Page 58 - Drumul_socialismului_1980_09

Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Este sudoriţă. Singura fe­ veţi doi copii, staţi în Hu­ balenele inoineruiui lase
meie dintr-o ¡orma(ie de nedoara, soţul dumneavoas­
bărbaţi. De cinci ani lucrea­ tră lucrează în combinatul
ză aici la I.AI. Hunedoara, siderurgic. De ce nu vă Se numeşte Ioan Gîf-Deac, Un alt mare examen l-a
în secţia mecanică. Cinci transferaţi acolo ? .-Ir fi mai este inginer miner şi la cei dat cînd a fost numit în lo,Oii Ora
ani în care s-a desăvîrşil pe comod, nu ? 28 de ani ai săi este cel fruntea sectorului II. S-a 11.00 Roi
tem
linie profesională (astăzi — Ar fi mai comod, dar mai tînăr şef de sector din bucurat de încrederea acor­ Kel
este capabilă să execute ce­ m-am legat de acest colec­ Valea Jiului. In acelaşi dată, dar i s-a strîns şi ini­ 11,50 Tel
15.30
le mai pretenţioase lucrări tiv. Aici am parcurs abe­ timp, mai este încă student ma. Sectorul mergea rău, 15,35 Tel- Tel-
de sudură electrică şi auto­ cedarul profesiei, aici am — anul Ii, fără frecvenţă, era cu 14 000 de tone sub 15,55 Zin
genă), în care s-a realizat avut primele satisfacţii în la Academia de studii eco­ plan, în colectiv se înregis­ 16.20 Fot
ca om. I.a ultimele alegeri, muncă, în viaţă. Tot aici nomice — şi asistent uni­ trau numeroase cazuri de cup
ciul
Mături de comunişti, mereu tinerii din secţie au ales-o am devenit şi comunistă. versitar în cadrul catedrei indisciplină. Se mai adăugau 17.25 Via Des
fruntea
în
18.30
organizaţiei
— Deşi lînără, sînleţi a-
şi greutăţile de ordin teh­
de tehnică minieră generală
„Ki
U.T.C.'„Xu mă aşteptam să preciată ca un bun sudor. de la Institulul de mine Pe­ nic. Este sectorul cel mai dul
in fruntea întrecerii fiu aleasă cu. Aveam un Se ştie că o meserie o faci troşani. Să recunoaştem că adine al minei şi exploa­ 19.00 Tel
19.20 Act
contracandidat, un băiat bine mai ales atunci And o
la numai patru ani de la ab­
19.40 Ora
priceput, destoinic, cu mai iubeşti. Chiar alît de mult solvirea facultăţii, chiar şef tarea se face în straturi cu 20.25 Tea
înclinare mare. Cum l-au
Cei pesle 4 OOO de tineri valoare de 150 000 lei. de promoţie fiind, aceste primit oamenii V „La început '¿tC£
muncitori, ţărani, intelec­ Comitetul orăşenesc U.T.C., spectaculoase realizări nu DU!
tuali şi elevi cuprinşi în ioate organizaţiile de tine­ Să te ridici prin sînt la îndemîna oricui. am avut senzaţia că, datori­ 31,10 Jur
C¿U¿
organizaţia orăşenească ret din unităţile economice, Nu la îndemîna oricui, tă tinereţii mele, ortacii nu 21.40 Re*
U.T.C. Orăştie îşi unesc e- din instituţii şi şcoli au des­ dar posibile pentru tînărul prea au încredere în mine, 22,13 Tel
forturile pentru realizarea, făşurat o intensă activitate munca ta... originar din Oaş şi cu con­ în capacitatea mea de con­
împreună cu toţi oamenii politico-educativă, de forma­ ştiinţă de miner {moştenită ducător. Dar curios, deşi
muncii, sub conducerea or­ re a tinerilor în spiritul de la tatăl său, astăzi pen­ rezultatele lor din acea pe­
ganelor şi organizaţiilor de înaltelor idealuri ale socia­ sionar, care timp de 20 de rioadă nu confirmau, eu am
partid, importantelor sar­ lismului şi comunismului. multă experienţă. Dar ei nu vă place această meserie ? and a minerit in straturile avut încredere în ei. Mi-am BUCUJ
cini economico-sociale ce Un rol important l-am a- şi nu, pe mine m-au vrut Acum, că veţi absolvi li­ de cărbune ale Lupeniului), dat seama că sînt oameni iiioprogr
revin localităţii noastre din cordal educaţiei prin muncă ca secretar. M-am bucurai, ceul, nu v-aţi gîndil să re­ posibile deoarece el a în­ buni, însă este nevoie de Radio jiu
documentele Congresului al şi pentru muncă, dar ne-am bineînţeles şi din acel mo­ nunţaţi la ea ? ţeles, a simţit mai bine că o organizare „ riguroasă şi, presei;
d iilor; 9
Xli-lea al P.C.R. în acest concentrat atenţia şi asupra ment am un nou sentiment: —' M-am gîndit. Dar nu nu vîrsta este cea care con­ în primul rînd, de întrona­ 9.05 Răs
sens, întreaga activitate po­ modului în care se pregă­ al permanentei responsabili­ să renunţ, nu să-mi caut firmă valoarea actelor unui rea unei discipline multila­ lor; 10,0
lii ico-educativă şi organi­ tesc tinerii în cadrul învă­ tăţi. Simt mereu că pe Un­ un loc de muncă mai căl­ om, ci ceea ce face pentru terale — tehnologică, a 10.05 Rai
lor; l<i
zatorică desfăşurată de or­ ţământului politic U.T.C., gă munca mea, familia mea, duţ, ci să continui să mă societate, pentru semenii muncii, a realizării zilnice 11.00 Bu
ganizaţiile U.T.C. este axa­ altor acţiuni menite să ducă mai am ceva în plus de fă­ ridic prin munca mea, prin Săi. a sarcinilor de plan — u- Formaţii
tă pe aprofundarea şi apli­ la sădirea în conştiinţa şi cut. Şi nu oricum, ci la această profesie care mie-mi In asemenea condiţii este nanim acceptată şi respec­ 11,20 A
TV.; li,
carea în viaţă de către toţi sufletul lor a patriotismu­ modul cel mai serios, mai place şi care, deşi pare mai de înţeles că se confruntă tată. Dacă sînt mulţu­ 12.00 Bu
tinerii a documentelor şi lui, dragostei şi respectului responsabil“. dură, mai bărbătească, este zilnic cu o sumedenie de Revista
hotărîrilor istoricului Con­ faţă de patrie, de partidul — Acum, după aproape frumoasă şi femeile o pot probleme, dar, după cum mit ? Şi da, şi nu. Da, lui ama
gres al Xll-lea al partidu­ nostru comunist. un an de la alegerea dum­ face foarte bine. Dar destul singur recunoştea, cea mai deoarece am reuşit să re­ moara
13.00 Do
lui, a orientărilor şi îndem­ Uteciştii Orăşliei sînt ho- neavoastră ca secretar, ca­ despre mine; V-aş ruga să acută dintre ele este Timpul. venim pe linia de piu lire, Univers
nurilor adresate tinerei ge­ tărîţi ca şi în continuare re vi se pare cea mai im­ scrieţi mai multe detrpre co­ „Trece prea repede, parcă simt că acum oamenii au nai; 16,]
de Dinu
neraţii de la tribuna Foru­ să-şi aducă o tot mai mare portantă realizare în cadrul lectivul nostru, despre tine­ zboară, şi uneori, după încredere în mine, pentru nică şi
mului naţional al tineretu­ contribuţie la continua în­ organizaţiei ? rii din această secţie, despre cite-o zi plină cînd irag li­ că împreună formam un cultură;
lui, do către tovarăşul florire a oraşului. — Faptul că am reuşit acţiunile noastre hi spriji­ nie şi adun văd că mi-a mai colectiv unit, capabil de folcloric
Nicolae Ceauşeseu, secreta­ E L E N A L U P U săi-i fac pe cei 110 tineri să nul producţiei — cînd re­ rămas ceva de făcut, că am realizări şi mai bune. Nu, bescu“
Sfatul n
rul general al partidului. prim -secretar mă respecte nu doar ca om, condiţionăm şi executăm scăpat din vedere o proble­ deoarece mai avem neca­ lin de
Alături de comunişti, de □I C om itetu lu i orăşen esc ci ca secretarul organizaţiei numeroase piese şi sub- mă. Poate nu atît de impor­ zuri cu exploatarea meca­ publică;
ceilalţi oameni ai muncii, U .T .C . O răştie U.T.C., că am reuşii să-i a- ansamble pentru utilajele tantă pentru mine, dar de­ nizată a straturilor cu încli­ ciut, pai
muzical
tinerii din Orăştie au con­ propii, să-i fac să participe miniere, despre... sigur importantă pentru cei nare mare. Dacă problema 20.00 Ate
tribuit în colectivele lor de cu mai multă tragere de i- ...Şi ascullind-o pe Viori­ care mi-au ridicat-o. Şi a- tăierii mecanizate a fost re­ nici; 20,
muncă la obţinerea unor I.P.I.C.C.F. Deva. Lăcă­ nimă la viaţa organizaţiei ca Voişan, în timp ce vor­ lunci apucă-te şi rezolv-o, zolvată, nu am reuşit încă ştiinţific
rezultate mereu mai bune. tuşii construcţii metalice noastre. De aceea, dacă dacă se mai poate“... ştiri; 21
22.00 O
şi
Munteanu
Iniţiind numeroase acţiuni Glicorglie Ardeieanu, Sm- mi-aţi cerc acum cileva nu­ bea cu pasiune despre ti­ sa realizăm un sistem de Bijuterii
Gheorghc
în sprijinul producţiei, de­ jţrcună cu sudorul electric me de tineri buni, nu v-aş nerii din organizaţia U.T.C. Abia scăpase din exame­ organizare a secţiilor pe 5.00 Nor
cade record, ei au realizat %301-cl Colţa, au terminat putea da. Ar însemna să fiu a secţiei mecanice, am în­ nele de la facultate şi iată-!, susţinerea mecanizată în turn.
do la începutul anului, 1,5 Surii un utilaj pentru indus­ nedreaptă cu cei pe care nu ţeles de ce au ales-o în proaspăt inginer, ia secto­ straturile înclinate deşi
milioane lei economii ne- tria siderurgici. uaş aminti. rul IV al I.M. Lupeni, în ţoale forţele noastre tehni­
finanţate, prin producerea, Foki: VIRGIL ONOIU — Sînleţi căsătorită, a- fruntea lor. faţa altor examene. Ajuns ce sînt mobilizate la accsl
4
în afara orelor de program în mijlocul acestui colectiv obiectiv. Şi ar mai fi o
de strunguri, piese de experimentat, cot la cot cu problemă care mă frămîntă DEVA
schimb, confecţii din blă­ ceilalţi membri ai colectivulu ' pe mine, îi preocupă şi pe zece (P
nuri, repere din mase plas­ a „descifrat“ complexele alţii: găsirea unor posibi­ un câlă
oaatâ i
tice etc. La aceste acţiuni mecanizate, împreună le-au lităţi de trecere a complexe­ de vară
cele mai bune rezultate transformat cînd a fost ne­ lor mecanizate prin falii ABBA
le-au obţinut organizaţiile voie, adaptîndu-le condiţii­ (zone tectonice) fără pier­ oaselor
Colosul
de tinerel de la întreprin­ lor din straturile Lupeniu­ I-II
derea mecanică, chimică, de lui, au învăţat să le stăpî- deri de producţie. Este o (Constn
nutreţuri combinate, E.G.C.L. nească, să dea cu ele pro-. nouă încercare a noastră, a ŞAN r :
dragoste
si cooperativa de consum. ducţii record de cărbune. celor de la Lupeni, un nou printre
Tot în perioada amintită Tot de aici, de la sarcina examen pe care va irebui brie) ; .
s-a desfăşurat o intensă ac- de onoare de a da cit mai să-l trecem. Pînă la urmă I~1I (R
Rocky
tivitate de muncă patriotică vom reuşi“. CAN : i
pe cele două şantiere loca­ mult cărbune ţării, de a în cele cîtbva sec­ (Muncit*
le ale tineretului — la între­ obţine productivităţi spori­ venţe ilustrînd faptele, în­ Irina (L
Dacă v
prinderea mecanică şi la te, i-a pornit şi gîndul, ma­ cercările, gîndurile, frămân­ PETRIL
Grădiştea Muncelului — terializat apoi în faptă, de tările şi împlinirile ingine­ tul ceri
unde au fost antrenaţi su­ a realiza un procedeu mai rului Ioan Gîf-Deac, unu] ANINOi
un cî
le de tineri din oraş. Dato­ eficient de scoatere a com­ dintre tinerii cu care colec­ URICAIS
rită unor asemenea acţiuni, plexelor mecanizate din tivul minei Lupeni se mân­ nas de
pînă în prezent s-au reali­ subteran şi recircuitarea lor dreşte, am căutat să rele­ brie);
zat economii finanţate în în exploatare. văm acesle realităţi. pă mintii
rii —
roşie);
lăreţul i
Aveţi tinori-problemă în gem noi să-i vedem ? Cum nerul);
colectivul dumneavoastră? Există „tineri problemă" sau există probleme ele tinerilor? să vină a doua oară un tea­ cadru
Care sînt problemele tine­ tru bun, un ansamblu re­ Răzbunr
(Flacăra
rilor, ce gîndesc ei, cum participe la viaţa de orga­ zi. {! ?...). Sint destui mese­ numit, cînd găseşte sala pe Napoli ;
înţeleg să trăiască şi să plinat — dai in oraş, în ganizeze cursuri pe două jumătate goală, sau mai cultură)
muncească? Aceste între­ nizaţie. îşi iau angajamente riaşi in atelier eare pot să societate era altul. Avea schimburi. încă nu s-a re­ rău ? rea s
şL.. continuă să ne facă de
bări au constituit suportul rîs. mă înlocuiască. în fond, a- nişte prieieni a căror com­ zolvat nimic. La locurile de lzidor Drăgoiescu, mais­ iar); Al
ten — .*
ceasta-i singura mea lipsă.
discuţiilor desfăşurate la Marian Sima, frezor : Este Că de muncit, muncesc panie îi crea doar necazuri. muncă sîntem înţeleşi, ne tru, secretar adjunct al or­ de vară
întreprinderea „Victoria“ bine că s-a adus în Ne-am apropiat de el cu schimbăm cu colegii, lu­ ganizaţiei de partid „prelu­ dragoste
Călan, in cadrul unei dez­ discuţie cazul Petru Stoe- bine... răbdare. Şi prin discuţii de crăm mai mult de noapte. crări mecanice“ : Desigur, DAN :
(Casa d
Ce înţelege Petru Stoe-
bateri deschise, iniţiate de nescu. Eu sînt coleg cu ci, la om ia om, prin atragerea Ne descurcăm, cum s-ar cu unele excepţii, majorita­ nişlii (1
comitelui orăşenesc U.T.C. lucrăm pe aceeaşi maşină şi nescu prin „a munci bi­ lui la diferite acţiuni, am zice. Dar deseori în detri­ tea tinerilor noştri sini Pintea
ne“ ? Să întîrzii de ia pro­
şi ziarul nostru, la care au reuşit să-i deschidem ochii, mentul producţiei, al calită­ harnici, serioşi, bine pregă­ Acei 0£
aparatul
participat secretari ai unor îi cunosc poate mai bine gram, să faci nemotivate, să-l rupem din anturajul ţii muncii prestate... Oare tiţi profesional. îşi aduc o na) ; G
ca ceilalţi. Am stat deseori
organizaţii U.T.C., conducă­ sau să vii în stare de ebrie­ dăunător. Astăzi, Constan­ nu s-ar putea organiza şi contribuţie decisivă Ia rea­ liniştit
tori ai proceselor de pro­ de vorbă cu el, ca între to­ tate (cum a mai fost cazul tin Timofte esie un tînăr a- la liceul din Călan una sau lizarea sarcinilor noastre de
ducţie, tineri muncitori frun­ varăşi, ca între prieteni. ia el) ? Ce s-ar intîmpla preciat şi lăudat nu numai două clase pentru cei care producţie. Ce le-aş repro­
taşi, alţi tineri lucrători din Motivează că întîrzie dato­ dacă într-o bună zi, 10—15 în uzină, ci şi în oraş. lucrează în schimburi ? şa ? Mai multă iniţiativă,
colectivul amintit. rită greutăţilor pe care le muncitori din secţie ar gîndi Cum era şi firesc, discu­ Florin Virgil Muntea- să nu mai aştepte să fie
întîmpină cu naveta. I-am la fel : nu merg azi la uzi­ ţiile nu s-au limitat doar la «u, secretarul organizaţiei
ioan Jula, secretar al co­ propus să se mute în Călan, nă că nu se face gaură-n mereu dădăciţi. Mai multă Rezult
mitetului U.T.C. din secţia la căminul de nefamilişti. cer, are cine să mă înlo­ cazurile amintite. Partici­ U.T.C., nr. 1 — energetic: dorinţă de afirmare, mai seplcmb
Extr.
mecanică : în secţia noastră A refuzat. Am lucrat eu cuiască? Dacă are necazuri panţii au abordat numeroa­ Au arătat aici unii dintre mult spirit revoluţionar, ti­ 25, 17.
lucrează peste 200 de tineri. mai multe săptămîni schim­ cu naveta, de ce a refuzat se alte laturi ale activităţii colegi că in Călan viaţa neresc. Extr. i
Marea majoritate a lor dau bul II, în locul lui, pentru să stea la cămin ? De ce organizaţiei do tineret din culturală este aproape in­ Desigur din dezbaterea 37, 30.
Fond
dovadă de ataşament faţă a-i da posibilitatea să nu nu-i sincer, sîntem doar în­ uzină, au subliniat o serie existentă, că un tînăr nu noastră n-am putut consem­ 1 236 354
de colectiv/ se străduiesc mai întirzie. A mers un tre noi, toţi colegi, toţi ti­ de greutăţi cu care se con­ prea are condiţii de a-şi na toate ideile, opiniile şi la oateg
să-şi însuşească bine profe­ limp bine, dar după aceea neri ? — iată întrebări, iată fruntă ia locurile de muncă, petrece timpul liber în mod problemele reliefate în tim­
mai exact, au fost puse în
sia să acumuleze cit mai a luat-o de la capăt. Ba opinii ale unor participanţi discuţie cîteva din proble­ util şi plăcut. Cred că este pul discuţiilor. Nu ne-am
multe cunoştinţe. într-un mai mult, a început să facă la dezbatere, reacţii fireşti, mele tinerilor de aici. adevărat pînă la un punct. propus, deci nici nu vom
cu vini, sînt muncitori de şi nemotivate. Ne-am des­ la o atitudine nefirească. Da, stadion nu mai avem, trage concluzii, nu vom a-
dar vom avea. Depinde şi
nădejde pe care colectivul curajat şi l-am iăsat în — în legătură cu situaţia — Aproximativ 150 dinire duce nici un argument pro Timpu
so poate bizui. Din păcate, pace. amintită aici, cred că şi or­ noi sîntem elevi la liceul de noi, tinerii, cît de repe­ sau contra celor afirmate. 13 sepie
mai sînt printre noi şi cîţi- Petru Sloenescu, frezor: ganizaţia U.T.C. de la „me­ serai din Călan — arăta de... într-adevăr, nu ne vi­ Vă propunem dumneavoas­ se meni
va. puţini e drept, care nu Esie adevărat, am nîai în- canic“ a dezarmat prea re­ Ionel Herban. Avem o pro­ zitează prea multe ansam­ tră, stirnati cititori tineri, să încălzeşi
senin, *
ţin pasul cu ceilalţi ulecişti. tîrziat, am făcut şi cîle o pede — intervine Dinu Puş­ blemă, care, deşi este cu­ bluri artistice, trupe de continuaţi dezbaterea noas­ Pitaţil.
Şi fiindcă tot sîntem la o nemotivată. Dar eu fac na­ caş, secretarul organizaţiei noscută şi la nivel de oraş, teatru, orchestre de muzică tră în colectivele de mun­ general
că, sau In această pagină
discuţie deschisă, voi da veta de la Haţeg. Ce să HI „energetic“. încă nu s-a rezolvat. Despre uşoară. în afară de Teatrul pe care dorim să o reali­ maxime
tre 20 ş
două exemple concrete: fac dacă maşinile nu circu­ Şi noi am avut probleme ce este vorba ? Foarte mulţi „Valea Jiului“ din Petro­ zăm cu tineri şi pentru ti­ minime
Virgil Gro/a şi Petru Sloe- lă întotdeauna normal ? Şi cu un coleg, Constantin Ti- lucrăm în trei schimburi. şani şi cel de estradă din Dimtnei
Pentn
nes( u. întîrzie frecvent de apoi, nu stagnează produc­ mofte. în uzină era un fei Firesc, nu putem lucra toţi Deva, aiţii vin foarle rar pe neri, cât mai aproape de 1580 : V
la program, acumulează ab­ ţia din cauza ca eu întîrzii de om — lucrări de calita­ mimai într-un schimb. De a- la noi. Dar ce ne facem, că sufletele şi preocupările lor cer sen
senţe nemotivate, refuză să o oră, doua, sau lipsesc o te, punctual, harnic, disci- ceea am solicitat să se or- şi atunci cînd vin, nu mer­ MiRCEA LEPĂDAŢII