Page 6 - Drumul_socialismului_1980_09

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 Oi

Adunări]© generale în C.A.P. — expresie a Climatul de emulaţie —

democrapei şi auioconducerîi cooperatiste condiţie a afirmării
In jurul ori
E BĂCIA. REZULTATELE MU REFLECTĂ din cînd în cînd, iar unii nicidecum. Acest lucru — cum I niţiativelor muncitoreşti misiun
nioniu
POSIBILITĂŢILE au cerut cooperatorii — nu trebuie tolerat. Disciplina toiul I
muncii trebuie respectată necondiţionat şi în agricultură,
ca Ia fabrică. Şi cine o încalcă trebuie să tragă consecin­ (Urmare din pag. î) nu există însă o evidenţă Consta
Aualizînd aclivitatea desfăşurată de organul colectiv' ţele. Aşa cum’îşi fac datoria Stanca Opreana, Cornelia clară privind rezultatele IC,(io Telex
de conducere, de toţi cooperatorii pentru îndeplinirea pla­ Ivăşcoi, Gheorghe Cirdei şi mulţi alţii ca ei, care sînt porţie de 104,2 la sută, iar obţinule şi, din această IC,05 învăţă.
Ecran'
16.30
nului de producţie, a bugetului de venituri şi cheltuieli selipsiţi de la muncă şi fac la zi şi de bună calitate toate producţia netă 115,58 la su­ cauză, nici popularizarea „Toata
pe prima jumătate a acestui an, adunarea generală — acest lucrările de la semănat, prăşit şi pină la recoltat, trebuie lă ; planul la lucrările de lor nu se desfăşoară în Episod
nul şi
forum larg democratic^care asigură participarea directă, să şi-o facă toţi cooperatorii. Aici, la Pricaz, sînt condiţii investiţii a fost depăşit cu mod sistematic. 17.20 Aspect
nemijlocită şi efectivă a-tuturor membrilor cooperatori la pentru a se obţine producţii bune de cereale, de sfeclă 8 la sută iar cel al lucră­ într-adevăr, nu numai că ediţie
conducerea activităţii, la adoptarea şi înfăptuirea hotărî- şi cartofi. Şi s-au obţinut. Anul acesta s-a depăşit pro­ rilor de investiţii se află la evidenţa înfăptuirii iniţia­ folclor
„Carpi
rilor şi măsurilor — a scos în evidenţă faptul că rezulta­ ducţia de cereale. In zootehnie s-au realizat efectivele. nivelul sarcinilor planifica­ tivelor nu este peste tot de Ar
tele înregistrate nu reflectă posibilităţile. Astfel, aşa cui» Trebuie acţionat pentru asigurarea bazei furajere şi a pro­ te. în acelaşi timp, consu­ îndeajuns de clară (ne re­ li,-K) Trag«
a reieşit din darea de seamă şi din cuvîntul participanţi­ ducţiei animaliere. Organizaţia de partid şi consiliul de murile specifice au fost ferim la minele Troiţa şi 17.50 Pagini
lor, se puteau obţine producţii mai bune la orz şi la fa­ conducere trebuie să manifeste fermitate şi intransigenţă, considerabil reduse, reali- Muncel), dar nici activita­ 18.25 „Mult
sole dacă so acorda atenţia cuvenită amplasării acestor să mobilizeze tot satul la îndeplinirea planului de produc­ Zîndu-se însemnate econo­ tea politico-educativă pen­ moaşă
bim“
culturi, întreţinerii şi recoltării lor. Acest lucru îî de­ ţie al cooperativei. mii de materiale (lemn de tru susţinerea lor nu se 18.50 1001 d
monstrează rezultatele obţinute la cultura griului,, la care mină, cherestea — răşinoa- desfăşoară la nivelul exi­ 19,00 Teleju
La or
s-a realizat producţia totală planificată cu toate că 16 ha se, capete detaşabile; bile- genţelor actuale. La minele 19.20 conor»
au fost calamitate. Nesatisfăcătoare silit rezultatele obţi­ B CRiSTUR. SE POATE MAI MULT. mori etc.). Potrivit datelor amintite n-am văzut nici 19.30 Noi, I
nute în zootehnie, la producţia industrială şi prestaţii, TREBUIE SĂ SE MANIFESTE MAI MULTĂ existente la comitetul sin­ un material propagandistic 20,10 Telcct
precum şi in ce priveşte bugetul de venituri şi cheltuieli. dicalului, prin aplicarea ini­ care să reflecte obiectivele „Mari
Activitatea economică nu este excedentară. Cheltuielile ORDINE Şl DISCIPLINĂ ţiativelor la care ne-am- re­ şi eficienţa iniţiativelor ce tutunt
a stv
depăşesc veniturile. Aşa cum subliniau cei care au luat Aici, prima dată, adunarea generală a trebuit să fie ferit, s-au realizat, în a- se aplică în unitate. Aici, cane
în im
cuvîntul trebuie întronată ordinea şi disciplina şi nimeni amînală deoarece din cei 17 membri ai consiliului, nu ve­ ceeaşi perioadă, economii nici gazetele de perete, 22.25 greşul
să nu primească mai mult decit i se cuvine. Nu cu ex­ niseră decit 5, iar dintre cei trei brigadieri era prezent însumînd aproape 4,4 mi­ propaganda vizuală (care popul
plicaţii şi justificări se distrug buruienile din fasole şi cas­ doar unul singur. Nu erou nici 30 de oameni în total. lioane lei. Cu realizări este sub nivelul cerinţelor) 22,-.,, „ ' ju
traveţi, ci cu sapa. Oare de ce consiliul de conducere n-a Aceasta dovedeşte că este necesar să se facă mai mult deosebite se înscriu forma­ nu se referă la această
tras la răspundere pe cei care n-au venit la prăşit ? Silviu ţiile de lucru conduse do problemă. Nu există nici
Zelinoi, Ioan Barbu, Adam Muntean, Sofia Cojan, Gheor- pe linia educării cooperatorilor în spiritul ordinii şi al dis­ maiştrii Gheorghe Apreote- panouri, nici grafice pri­
ghe Cozac, Dumitru Onciulescu subliniau că toţi membrii ciplinei, al răspunderii pe care o are fiecare personal şi sei, Iulian Doţa, Gheorghe vind realizările diferitelor
toţi împreună, pentru realizarea producţiei agricole vege­
consiliului şi toţi cooperatorii trebuie să pună umărul la tale şi animaliere, pentru sporirea veniturilor şi reduce­ Pasca], Vasilo Damian şi colective. BUCURE
treabă. Comitetul comunal de partid şi consiliul popular rea cheltuielilor de producţie. Ioan Văduva. Faptul că au loc dezba­ dioprogran
trebuie să acţioneze în aşa fel ca toţi cetăţenii să parti­ Adunarea s-a ţinut cîteva zile mai tîrziu. Aşa cum s-a — Pe această temă au teri în grupele sindicale Radiojuma
presei; 8,1
cipe la muncă şi în primul rînd cooperatorii. Aplicarea mă­ subliniat în darea de seamă şi în discuţii, planul nu s-a loc periodic dezbateri şi a- este, desigur, un aspect po­ diilor 9,00
surilor adoptate trebuie să ducă ia îmbunătăţirea activi­ realizat nici la grîu şi nici la orz şi, ca urmare nici veni­ nalize în comitetul sindica­ zitiv, dar şi acestea au, u- 9.05 Răspu
tăţii, la realizarea în condiţii bune a tuturor lucrărilor agri­ turile. Trebuie trase maximum de învăţăminte — aşa cum tului şi in grupele sindica­ neori, un caracter general. lor; 10,00
10.05 Muzii
cole din campania de toamnă. le, care impulsionează acli­ Comitetul de partid, comi­ Din ţările
subliniau Zasloţi Francisc, loan Peter, Inocenţiu Tetea, vitatea diferitelor colective tetul sindicatului sînt da­ Buletin d<
Liviu Gîrbea şi alţi vorbitori —. şi luate măsuri pentru creionul i
toare să analizeze acest as­
H PRICAZ. „TOT! SÎNTEM INTERESAT! SĂ amplasarea culturilor după cele mai bune plante premer­ în aplicarea iniţiativelor, pect al problemei, punînd Avanpremi
se popularizează prin grafi­
ÎNDEPLINIM PLANUL PE CAP." gătoare, pentru respectarea tehnologiei acestor culturi, ce rezultatele obţinute în un accent mai mare pe 12.00 Bulei
Din
eoni
în acelaşi timp s-a cerut să se acţioneze mai energic pen­ întrecerea socialistă şi rea­ munca politico-educativă nostru; 12.
Modul cum s-a îndeplinit planul, bugetul de venituri şi tru ca planul în zootehnie să fie îndeplinit nu numai la lizarea angajamentelor asu­ concretă, în cadrul diferi­ ce ; 13,00
cheltuieli, măsurile ce trebuie adoptate pentru realizarea efective, ci şi la producţie. Să se asigure baza furajeră şi mate pe seama aplicării i- telor colective, prin forme 15.00 Clubi
Badiojum;
sarcinilor de producţie în toate sectoarele în semestrul IJ să se pregătească adăposturile pentru iernatul animalelor. niţialivelor muncitoreşti — şi modalităţi variate, pen­ bluri artis
şi pe întreg anul 1980 au făcut obiectul dezbaterilor care Au fost stabilite măsurile pentru buna desfăşurare a lu­ ne relatează tovarăşul Ti- tru stimularea climatului de !.(i,25 Coo
ce; 16,40 f
au avut loc şi în adunarea generală a C.A.P. Pricaz. „Toţi crărilor din campania de toamnă. Se poate realiza mai beriu Valea, preşedintele emulaţie, în scopul sporirii /prin dece
sin tem, sau ar trebui să fim interesaţi deopotrivă în rea­ mult. Şi cooperatorii din Cristur pot şi trebuie să obţină comitetului sindicatului. Din eficienţei şi forţei de în- medicului;
lizarea planului pe C.A.P.“ — spunea Viorel Voina. Aici rezultate bune, afît în producţia vegetală, cit şi în zoo­ păcate, la nivelul unor rîurire a iniţiativelor mun­ ştiri; 17,0’
sint oameni harnici. Dar sînt şi din aceia care vin la lucru tehnie. {grupe şi formaţii de lucru citoreşti. mâne; 1
înfrăţite -
p orari; 17
(Urmare din pag. 1) severă recepţie a lucrării, clasice;
20.00 Corn
Consiliul popular are iniţiativă, ACORDUL GLOBAL apoi a fost aprobată finan­ populară;
cesteia, printr-o urmărire ţarea muncii depuse de e- ritul legii
riguroasă a producţiei, de­ chipa respectivă. sonore; 2
se manifestă activ in localitate ziderate ce au devenit po­ catalizator al energiilor ductilului în momentul de faţă — oră; 23,00
sibile prin aplicarea pe cum ne-a spus economistul le; 23,30—:
zical noct
scară largă a acordului Petru Suciu, din cadrul bi­ T'MIŞOI
Sprijin concret şi eficient acordat global — element esenţial in abţinerea succeselor roului personal-învăţămint, Iliatea rad
al noului mecanism econo­ retribuire — hcordul global pe columr
pei
muri
constructorilor de locuinţe mic, formă de mobilizare cuprinde peste 80 ia sută dv. ; 21,0(
puternică a forţei de mun­ tă — şi acest lucra este mai mult —, însă cunosc din lucrătorii întreprinderii, literară.
Sînt numeroase reuşitele alte metode. Meseriaşii au­ că la îndeplinirea ritmică cunoscut larg — trebuie să că producţia obţinută tre­ însă se consideră că el mai
cu care se poate mîndri e- torizaţi să exercite meserii şi exemplară a sarcinilor se încadreze în anumite buie să fie de o cit mai poate fi extins. Se studia­
conomîa municipiului De­ cu specific de construcţii de plan. Despre acest as­ cote calitative, să fie rea­ bună calitate. Iată de ce la ză în prezent posibilitatea
va acum, după încheierea pe cont propriu, din rîndul pect, tovarăşul Petru Bo­ lizată în condiţii de eficien­ atingerea unei calităţi su­ aplicării acestui sistem şi
a opt luni de activitate din pensionarilor, au fost con­ ta, directorul adjunct al tă maximă. în al doilea perioare veghează cu înaltă în cazul reparaţiilor capita­ DEVA ;
ultimul an al actualului cin­ vinşi să presteze cîte o lu­ I.P.I.C.C.F., ne spunea ; rînd, aplicarea acordului răspundere nu numai con­ le sau periodice efectuate o-' | Poses
cinal. Una insă, în care este nă de zile muncă pe şan­ — Aplicarea acordului global a dus la stabilitatea trolorii de calitate, ci şi şe­ la utilaje, fapt ce va de­ o. .. —
nemijlocit implicată capaci­ tierele de locuinţe". global ne-a preocupat încă oamenilor la locurile de fii de formaţii, practic fie­ veni posibil în cazul exe­ ta) ; Noi
Poseldon
tatea organizatorică şi de Organizînd în acest fel din, 1978, cînd a luat fiinţă muncă, în formaţiile din care om în parte. S-a reuşii cutării acestor lucrări pe ră); Ht
mobilizare a consiliului sprijinirea constructorilor — din fosta industrie loca­ care fac parte. în al treilea să se stabilească o relaţie bază de documentaţii, de Surmy
popular a fost obţinută în de locuinţe, consiliul popu­ lă — întreprinderea noastră. rînd, a scăzut numărul ab­ strînsă între cantitate şi către echipe alcătuite din din spaţii
Acei oamt
condiţii deosebite, în dome­ lar nu numai că şi-a asigu­ Am pornit pe această cale senţelor nemotivate şi al calitate chiar şi în activi­ meseriaşi cu calificare co­ paratul d
niul construcţiei de locuin­ rat realizarea planului va­ considerînd-o de mare efi­ întîrzierilor ştiut fiind că, tatea secţiei mecanice, deşi respunzătoare. Se urmăreş­ Adio, dar
(Construct
ţe — la construcţii-montaj, loric şi fizic, dar a asigu­ cienţă în cazul unei activi­ în cazul acordului global, aici se realizează o mare te, de asemenea, atragerea ŞANI: Oi
pianul aferent celor 8 luni rat şi un front de lucru co­ tăţi atît de dispersate în te­ prezenţa fiecărui om în diversitate de repere. Iată la reparaţii capitale a tu­ întoarce
de activitate a fost realizat respunzător pentru anul vii­ ritoriu, modalitatea cea mai formaţie este foarte impor­ un exemplu concret: O e- turor lucrătorilor d intr-un pc Nil —
în proporţie de 111 la sută, tor : 345 din cele 603 apar­ bună de a uni eforturile tantă şi de fiecare în par­ chipă formată din meseriaşi punct de lucru — cum s-a Noiembrie;
publica);
predîndu-se 536 apartamente tament, planificate ca colectivului în sensul în­ te depind realizările echi­ buni a luat în acord global încercat cu bune rezultate mea vară
din cele 844 planificate pe front de lucru so află în deplinirii sarcinilor. pei, brigăzii, secţiei etc. montarea şi punerea în la cariera din Bumbeşti gării (Mui
acest an. diferite stadii de execuţie. -— Care sînt, în cazul Desigur, avantajele acor­ funcţiune a unor utilaje la —- ş.a. în acest fel, la CAN ; C
(Muncitori
Aminteam de condiţii deo­ Şi un amănunt nu lipsit de l.P.I.C.C.F. Deva, avantajele dului global sînt mult mai cariera din Crăciuneşti. 1 l.P.I.C.C.F. Deva se va a- ceafărul);
sebite. Iată care sînt. Popu­ valoare în ceea ce priveşte concrete ale acordului glo­ numeroase şi tocmai în a- s-a pus la dispoziţie planu­ junge intr-un viitor apro­ nu-1 cuno
laţia municipiului are mare întrajutorarea: procedîn- bal? ceasta constă însemnătatea rile de execuţie a lucrări­ piat la cuprinderea în a- (Minerul);
nevoie de locuinţe, atîtea du-se astfel, şantierul 1 De­ — în primul rînd fiecare ce o are el în aplicarea lor, i s-a asigurat asisten­ cord global a întregului pil dc du
rose) ;
locuinţe cîte nu are capa­ va al T.C.H. a putut să om, fiecare formaţie de lu­ noului mecanism economi- ţa tehnică necesară. Mese­ personal productiv sau noua inim
citatea de a construi şantie­ sprijine cu meseriaşi unită­ cru ştiu precis ce produc­ co-financiar. Interesant .este riaşii, cu pregătirea profe­ strîns legat de producţie, URICANI:
rul din Deva al T.C.H. în ţile similare din Valea Jiu­ ţie trebuie să obţină zilnic, însă de văzut cum se reu­ sională cea mai ridicată, au ceea ce va însemna noi chici urc
BRAD : Ci
cursul unui an. Orice întîr- lui, unde nevoia de locuin­ săptămâni, lunar şi cil câş­ şeşte, în cazul întreprinde­ vegheat ca toate operaţiile paşi pe calea mobilizării rii (Steau.
ziere in privinţa predărilor ţe e Ia fel de acută. tigă în cazul realizării in­ rii la care ne referim, le­ de montaj să se încadreze colectivului la înfăptuirea BARZA :
ar fi periclitat şi şansele Dar autoritatea consiliu­ tegrale a acesteia, ce remu­ gătura dintre acest sistem exact în criteriile calitati­ sarcinilor de plan ritmic, canţă (Mb
Bilet de
care existau de a realiza a- lui popular municipal se neraţie suplimentară i se şi calitatea producţiei. For­ ve. La sfirşitul montajului, latură esenţială a aplicării tria); Dc
partamentele planificate. exercită cu folos şi în alte cuvine,' în cazul cînd îşi maţiile urmăresc,' în mod o comisie care a avut în noului mecanism economi- GEOAGIU
Consiliul popular însă nu a sectoare ale vieţii economi- depăşeşte sarcinile. Bine­ evident, să producă cit mai fruntea sa pe inginerul şef co-financiar, al autocondu- cu eşarfa
cultură)
stat pasiv, aşteptînd să re­ co-sociaie. înţeles că producţia obţinu- mult — ca să cîştige cit al întreprinderii a făcut o cerii şi autogesliunii. zăpada .şi
zolve constructorul singur ® Au fost' executate pi­ firul (Poi
riei (Cr
toate problemele. Iată ce ne uă acum lucrări în valoare BRAZI : :
relatează tovarăşul inginer de 224,5 mii lei din contri­ seriile I-J
Minică Neagoe, primul vi­ buţia în bani a cetăţenilor. (Urmare din pag. i) produse atît de căutate la mionu) de
export.
cepreşedinte al Comitetului ® Au fost identificate în REALIZAREA TUTUR8R lOICATORILUR sa de cui
Sperlaţt-1
executiv al Consiliului popu­ intravilan 7,48 ha terenuri Pentru ca, la finele aces­ (Mureşul):
lar municipal. „între acţiu­ nefolosite care au fost par­ lorat reparaţiilor executate tui an, oamenii muncii din dorei (Lu
nile noastre în sprijinul celate şi repartizate cetăţe­ necorespunzător, la care se mai mulţi muncitori, am re­ vom face. Cred că pentru cadrul întreprinderii „Mar­
realizării planului de lo­ nilor. Aceştia le-au cultivat alătură unele abateri de la ţinut hotărârea lor unani­ „ a merge“ bine în 1981 mura“ Simeria să poală ra­
cuinţe aş aminti pe aceea cu legume. disciplina tehnologică şi de mă de a munci cu sîrguin- trebuie, de pe acum, rezol­ porta rezultate şi mai fru­
de eliberare a amplasamen­ • Consiliul popular a de­ producţie, nerespectarea ţă, de a obţine rezultate vată problema utilajelor de moase, iar în 1981 activita-
telor de construcţii vechi. clarat luptă deschisă nedo­ programului de lucru de că­ iot mai mari. încărcare şi transport al tatea de producţie să fie Timpul
Toate unităţile din munici­ ritelor îngrădiri cu sîrmă tre fiecare muncitor. -- Prin introducerea ha- sterilului din haldă. mai eficientă, este necesar septembrii
piu, cărora ti s-au reparti­ ale zonelor verzi din jurul Le-am reamintit aici din vezei cu braţ tip Perrie la — Anul viitor — subli­ să se menţină un ritm a- roasă. Co­
zai locuinţe din fondul de blocurilor, scop în care a dorinţa ca personalul mun­ cariera Banpotoc-Cărpiniş, nia Vaier Dara — sarcinile lert de lucru, atît la secto­ vor cădea
tul va si
stat au primit si executat fost plantată îngrădire din citor de la „Marmura“ Si- a de plan sînt mai mari, în­ rul extracţie cît şi la cel intensifică
sarcina dc a demola con­ gard viu pe mai bine de meria să acţioneze ferm crescut productivitatea deosebi la export. Este fi­ de prelucrare, ritm atins nord-vest
strucţiile vechi şi evacua 26 km. pentru înlăturarea lor, să muncii — ne spunea Vio­ încă din acest an. Reali­ tura mir
molozul cu forţele de care Şi ca un corolar al tutu­ încheie exemplar acest uitim rel Luca. Acum lucrăm în resc ca şi răspunderile şi zarea integrală a tuturor prinsă S
grade, iar
dispun. In funcţie de me­ ror acestor acţiuni, după an ai actualului cincinşil. In perspectivă la pregătirea eforturile noastre să spo­ indicatorilor de plan con­ ximă într
seriaşii pe care i-au avut opt luni, in întrecerea so­ acelaşi timp trebuie iuate zăcămînlului, creînd condi­ rească. în continuare, noi, stituie o înaltă datorie pa­ Dimineaţa
La mun
în schemă pentru întreţine­ cialistă municipiul cumu­ măsuri, de pe acum, pentru ţii pentru o exploatare rit­ tăietorii trebuie să fim triotică pentru oamenii Cer varlal
re, Tecare unitate a dat c lează un punctaj pozitiv: pregătirea temeinică şi res­ mică, ia nivelul planului a foarte atenţi la croirea muncii de la întreprinderea slab. La ţ
parte din aceşti oameni să 163 punct«. ponsabilă a producţiei, ur­ ..Marmura“ Simeria, datorie viţă şi ni
lucreze ia construcţia lo­ mătorului an. Din discu­ blocurilor de travertin. placajelor, să urmărim îm­ de care se vor achita, cre­ log de se!
ft.vak).
cuinţelor. Am mai folosii şi &H CiOCLEI ţiile pe care le-am avut cu Ceea ce depinde de noi. bunătăţirea calităţii acestor dem, cu toată răspunderea.