Page 57 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 57
încheierea vizitei oficiale de prietenie în
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ !
ţara noastră a preşedintelui
Republicii Hozambic
încheierea convorbirilor oficiale
La Palatul Consiliului de poporul român şi poporul te, se va luturi şi mai mult
Slat s-uu încheiat, miercuri, mozambiean. conlucrarea dinlre Partidul
17 septembrie, convorbirile Tovarăşul Samora Moises Comunist Român şi Partidul
oficiale între tovarăşul Machel a mulţumit călduros I’RELIMO, se va dezvolta şi
Nicolae Ceauşescu, secretar pentru înalta distincţie con mai intens colaborarea din
general al Partidului Co ferită, arătînd că vede în ea tre România şi Mozambic,
munist Român, preşedintele o dovadă a bunelor relaţii pe plan polii ic, economic,
Republicii Socialiste Româ care s-au statornicit şi se tehnico-ştlinţific şi cultural,
nia, şi tovarăşul Samora dezvoltă intre Partidul se vor adinei continuu prie
Moiscs Machel, preşedintele FRELIMO şl Partidul Comu tenia şi solidaritatea dintre
Partidului FRELIMO, pre nist Român, intre Mozatnbic popoarele noastre.
şedintele Republicii Populare şi România, între cele două A fosl afirmată, de ase
Mozatnbic. popoare. menea. încrederea că, în
1
în cadrul ultimei runde Cei doi conducători do spiritul hotăririlor stabilite,
tovarăşul
convorbiri,
de
SIM li CON SI LI ULU 1 POPULAR JUDEŢEAN Nicolae Ceauşescu a înmî- partid şi de stat au avut cele două partide şi ţări vor
apoi un schimb de păreri,
nat tovarăşului Samora Moï in cadrul căruia şi-au ex conlucra tot mai strîns pe
ses Machel Ordinul „Steaua primat satisfacţia faţă dc arena internaţională, con
Republicii Socialiste Româ caracterul rodnic al convor tribuind acliv la instaurarea
A ru j) X X X II, n r. 7112 JO I, 18 S E P T E M B R IE 1980 4 pagini — 30 ban i nia“ clasa 1, în semn de birilor purtate, manifestîn- unui climat dc destindere,
deosebită preţuire şi ca ex du-şi convingerea că, pe
presie a prieteniei dintre baza înţelegerilor conveni (C ontin uate în pag. a 4-a)
Ld S.^/!.C3.
Bîrcea
întreprinderea de mate cile ceva nou in fabrică,
riale'de construcţii Bircea a ® Ce înseamnă a fi uni care ne uşurează, munca,
apărut pe harta municipiu tate etalon ne-o face mai spornică“ —
lui Deva în urmă cu 11 ani, © Cincinalul — mai scurt remarcă şeful de schimb
in aceşti ani atît de fertili cu 132 de zile Teodor Mihacea, de la sec Preşedintele Republicii So evidenţiat faptul că exislă perspectivă tot mai largă
pentru economia româneas © Cuvîntul de ordine — ţia B.C.A. „Am lucrat şi in cialiste România, tovarăşul încă largi posibilităţi pen relaţiilor româno-americane,
că, pentru viata noastră. E- calitatea alte secţii şi acum aici, la Nicolae Ceauşescu, a pri tru extinderea schimburilor eliminindu-se din raportu
xistenţa ei era reclamată panouri mari, şi am satis mit, miercuri, pe reprezen economice dintre cele două rile reciproce orice restric
de necesitatea crescîndă de facţia să constat saltul ca tanţii părţii americane • la ţări, pentru amplificarea ţii sau îngrădiri de natură
materiale de construcţii — cu agregate de balastieră şi litativ imens din munca oa lucrările celei de-a VII-a cooperării economice, indus a împiedica dezvoltarea co
bază indubitabilă a dezvol activitatea de transport, la menilor — rod al priceperii sesiuni a Consiliului econo triale şi tehnice dintre. laborării şi cooperării dintre
tării, a progresului. Sint care s-au adăugat necore- şi dăruirii, al dorinţei de a mic româno-american. România şi S.U-.A. în acest cele două ţări. De asemenea,
mulţi sau pujini 11 ani in lări ale unor indicatori de lucra din zi in zi mai bine In cadrul întrevederii, a context, s-a manifestat in s-a arătat că buna desfăşu
viaţa unui colectiv munci plan, dar şi carenţe inter — mărturiseşte chimistul fost relevată cu satisfacţie teresul pentru aprofundarea rare a raporturilor româno-
toresc care pleacă do la ne de organizare şi de dis Gheorghe Florian. Acum ne evoluţia pozitivă a raportu cooperării în producţie, in
zero ? Sint mulţi dacă ne ciplină a muncii, am reuşit străduim să atingem cit mai rilor de conlucrare dintre clusiv pe terţe pieţe, pen amerieane impune adoptarea
gindim că in această vre totuşi să ne îndeplinim an repede parametrii proiec cele două tari şi a fost sub tru cooperarea tehnologică. de măsuri corespunzătoare
me întreprinderea s-a dez de an sarcinile de plan şi taţi la noua secţie de pa S-a arătat că obiectivele de în vederea echilibrării
voltat şi modernizat con să obţinem unele depăşiri, nouri, ceea ce va însemna liniat faptul că obiectivul schimburilor.
tinuu, şi-a consolidat un care, cumulate, ne-au dat producţii sporite. Sintem si fixat de preşedinţii Republi dezvoltare economică a în cadrul întrevederii,
colectiv puternic, unit, în- prilejul unei justificate sa guri că vom reuşi, că vom cii Socialiste România şi României oferă un larg cimp Hor (a Seidman, adjunct al
scriindu-se în rindul unită tisfacţii : încheierea preve ridica mai sus ştacheta ca Statelor Unite ate Amcricli colaborării fructuoase cu secretarului pentru comerţ
ţilor economice importante derilor de plan ale actua lităţii produselor noastre, a cu privire la nivelul schim Statele Unite, în avantajul al S.U.A., a menţionat in
ale municipiului Deva şi lului cincinal — la produc burilor economice româno- ambelor state. Totodată, s-a teresul guvernului american
ale judeţului Hunedoara. ţia globală şi marfă, la pro D U M IT R U G H E O N E A americane a fost atins, e- reliefat însemnătatea înche în încurajarea dezvoltării
Sint puţini dacă avem in ducţia fizică de panouri xistînd posibilitatea de a fi ierii unor înţelegeri de lun
vedere că I.M.C. Deva a mari, tuburi premo, produ (C ontin uare în pag. a 3-a) depăşit. De ambele părţi s-a gă durată, care să dea o (C ontin uare in pag o 4-a)
fost aleasă pentru a deveni se din B.C.A. şi polistiren
unitate etalon pe centrala expandat — .cu 132 de zile
şi ministerul de resort. Ce mai devreme. Este rodul C O N G R E S U L A L ll-L E A — C U P R IN ZĂ T O R P R O G R A M
înseamnă a fi unitate eta muncii întregului colectiv,
lon ? Adică a-ţi impune un al tuturor secţiilor, cu sub D E P E R F E C Ţ IO N A R E A A C T IV IT Ă Ţ II
mod de organizare şi de linieri pentru colectivele C O N SIL IIL O R P O P U L A R E
conducere exemplar, a-ţi de la B.C.A., materiale izo
i;¿îsa- criterii de muncă fer latoare, panouri mari, me-
me, dinamice, care să-ţi cano-energelic, carcase, tu I n
permită realizarea ritmică a buri premo“.
sarcinilor de plan, desfăşu Aprecierile aparţin ingi
rarea întregii activităţi în nerului Vasile Beşleagă, şe
condiţii de înaltă eficienţă ful compartimentului pregă
şi calitate. tirea, programarea şi urmă
Se realizează aceste dezi rirea producţiei, acestui La Centrul de cercetări şi conducerea de partid şi de
derate la I.M.C. Bîrcea ? bărbat inimos care suferă proiectări metalurgice ai stat în vederea economisirii
într-o bună măsură — da. pentru orice nerealizare de P ătrunzind tem einic sensu îndeplin irea sarcinilor ce le Combinatului siderurgic Hu materiilor prime şi a resur
însă nu în totalitate. „în la I.M.C. Bircea. Sigur, au rile profu nde ale expu nerii revin din docum entele C on nedoara, zgurii (care pînă selor secundare. Trebuie să
Q
ciuda unor greutăţi şi ne fost multe reuşite în viaţa prezentate de tovarăşu l gresu lu i consiliilor popu lare, nu d mult era considerată recunoaştem în mod sincer
ajunsuri, îndeosebi în pe acestui colectiv, ca şi unele N icolae C eauşescu in faţa am întreprins, m arţi, un suc — mai în glumă, mai în se şi deschis, că pînă în pre
rioadele de iarnă, privind neimpliniri. „An de an, poa C ongresu lu i al 11 - led al con cint sondaj în cîteva com u ne. rios — materia primă din zent în ţara noastră valori
aprovizionarea defectuoasă te chiar lună de lună facem siliilor populare, organele lo P rioritatea priorităţilor, da care se confecţionează... ficarea zgurilor de oţelărie
cale ale puterii de stat, de că pu tem spune astfel, pen noile forme de relief ale o- s-a rezumat numai la recu
putaţii vor găsi in acest ex tru consiliile populare com u raşului) i s-a Hărăzit un nou perarea bucăţilor metalice
cepţional docum ent u n pre nale este cam pania de recol destin, sau, mai binezis, i mari. Şi dacă ne gindim bi
*5 ţios sprijin pentru a înţelege tare şi de însăm înţări de s-a creat posibilitatea de a ne, haldele do zgură pot
i« şl gîndi m ai bin e, intr-u n toam nă, iar con diţia satisfa face cale-ntoarsă de la hal constitui, fără prea mare e-
spirit revoluţionar, propriile cerii el este participarea la dă (arhicunoscuta linie 44) fort, adevărate mine de fier.
răspu nderi, activitatea în an m unca concretă a tu tu ror spre creuzetele unde cloco Zgura de oţelărie, deşi este
„Dccebul“. din promoţia a- sam blu. În ţelegerea profun dă factorilor din com u nă, a în teşte otelul, pentru a se un reziduu de fabricaţie, în
Clopot chil a sunat Ialbu nului 1955. întruniţi înlr-o a cerin ţelor puse de secre tregii populaţii. „readapta“ cu temperaturile globează în ea însemnate
rind liniştea vacantei. Pe emoţionantă revedere după tarul general al partidulu i în înalte şi a se reintegra în
coridoare, grabă şi zarvă 25 de ani, la Deva. faţa consiliilor populare, or A m în tilnit în raidu l nos şuvoiul de metal. în side cantităţi de metal sub for
mă de stropi şi scoarţe de
mare. .Elevii“ şi „elevele“ ganizarea activităţii pentru tru m u lte aspecte pozitive, rurgie, această readaptare şi oţel, precum şi sub formă
Este minunată această tra
se grăbesc spre clase. In diţie a noastră, a intilnirii înfăptu irea lor n ecesită o m o oam en i care s-au m obilizat reintegrare nu înseamnă de oxizi de fier, sau alţi o-
clase, în bănci, ingineri, bilizare activă a tuturor fac activ, obiective care se in- nimic altceva decit valorifi xizi, ca MnO, CaO ele., ce
medici, tehnicieni, profesori, din timp în timp cu foştii torilor, a tu tu ror cetăţenilor. carea complexă a zgurilor
jurişti, economişti, mulţi colegi şi profesori, prilej de N IC O L A E B A D iU de oţolării, valorificare com D O R IN C O R P A D E
a face bilanţuri şi planuri
IO N C IO C L E I
chiar doctori în meseria lor. în scopul reflectării m odu plexă ce se înscrie pe linia
sint însă astăzi elevi. Elevi, dc viilor. lui cu m organ ele locale ale
la o oră de dirigentie, după „Ora de dirigentie“ s-a puterii de stat au trecut la (C ontin uare în pag. a 3-a) acţiunilor întreprinse de (C ontin uare in pag o 3-a)
25 de ani! O oră emoţio prelungit mult peste limi-
nantă, o oră dc neuitat pen lele-i obişnuite, fiecare do răspunsuri competente ori au tori, sc află zilnic un marc lele necesare, în radrul ei lu-
tru cei ce au participai Ia rind să împărtăşească celor rămas in atenţia organelor în număr dc locuitori ai salu criud personal calificat. (Xicu
ea. Aşa cum la o oră obiş lalţi despic momentele sem drept să le rezolve. lui. Aceştia, prin mujica lor, Sbucliea, corespondent).
B NOUL CARTIER DE LO
au contribuit la devansarea
H FRUCTE DE PĂDURE
nuită dc dirigentie, elevii a- nificative ale vieţii lor, îm CUINŢE din spatele centrului lucrărilor de construcţie, as LA EXPORT. Ocolul silvie
propiati dirigintelui sau di plinirile şi mai ales gîndu- civic al oraşului Orăştle sc tăzi viitorul cămin cultural Haţeg şi-a îndeplinit preve
fiind Înălţat pînă Ia acoperiş.
rigintei lor îi împărtăşesc rile de viitor. Iar dacă u- 0 „DE LA OM LA OM“. conturează tot mai mult. In E ..COSMETICA“ INTR-UN derile de pian anuale la ex
final, acesta va număra 2000
şi bucurii şi necazuri, aşa nora Ic-a tremurat glasul „Tribuna democratici“, ce a de apartamente din care pînă NOU LOCAL, tn vederea port, livrind suplimentar
avut Inc Ia căminul ciUlural în prezent s-au şi dat in fo fructe de pădure — zmeură,
şi „elevii“ dc astăzi şi-au sau li s-au umezit ochii, de creării de condiţii optime de mure, gălbiori proaspeţi —
din Bălţa, a prilejuit intil- losinţă numai în acest an 217, muncă pentru activitatea sec
povestit viafa trăită în cei vină au fost numai emoţiile nirea a circa 150 de cetăţeni în blocuri cu arhitectură mo ţiei de cosmetică a Coopera în valoare de peste 20 ooo lei
valută.
25 de ani de la plecarea minunatei revederi, de la de pe raza comunei cu re dernă, elegantă. tivei meşteşugăreşti „Reteza DOINA COJOCARU
ai
forurilor
prezentanţi
E3 CĂMIN CULTURAL IN
de
de pe băncile liceului. Au care fiecare a plecat mai conducere locală şi de la ni CONSTRUCŢIE, tn satul Tă tul“ din Haţeg, au fost luate
măsurile necesare pentru mu
plin şi bogat sufleteşte, mai vel judeţean. Cele 15 proble
jăcut-o cu sinceritate „fe tăreştii de Criş, comuna Vata tarea acesteia Intr-un local
încrezător in forţele sale. me ridicate, referitoare la dc Jos, se construieşte un corespunzător, situat în com
lele" de la fostul liceu de gospodărirea localităţii, la nou cămin cultural, a cărui plexul din strada Emineseu.
transportul In comun şi la capacitate va fi de 150 tic Unitatea respectivă a fosl do
fete şi „băieţii“ de la liceul M IA V O IC U agricultură au primit pe loc locuri. Alături de consiruc- tată eu utilajele şi materia-
