspectiv fi stimulaţi nici de alţii să gin- gea, pentru a urmări mişca gătea să-l blocheze; Ke ' „Cîntarea României". 1
ti tul cerului rămase, de cele mai multe dească fotbalul dincolo de rea coechipierilor acestuia egan, aflat undeva lateral, Foto; T. LUCA
ANINOASA:
>adă pentru ori, fără răspuns. „Ia uite o pasă, un dribling sau o în teren, cînd aceste miş sesizează intenţia argentinia _______ I
resc); URI- la el! De ce a pasat lui X deposedare, să-l simtă şi cări gîndile, pregătite îi nului şi sprintează, urmat
tare şi nas citul putea s-o dea lui Z să-l analizeze realmente, vor produce aceeaşi plăcere de „garda lui de corp“, pe
Noiembrie) ;
.ragostea se „Cum a putut să facă gre aşa cum de fapt se şi pre ca şi un dribling sau un şut direcţia de atac a lui San- mai acele „lucruşoare“,
ua roşie) ; şeala asta, nu l-a văzut de zintă : o echipă încercînd să reuşite — abia atunci res som, între acesta şi funda care dispăruseră din loseră di
Călăreţul cu marca 1 pe Y „Este' a învingă o altă echipă. Iar pectivul va putea spune că şul argentinian. Aici are ;i
nerul) ; O- cuinţa lui V.P. din satul fi
ea nelinişte doua pasă greşit dală; nu cîteva ruperi de ritm, cu în Barbura, doar cu două ore
i cei sărac ştiu ce se întîmplă cu băia cercări înşelătoare de des _____ în urmă. Firesc, N.B. a i
AGIU-BAI : tul ăsta; cred că a luat-o prindere spre spaţiile libere,
ă (Casa de fost scutit de oboseala
3); Pădurea razna, i s-a urcat fotbalul Cronica mea urmat nebuneşte atil de o- @ Nu mai curge. „De ...aranjatului,
ipular) ; A- la cap“. „Da’ uite dom-le la mul carc-l marca individual, unde curge mai şi pică“ © Căruţaşul din Musa- î
prieten — ăsta, vrea el să aibă toate cit şi de fundaşul advers,
lina de vâ şi-a zis Nicolae Avram, riu. Cînd a fost întrebat ţ
nd dragos- mingile, nu-i mai ajunge care întrezărise în Keegan muncitor la S.U.T. Cluj — de unde are cei 18 saci de fi
; CĂLAN'i postul lui, se duce şi peste pentru obţinerea succesului pricepe ceva din desfăşura un pericol potenţial cu mult■ lotul Petroşani. Şi... prin porumb, Traian Gui, că- 1
•cere (Casa alţii“. se folosesc anumite manevre rea jocului. mai mare decit atacul, chiar
SIMERIA ; grija-i personală, i-a picat, ruţaş particular din Musa- |
ui); ILIA t Şi astfel de întrebări se tactice înglobate într-o stra în Anglia, golul anului cu mingea la picior, al lui acolo, un butoiaş cu 120 riu-Brad, a spus că i-a I
inunaţi eu insinuează pe întreg par tegie generală, bazîndu-se trecut a fost atribuit unui Sansom. Acesta din urmă, litri de motorină. Organe- cumpărat. Mai apoi a zis |
nat (Lumi- cursul jocului, suporterii pe mijloacele specifice fie jucător, Bob Lalchford, ca profvtînd de ruperile de le de miliţie n-au fost de că i-a luat. Iar cînd n-a |
lăudînd şi denigrînd cu a- cărei echipe, in funcţie de re, pe parcursul întregii des ritm ale lui Keegan, ca şi acord cu explicaţiile şi mai avut încotro a recu- f
celaşi patos, intr-un inter capacităţile individuale şi de făşurări a fazei ce a dus la de diversiunea provocată în i-au întocmit lui N.A. do- noscut că i-a furat din
val de cîteva minute, pe a- stăpînirea- tehnică ale pro marcarea golului, n-a atins apărarea argentinienilor, du sar de cercetare penală piaţa de alimente a o-
celaşi jucător, în funcţie de priilor jucători. Or, ceea ce mingea. Dar mişcările lui de pă o cursă de 40 de metri, pentru sustragerea motori- raşului. Cu alte cuvinte,
reuşita sau nereuşita Hui. In suporterii, în cea mai ma fixare, apoi de dezechili a ţîşnit pe culoarul creat şi nei. Că de unde curge... furt calificat în dauna a-
¡>il pentru felul acesta, lucrurile sini re parte, receptează, anali brare şi în final de blocare a finalizat. Aş vrea să văd
nbrie 1980 : reduse la minimum de în zează şi discută se referă a apărării adverse şi de şi eu un jucător român nu mai pică. A picat N.A. vului personal. Valoarea
•umoasă şi © După două ore. Ni- porumbului — 3 800 lei.
ire. Cerul ţelegere, sînt simplificate tocmai la aceste mijloace de creare a culoarului pentru sprintînd de trei, palm ori, colae Bexa, cu domiciliul Orzul pentru cai nu i-a
ii mult se pînă la a gîndi fotbalul bază — tehnica jucătorului un coechipier — - Mac Der- nu cu girului de a primi în Crişcior, liberat din pe- fost pus la socoteală,
mnala pre doar ca pe nişte perfor (şut, pasă, dribling), uşor mott — , a dus la înscrierea mingea, ci cu convingerea
fă sufla în nitenciar în primăvara a- • Găsit, reţinut şi... ea-
jmperaturo manţe individuale şi nici sesizabilă, şi nicidecum la a cil uşurinţă a golului. La că deplasarea hu creează cestui an, a fost surprins zat. Miliţia oraşului Oraş- î
între 5 şl decum ca o activitate colec calitate superioară — tacti ultimul joc Anglia — Ar altui coechipier posibilităţi de lucrătorii postului de tie l-a găsit pe Ioan Du- |
maximă tivă, generală în care suc ca jocului, care presupune gentina, pa Wembley, faza de manevră.
de. miliţie Băiţa, în pădurea daş, ,e loc din Romos, ur- *
iii pentru cesul este mult mai mult înţelegerea mişcării, mane care mi-a rămas cel mai bi Jocul fără minge — aceas din apropiere, aranjînd mărit pentru executarea
trie 1980 : de echipă decit individual. vrelor, schemelor, sincroni ne întipărită şi m-a impre ta să fie înţelegerea şi exi nişte... lucruşoare. Coinci- unei pedepse de 2 ani în-
ji în încăl- Aceasta ar putea presupu zărilor mai multor jucători, sionat a fost creată de Ke- genţa spectatorilor şi, tot
cerul mai denţă fericită, c.ăci lucră- chisoare. A fost cazat îa
ne, în primul rind, o cultu pentru dislocarea apărării egan, fără ca acesta să in odată, obligaţia jucătorilor torii de miliţie căutau toc- adresă sigură.
ie frumoa- ră fotbalistică pe care şi cei adverse, pentru contracara tre în contact cu balonul.
cer varia- mai înverşunaţi şi înfocaţi rea şi stoparea unui atac Mingea se afla la fundaşul MIRCEA LUCESCU Rubrică realizată cu sprijinul
de servi
li). Inspectoratului judeţean de interne
