Page 59 - Drumul_socialismului_1980_09

9 JOI, 18 SEPTEMBRIE 1980 Pag. 3

0 iei bună înţelegere a sarcinilor, o mobilizare Cel mai firesc mod de a-

mai activă pentru înfăptuirea lor afirma patriotismul
i
ton : „Plic­ Pornim in explicarea aces­ ascuns în spatele unor cifre. ţimea muncitorului, ingineru­
it comun“, tui titlu de la trei panouri Dar numai autorii lor ştiu lui, tehnicianului, strungarului
¡codului 6 (Urmare din pag. 1} plexulu i zootehn ic de la C hi- ne-am zis n oi. D ar nu prea
m in dia. P reşedin tele C .A .P ., era... P otrivit responsabilităţi­ ce eoni in aproape 30 de fo- cită sudoare, cile idei, cită electricianului ele. Există aici
făptu lesc sub conducerea ne­ de asem en ea, era la datorie. lor atribuite prin decizie m em ­ tografii fi tot alilea nume. bălaie de cap îţi trebuie pen­ o organizaţie de partid al
- reportaj m ijlocită a deputaţilor, a con­ P rim arul com un ei, tovarăşa brilor biroului execu tiv, tre­ Deasupra lor scrie „U.U.M.R. tru ca să poţi rosti liniştit o cărei spirit de prezentă se
mia tur al siliilor populare. în acelaşi M aria C iornei, era învoită in buia să-i găsim pe aceştia Crişcior". Unul dintre pa­ frază simplă precum: „sarci­ simte, sc materializează în în­
ip©ne inter- tim p am întiinit -şi situ aţii acea zi. C om una stă în ge­ la locurile in dicate dar : vi­ nouri se află la intrarea în nile de plan au fost depăşi­ ţelegerea superioară, pornind
■aJă care necesită să fie m ai bine neral bine cu lu crările de se­ cepreşedintele era plecat la uzină, cel de-al doilea in par­ te cu unu la sulă“ ! de la convingeri adinei, a ne­
nate : analizate şi corectate, in sco­ zon, deşi im perfecţiunile nu C him in dia (desigur, n u la cul din Gurabt/rza, iar al trei­ Libertatea naţională şi so­ cesităţilor actuale ale frontu­
— episo- pul u nei activităţi m ai efi­ lipsesc. L a ora 15,30, cind plim bare), secretaru l adjun ct lea în Oraşul Nou — Brad. cială este condiţia afirmării lui economic. Din nou cifrele
ciente. ne-am reîntors la Ş oim uş, bri­ — cu însărcinări speciale la lată cileva din numele înscri­ acestui patriotism. In mo­ o arată şi din nou precizăm
oconomlcă Judecind du pă faptul că in gadiera de la P ăuliş a C .A .P . D eva, secretarul consiliului se acolo ; Ghcorghe Plcşa, e- mentul de fată, construcţia că în spatele lor sc situează
ilui sediu l C on siliului popular al avea n evoie urgentă să I se popular •— repartizat la leclricinn ; loan Lazăr, Gheor- societăţii noastre noi are mai gindul şi mintea unor adevă­
; : „La nui- rezolve problem a depozitării C .A .P . B îrsău — nu trecuse ghe Bulz, Nicolae Stoica, puţin nevoie de eroism dc o raţi patrioţi: cheltuielile la
Marguerite com un ei V eţel nu se afla, la
ora cin d am trecut n oi pe a- prun elor cu lese, dar nu avea pe acolo, teh niciană agricolă loan Furdui, Ştefan Cioara, clipă. Este mult mai natural 1000 lei producţie marfă s-au
iiţolor şi al colo, decît secretarul con si­ cine s-o ajute. N u spu nem a con siliu lui — repartizată la Cornel Bideu, Irirnie Furdui, să fii patriot toată viata, situat, pe 7 luni din acest an,
J
liului, s-ar fi' putut spune că că trebuie să rezolve această C .A .P . H ărău — de asem e­ Nicolae Faur I, loan Martin, contribuind neîncetat la înăl­ cu 36,90 Iei sub nivelul pla
i B-rigiui
acţiu nile prioritate ale zilei problem ă consiliul popu lar, nea, nu o fost văzu tă pe a- loan 'Fomuş, loan Mizdreanu, ţarea societă(ii, să •fii comba­ nificat iar, în condiţiile ac­
respective au fost organizate pentru că era de datoria colo în acea zi. (P rim arul co­ I raiuri Bora şi Mihai Ca­ tant toată viata in câmpul tualei crize mondiale de e-
şi că toată lum ea e pe tarla, con du cerii C -A .P . s-o rezolve, m unei se află în. concediu), nea, lăcătuşi; Gheorghe llu- muncii. nergie şi combustibili, colec­
că prezen ţa in C .A .P . L eşnic dar faptul că s-a ivit denotă in ziua respectivă, se ara su şi Nicolae Lupea, lăcătuşi Fireşte, această nouă înţele­ tivul de In U.U.M.R. Crişcior
a vicepreşedintelui şi secre­ că operaţia de recoltare a pentru însăm înţat grîu la specialişti; Florca Samson, gere a patriotismului se poale a reuşit să consume cu 3 la
tarului adju nct cu propagan­ C .A .P . B îrsău. T eren greu şi simţi direct, sau se poate în­ sulă sub norma planificată.
: G,00 Ra- prun elor n-a fost tem ein ic Pavel Miron, luncu Avram şi văţa. Cu puţin timp înainte
nineţil; 7,00 da sîn t un lu cru bun. N -ar pregătită. Ş i de aceste lu­ tractoriştii se opin teau , C re­ Petru Hărăguş, forjori; Gheor- Faptele sini cu atît mai re­
l Revista fi rău, dar poate era m ai glie Ruda, morlezor; Viorel dc ziua documentării noastre velatoare cu cit aici lucrea­
erul melo- bine ca, în lipsa prim arului, cruri con siliul popular n u dem că aici era nevoie de la U.U.M.R., intr-o adunare ză peste -100 de tineri, caic
in de ştiri; poate răm îne străin, m al a- specialist, să supravegheze Rusii, strungar ; Josif Baltzer, a reprezentanţilor oamenilor au înţeles că astăzi munca
ascultă tori- aflat în concediu , să-şi fl les că ceea ce ne-a spus a lucrarea, dar inginera şefă
1 de ştiţi ; îm părţit răspu nderile. P e la tehnician. Nume de huni muncii se analiza „situaţia la este singurul mijloc prin ca­
inul iemei- sediu l C .A .P . V eţel îşi făcea doua zi tovarăşa prim ar în era plecată. D u pă cum n i s-a muncitori, adică de buni pa­ zi pe frontul m u n c i i a d i c ă re poli fi citat prin „ordin
folcloric ; legătură cu recoltarea şi ri­ spu s la sediul C .A .P ., era ple­ trioţi. Pentru că cel mai fi­ stadiul îndeplinirii unor in­ de front“, ca bun, ca auten­
ştiri ; 11,05 de lucru cam m u ltă lum e, in dicarea din livadă a pru nelor cată la o şedin ţă, la H ărău .
pioniereşti; tim p ce la brigada M intia S -a ţinu t, intr-adevăr, şe­ resc mod de a-ţi afirma pa­ dicatori de plan. Se prefigu­ tic patriot,
eră Radio- se recoltau cartofi, trifoi de nu con cordă cu ceea ce ne triotismul este munca şi, sin­ rau strategia şi tactica unei
publicitate; spu sese vicepreşedintele. E - dinţă de birou executiv, noi holărîri, izvorilă din iste­ V A 5IL E P A JA N
ştiri; 12,05 sărninţă şi se pregătea tere­ senţa era că pru nele, fiind m arţi, la H ărău , în m iezul zi­ gurul loc în care acest sen­
a artistu- nu l pentru în săm în ţat. P rezent timent poale lua forme con­
!□ Din co­ cu lese, n-aveau cu ce să fie lei (!), dar ingin era n-a fost crete este locul de muncă.
ti nostru ; aici — doar inginerul şef a! transportate şi în ce să fie acolo. T ot atunci, din m aga­
; 15,00 Club C .A .P . R ecoltatul cartofilor e depozitate şi riscau să răm î- La U.U.M.R. Crişcior sar­
I llatliojnr- la început şi a profita la m a­ zia C .A .P . H ărău se distri­ cinile de plan pe cincinalul
e patriotice xim um de tim pul bun e o- nă n oaptea in livadă, la dis­ buiau produ se — grîu şi car­
10,25 Teli- creţia un ora care, din păcate, tofi ce revin cooperatorilor. E 197ti—19S0(tu fost realizate in
re in a gri - bllgatoriu . N i se spunea : februarie, la produci ia globa­
Ansamblul cartofii sînt daţi in acord glo­ nu ezită să cu leagă ce-au dreptul oam enilor. D ar oare
an Porum- bal şl cooperatorii ii strîng sem ănat alţii. m iezu l zilei era cel m ai po­ lă, iar la producţia marfă în
cava ; 10,55 N e-am continuat raidul pe trivit pentru aceasta ? iulie. Se prelimină realizarea
17,00 Uule- sin guri. E ste adevărat, dar a-
7,05 Opinia ceasta n u înseam n ă că un i­ teritoriul com un ei H ărău . Ş i E radicarea unor asem enea integrală şi a sarcinilor pen­
apăr şi te tăţile de consu m colectiv ca­ aici, la sediu l consiliu lu i situaţii, înlătu rarea oricăror tru acest, an la toţi indicato­ © M îine du pă-am îază, orele 18, la ccisa de cu ltură are
— program popular era prezen tă doar fe­ rii, iar la unii chiar cu depă­
irele serii ; re au fost repartizate să ri­ neconcordanţe, iată cu ce loc prem iera de gală a noului film rom ânesc „B urebista",
tarea Româ- dice cartofii, să nu acorde m eia care întreţine curăţenia. trebuie să fie m arcată pre­ şiri. Fără îndoială, un colec­ seriile ! şi II, cu participarea u nui grup de realizatori şi
:in telinico- sprijinul cuvenit, aşa cum N e-a reţinut atenţia faptul zenţa consiliu lu i popular în tiv cc-şi situează permanent interpreţi.
Buietin de rezultatele ¡iesle sarcinile
lioccnaclu ; este in dicaţia. că, la loc vizibil, la in trare era con du cerea activităţii. Im pe­ © L a cooperativa „M u reşu l" a fost organizată luni o
oră; 23,00 L a C onsiliul popu lar com u­ afişat graficu l cu lu crările ce rativul perfecţionării se m ate­ ce-i revin, este un colectiv
ale; 2:1,30— dc buni patrioţi. Mancă de­ con sfătuire, avînd ca tem ă „P osibilităţi de îm bu nătăţire a
u’/ical noc- nal Ş oim u ş, vicepreşedintele trebuie executate, pe perioa- rializează, in lum ina sarcini­ sistem u lu i de urm ărire a realizării indicatorilor de pion :
rezolva în acea zi problem a „de, in luna septem brie, în lor izvorite din docum entele pusă cu abnegaţie, care line producţia fizică şi n etă".
lucrărilor ce trebuie efectu a­ toate cele trei C .A .P . ale co­ celui de al ll-lea C ongres, în toată viaţa. Un eroism des­
te pe teren ul predat com ­ m unei. „E ste in ordine" — asem enea elem en te. făşurat adeseori în anonimat, © L a parterul blocu lu i nr. 4 din str. H oria, U .J.C .M . a
deschis de cu rînd un m agazin de prezentare şi desfacere
r a produselor cooperaţiei m eşteşugăreşti : îm brăcăm inte, în­
călţăm inte, tricotaje, m arochinărie şi artizanat. T ot aici, se
>st şaispre- Premiera de gaia a fiimuiui românesc va deschide în curînd şi un m agazin de ram e geam uri
osea odată
i); Sosea şi blon dei.
:ţ (Grădina
■JEDOARA : 6 6 © A stăzi, la Ţ esătoria de m ătase, este program ată o
; Drumul B u r e h i s t dezbatere pe tem a „E n ergetica in prezent şi viitor. C riza
jrurgLsuil) ; 99 energetică actuală".
is — seriile
Cumpăna © L un i s-au desch is cursurile de chitară, cu durata de
PETRO- Astăzi are loc, în jude­ ghe Vilanidis, au loc spec­
noapte de ţul nostru, premiera dc ga­ tacole do gală la cinema­ 3 ani, organizate de Şcoala populară de artă P etroşani,
ta); Singur lă a filmului românesc tografele „7 Noiembrie“ clasa externă de chitară D eva, care fu ncţionează in ca­
(7 Noiem- drul casei dc cultură.
e — seriile „Burebista“. Producţie în din Petroşani, „Luceafă­
; LUPENI: culori a Casei de filme rul“ din Vulcan şi „Cul- © „C om portarea civilizată la locul de m u ncă şi in so­
ral); VUL- cietate — trăsătură definitorie a tineretului nostru " — a
pe la spr'“ Cinci, „Burebista“ este un lural“ din Lupeni. Miine,
lună seu. a, film omagiu la cea de a gazdele spectacolelor vor fost terna pusă în dezbatere m arţi în cadrul unei intiln iri
!); LONEA: 2050-a aniversare a stalu­ fi Casa de cultură din De­ a tinerilor de la I.C .R .M .
(Minerul);'
aţi in inal- lui dac centralizat şi inde­ va şi clubul „Slderurgls- © D ou ă vitrine din pasajul de su b hotelul „D acia"
uncitoresc); pendent. Astăzi după-amia- lul“ din Hunedoara, iar (lingă stop) sînt dedicate în aceste zile harnicilor con­
>tul pentru structori de pe şantierele D evei.
tncitoresc) ; ză, în prezenţa unui grup sîmbălă, cinematografele
rie tare şi de creatori şi interpreţi din Brazi (Hidrocentrala © începînd din 15 septem brie, la cinem atograful „G ră­
(7 Noiem- principali ai filmului, în Rîu Mare-Retezat), Brad şi dina de vară" spectacolele au loc de la ora 19,45.
Blcstemul
iranul iubi­ frunte cu regizorul Gheor­ Orăştie. D O IN A C O JO C A R U
ri (Steaua
.RZA : Că-
albă <Mi-
riE : stop
t (Patria) ; Oamenii comprimă timpul Drumul invers ai zgurii de oţelărie
iterei roz
VGIU-BAI :
5 (Casa de (Urmare din pag. 1) lor. Aşa aflăm că, de la în­ timp pentru pregătirea cit (Urmare din pag. 1) * i materialului valorificabil, talea de recuperare a fie­
; : Păţiţi­
lor (Popu- ceputul anului curent, aici mai bună a planului pe proporţia şi randamentul re­ rului, în timpul funcţionării,
u un prje­ întregii activităţi". Ca în- au fost realizate peste plan anul şi cincinalul viitor. Un pot fi reciclaţi in siderurgie, cuperării, consumurile şi instalaţia a contribuit Ia ob­
li (Grădina tr-un dialog la distanţă, a- 1 200 mc produse din B.C.A., accent cu toiul deosebit, se în timp ce zgurile de furnal costurile aferente procesu­ ţinerea unei eficiente de 118
AZI : Cind celeaşi sentimente le nu­ circa 2 km tuburi premo, pune pe asigurarea stocu­ lui de valorificare a meta­
jarce: CA- se utilizează aproape inte­ lei pe tona de material u-
întoareere treşte şi chimista Delia 13 000 unităţi cahle de te­ rilor de agregate — f o a r t e gra] (în industria materia­ lului din zgură. Odată cu til. Şi aceasta numai în fa­
i); Ghinio- Florian, soţia lui Gheorghe racotă, 9 tone polistiren ex­ „subţiri" la această oră — lelor de construcţii — la punerea în funcţiune, în a- za de cercetare.
S1MERIA : Florian, şefa laboratorului pandat, 100 000 bucăţi că­ pa îmbunătăţirea activităţii
.ti); PLIA : fabricarea cimentului, valei cest an, a instalaţiei pilot — Desigur, aceasta fază
immati cu de la B.C.A., Cornel Groza, rămizi termoizoiatoare, alte de transport şi de desface­ -minerale), căile de valori­ a început practic prelucra­ va fi depăşită în curînd.
îat (Lttmi- din cadrul aceleiaşi secţii, produse, obţinute în exclu­ re, pe ridicarea nivelului ficare a zgurilor de oţelărie rea, la Hunedoara, a acestui — Avînd în vedere că
Agentul Mihai Uiava, maistru la tu­ sivitate pe seama creşterii tehnic şi calitativ al produ­ tip de resurse secundare.
resc). sînt abia în curs de cerce­ ţara noastră, pe lingă făp­
buri premo. „Este în afara productivităţii muncii. In a- selor. Se aduc în continua­ tare. Totuşi, rezultatele ob­ — Şi rezultatele ? tui că era un importator
mszm oricărei îndoieli că în ulti­ celaşi context am mai no­ re perfecţionări liniilor de ţinute pină la această oră —• Din circa 1 700 tone de minereu a devenit şi un
mii ani s-a îmbunătăţit ra­ tat că ia realizările bune fabricaţie, se insistă pe a- sînt bune, lucru ce dă ga­ zgură de oţelărie trecute importator de fier vechi,
«PREŞ
dical calitatea produselor obţinute de la începutul cin­ similarea şi recondiţionarea ranţia unor realizări de am­ prin această instalaţie am prin recuperarea metalului
— afirmă inginerul Solo- cinalului se vor mai adăuga pieselor de schimb, pe eco­ ploare în acest domeniu. obţinut peste 430 tone ma­ din zgurile de oţelărie se
;crii din 17 mon David, şeful secţiei şi altele piuă la sfârşitul a- nomisirea severă a materia­ Această afirmaţie a fost terial recuperat, cu un con­ va reduce importul de ase­
premo —, deşi este încă nului, permiţînd colectivu­ lelor, a combustibilului şi făcută pe baza argumente- ţinut mediu de fier de 38 la menea materie primă de
41, 13, 16.
suficient loc pentru mai lui de la I.M.C.. Bircea să energiei. i lor aduse în discuţie în tim­ sută. Am spus conţinut me­ bază. Aceasta este dorinţa
I, 15, 12, S, bine. Mă gîndesc că s-au a- raporteze următoarele depă­ — Faptul că am îndepli­ pul documentării noastre, de diu, pentru că la materialul noastră.
dus multe perfecţionări u- şiri de plan pe perioada nit cincinalul înainte de ter­ către inginerul Ştefan Cer­ cu granulaţie mai mare de Aducînd citeva îmbunătă­
ciştigurl :
extre report nor fluxuri de producţie, au 1976—1980 : o producţie men nu ne conduce la auto- nea, directorul centrului de 20 mm procentul este mult ţiri necesare instalaţiei, ce
; 776 lei. fost promovate o serie de marfă de 200 milioane iei, mulţumire — menţiona Ni­ cercetări. mai mare — 70 la sută fier, vor conduce implicit la
tehnologii noi de fabrica­ o producţie industrială de colae Devian, secretarul co­ — Deci, tovarăşe inginer, iar la fracţia cuprinsă intre creşterea conţinutului de
ţie, s-au asimilat instalaţii 160 milioane lei, 80 000 mc mitetului de partid pe în­ cu ce a început acţiunea de 10—20 mm este de 50 la fier din material, vom pu­
moderne şi piese de schimb prefabricate din beton, treprindere —, ci ne mobi­ valorificare ? sută. Materialul recuperat a tea trece la o instalaţie de
— toate conducînd la creş­ 120 000 mc panouri mari lizează la muncă mai dina­ — în 1978—1979 unitatea fost folosit la O.S.M. 11 în tip industrial, instalaţie ca­
terea productivităţii şi a pentru locuinţe, 150 000 mc mică, mai fructuoasă. A- noastră a proiectat, iar C..S. încărcătura cuptoarelor de pabilă să prelucreze într-un
>il pentru
a : Vremea producţiei, la diminuarea produse din B.C.A., 800 to­ vem, este adevărat, o scrie Hunedoara a executat o in­ 400 tone. Prin utilizarea a- an aproape o jumătate de
toasă si se consumurilor de materia­ ne polistiren expandat, 40 de rezultate, dar mai avem stalaţie experimentală de re­ cestuia în încărcătură s-a milion tone de zgură. Cel
tterui va £i km tuburi premo. şi multe lucruri de pus la cuperare a fierului din zgu­ demonstrat că el poate în­ de al patrulea trimestru al
idea preci- le“.
i suiin tn Cu ajutorul tovarăşei Ro- Acum, cu trei luni şi ju­ punct. Avem însă certitu­ rile de otelării. Scopul in­ locui cu succes partea echi­ anului viilor va consemna
mperaturile dica Someşan, secretar ad­ mătate înaintea încheierii dinea că vom înlătura lip­ stalaţiei a fost de a efectua valentă de fier vechi. acest eveniment, adică ob­
uprlnse in­ junct al comitetului de anului, colectivele de la surile şi neajunsurile, că ne unele experienţe pentru a — Ca atare, se poate vor­
ie, iar cele ţinerea /.gurilor deferizate,
şi 9 grade, partid pe întreprindere, teh­ i.M.C. Bircea sînt preocupa­ vom îmbunătăţi permanent cunoaşte, pe bază' de con­ bi despre eficienţă econo­ în diverse clase granulome-
jcurl ceaţă, niciană la biroul PPUP, ghid te cu toate forţele pentru activitatea, că vom porni cu cluzii proprii modul şi gra­ mică ? trire, zgurt ce-şi vor găsi
septembrie bine şi în noul an şi cinci­ — Cu toate că staţia pilot
moaşă, cu valoros prin întinsele secţii îndeplinirea în cele mai bu­ dul de separare a metalului aplicabilitate nu numai £ss
ale I.M.C^'Bîrcea, poposim ne condiţiuni a planului pe nal. Această certitudine din zgură, compoziţia chi­ a fost realizată pentru a 'tderurq'e ci şi în construc­
puţin in perimetrul cifre­ anul în curs şi in acelaşi este colectivul nostru. mică şi granulomelrică a demonstra numai posibili- ţii şi in agricultură.