Page 61 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 61
NICOLAE CEAUŞESCU
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNI71-VÀ !
a asistat Ia
T o v a r ă ş u l Nicolae O gardă, alcătuită din în continuare, au fost
Ceauşescu, secretar general ostaşi ai forţelor armate, prezentate aplicaţii tactice,
al ParLidului Comunist Ro luptători din gărzile patrio la care au participat trupe
mân, preşedintele Republi tice şi tineri din formaţiu de infanterie, paraşutişti,-
cii Socialiste România, co nile de pregătire pentru a- vînători de munte, aviaţie,
mandantul suprem al forţe părarea patriei, prezintă o- artilerie, trupe ale Ministe
lor armate, a asistat, joi, la norul. Fanfara militară in rului de Interne, gărzi pa
aplicaţii militare în zona tonează Imnul de Stat al triotice şi detaşamente de
Vlădoni-Cheile Rîşnoavei, Republicii Socialiste Româ pregătire militară a tinere
judeţul Braşov. nia. tului.
T o v a r ă ş u l Nicolae Comandantul- suprem al Aplicaţiile tactice au rele
Ceauşescu a fost însoţit de forţelor armate, tovarăşul vat înalta pregătire şi ca
tovarăşii Ion Coman, mem Nicolae Ceauşescu, trece în pacitate a comandanţilor,
bru al Comitetului Politic revistă garda de onoare. statelor majore, consiliilor
Executiv, secretar al C.C. Ministrul apărării naţio politice, comitetelor şi or
al P.C.R., Nicu Ceauşescu, nale a exprimat tovarăşului ganizaţiilor de partid de a
organiza şi conduce acţiuni
SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN secretar al C.C. al U.T.C. Nicolae Ceauşescu senti do luptă dinamice în condi
La coborîrea din elicop mentele de vie satisfacţie şi ţiile războiului’ pentru apă
ter, tovarăşul Nicolae profundă gratitudine pentru rarea patriei dus de între
Ceauşescu a fost întîmpinat preocuparea pe care o ma
/ gul popor, de a folosi cu
Anul XXXII, nr. 7113 VINERI, 19 SEPTEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani de general-maior Constan nifestă fată de întărirea ne pricepere avantajele terenu
tin Olteanu, ministrul apă contenită a capacităţii de
lui muntos, caracteristicile
rării naţionale, George apărare a patriei, pregăti de luptă ale diferitelor ca
Homoştean, ministru de in rea şi înzestrarea modernă
Congresul al il-lea — cuprinzător program de terne, Gheorghe Dumitrache, a armatei, pentru onoarea tegorii de trupe ale forţelor
armnle. S-a evidenţiat strîn-
prim-secretar al Comitetului făcută de a asista la aceste sa conlucrare dintre unită
perfecţionare a activităţii consiliilor populare judeţean Braşov al P.C.R., aplicaţii militare organizate ţile armatei, ale Ministeru
de membri ai consiliilor de conform indicaţiilor coman lui de Interne, gărzile pa
conducere ale Ministerului dantului suprem, pe baza triotice, detaşamentele da
0 nouă calitate, spirit revoluţionar Apărării Naţionale şi Minis naţionale. pregătirea tineretului pen
cerinţelor doctrinei militare
terului de Interne.
tru apărarea patriei în în
deplinirea, în comun, a u-
în întreaga activitate Astăzi, în jurul orei 16,30, posturile de radio şi te nor misiuni complexe, in
leviziune vor transmite direct ceremonia sosirii tovarăşului clusiv în condiţiile dificile
ale luplei în munţi.
Dezideratul trecerii la o A înţelege în spirit revo plexele de îngrăşare a tau Canaan Sodindo Banana, preşedintele Republicii Zim- Totodată, acţiunile desfă
calitate superioară a întregii luţionar răspunderea pentru rinelor şi porcinelor, de babwe, care, împreună cu tovarăşa Janet Banana, va efec şurate au demonstrat înal
activităţi, formulat cu deo întreaga activitate, exclude cultivare a legumelor sau a tua, la inyitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedin tele calităţi morale şi de
sebită claritate în documen judecăţi mărunte de genul pomilor fructiferi. Acestea tele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena luptă ale militarilor, ale for-
tele celui de-al Xll-lea Con „există pentru problema cu îşi desfăşoară activitatea pe Ceauşescu, o vizită oficială de prietenie în ţara noastră.
gres al partidului a fost- tare răspunderi în seama teritoriul mai multor comu (Continuare in pag. a 4-a)
pregnant subliniat şi la cel cutărui minister sau depar ne, deşi sediul lor se afla
de-al II-lea Congres al con tament“. Alcătuirea planu pe teritoriul uneia singure,
siliilor populare. lui în profil teritorial se şi ele au plan economic
„Aveţi răspunderi mari, face ţinînd seama de abso propriu. înseamnă aceasta
tovarăşi, în toate domeniile lut toată activitatea econo că sectoarele, sec(iile sau
— arăta secretarul general mică ce se desfăşoară întx-o fermele acesteia, aflate în la
al partidului, tovarăşul localitate sau unitate admi- localităţi diferite de cea în RECUPERAREA RESTANTELOR
Nicolae Ceauşescu. Legile, nistrativ-teritorială şi, în caro se găseşte sediul aso
modificările care s-au adus mod logic, răspunzînd de ciaţiei, nu fac obiectul răs
în aceste zile măresc aces aceasta consiliul popular, punderii consiliului popular UZAREA INTEGRALA A
te răspunderi. Trebuie însă nu se poate socoti absolvit respectiv ? Nicidecum. Con • IJ
să le folosiţi în mod cores de răspunderea pentru re stituirea unei asemenea aso mm ti
punzător, să vă asumaţi zolvarea unor probleme ale ciaţii se face cu cedarea că
răspunderea şi împreună cu sectoarelor de activitate ce tre ea a unei părţi’ din pă-
toate colectivele, în strînsă {in de economia republica mîntui obştii, al comunei şi sarcinilor de plan, o
legătură cu oamenii muncii nă. Nici nu poate fi desprin este firesc, este obligatoriu
din • fiecare localitate, din să răspunderea pentru aces chiar, ca de eficienţa eco
fiecare instituţie, din între tea din întreg pentru ci nomică a respectivei activi soluţie unanim acceptată—mecanizarea
prinderile noastre, să faceţi dezvoltarea unei unităţi e tăţi să răspundă' consiliu]
lotul pentru a asigura rea conomice presupune, pe lin popular. întreprinderea minieră la conceperea şi proiectarea — Nici nu aveau cum,
lizarea în bune condiţii a gă investiţii şi tehnologie Livezeni — una dinire cele întreprinderii. Asemenea a- din moment ce realizăm pla
auloconducerii muncitoreşti, forţă de muncă sporită. Lo De asemenea, persistă în mai tinere mine ale bazinu firmnţii au fost vehiculate nul doar în proporţie de 66
lui carbonifer al Petroşani
pentru a face din fie calizarea acesteia pe un te mediul rural fenomenul na- lor — este mina care, în mai ales cînd, de-a lungul la sută.
anilor, datorită rezultatelor
care consiliu popular un or ritoriu, într-o localitate, ne vetismului, propriu mai ales ultimii ani, nu şi-a realizat slabe, s-au operat dese — Acceptaţi ideca că ar
gan de înalta răspundere cesită rezolvarea unor pro tranziţiei. Oameni care lu sarcinile de plan nici măcar schimbări in conducerea fi existat greşeli de proiec
civică de apărător al intere bleme de spaţiu locuibil, de crează opt ore în unităţile într-o singură iună. în a- tehnică. tare a minei, din care mo-
selor fiecărui cetăţean din funcţionalităţi sociale comu cest sens este unicul exem liv rezultatele sînt slabe ?
Despre actuala stare de
localitate, al dezvoltării şi n6 şi multe altele. Evident economice din oraşe, dar plu in rîndul întreprinderi lucruri la l.M. Livezeni am — Nu. Mina Livezeni a
înfloririi fiecărei localităţi“. nu consiliul popular va f îşi au gospodăriile lor în lor miniere din cadrul Com purtat o discuţie cu mg. Ra fost proiectată pentru un
O definire foarle concretă a acela care conduce procese sate şi fac parte activă din binatului minier Vaica Jiu grad înalt . de mecanizare
atributelor noii calităţi ce le de producţie într-o uzină populaţia care consumă şi lui. S-au luat numeroase du Tomescu, directorul în sau, ca să spun altfel, pen
treprinderii.
se cer activităţii consiliilor dar dacă acea uzină îşi a măsuri în vederea redresă — Tovarăşe director, în tru mari posibilităţi de me
populare. Satisfacerea aces chită sau nu contractele în foloseşte ceea ce comuna rii producţiei, s*au făcut timpul relativ scurt de cînd canizare. Actualele necazuri
tor cerinţe implică nu doar cheia te îl priveşte direo pune la dispoziţie. Este nor mai multe încercări, fără vă aflaţi la conducerea a- le avem însă tocmai datori-
modificări în textele legilor pe titularul planului în pro mal ca participarea lor la rezultat însă. S-au tras u- cestei întreprinderi, reali
ce guvernează activitatea fii teritdrial. rezolvarea unor. treburi care nele concluzii, mergîndu-se zările nu v-au dat prea Interviu realizat de
consiliilor populare, ci re- Există în întreaga ţară pînă într-acolo îneît s-a a- multe motive de satisfac CONSTANTIN IOVĂNESCU
voluţionarea modului de a deci şi în judeţul nostru (Continuare în pag. o 2-a) firmat că s-a greşit încă de ţie..:
gîndi aceste responsabilităţi asociaţii economice cu ca (Continuare in aag. o 2-a)
sporile. racter agrar, cum sînt corn
ÎN ZIARUL DE AZI :
• Deplină aprobare faţă de noile măsuri privind pacea
[A’CCENTEI Rapsodul şi bunăstarea întregului nostru popor • Flux neîntrerupt consacrată „Zilei metalurgistului"
la recoltarea şi livrarea sfeclei de zahăr » Festivalul cul
cînd ştiu că în spitalul a- turii şi educaţiei socialiste hunedorene ..Sarmis ’80“ « Hu Joi după-amiază, la clu 96 de ani de existenţă, cît
cesta a primit ajutor me nedoara actualităţi ® Dialog cu cititorii • Reflector. bul „Siderurgistul“ din şi despre rezultatele deo
Rapsodul Zaharia Viorea, dical însuşi Avram lăncii. Hunedoara, a avut loc o sebite în muncă pe care
din febea, face parte din Aş vrea să donez spitalului adunare festivă consacra sid’erurgişlii combinatului
spiţa mîndră a molilor. îşi ceva, ca o mulţumire pen tă „Zilei metalurgistului“. hunedorean le-au obţinut
are rădăcinile în veacul tru grija ce-o poartă vieţii Au participat reprezentanţi în cinstea zilei lor, a vor
trecut şi cei ce-l cunosc — oamenilor. Şi m-am gîndil ai organelor locale de bit ing. Sabin Faur, di
fi-i cunosc participarea la să-i împlinesc biblioteca cu partid şi de stat, ai orga rectorul general al C.I.S.
viata salului — doresc să-l o colecţie de reviste din bi nizaţiilor de masă şi ob Hunedoara.
vadă nonagenar. Acum, la blioteca mea. M-am gîndit şteşti, un maro număr de într-o atmosferă de in
cei 87 de ani, n-a renunţat la „Magazinul istoric“ — muncitori, maiştri, tehni tensă vibraţie patriotică,
la bucuria de a aduce în că Jocurile noastre vibrează cieni, ingineri, cadre din cei prezenţi la adunare au
stihuri calde iubirea de fă de istoric“. conducerea Combinatu adresat o telegramă Comi
ră şi de tricolor, de liber 124 de reviste „Magazin lui siderurgic Hunedoara, tetului Ccnlral al partidu
tate^ şi de omenie. A luat istoric“ (196S—1979) au in reprezentanţi ai unor uni lui, tovarăşului NICOLAE
tărie _ din tăria gorunilor trat, de curînd, în biblioteca tăţi economice. CEAUŞESCU, în care îşi
j'cbci, iar sămlnfa din ver Spitalului din Baia de Criş. în cadrul adunării a fost exprima întreaga lor recu
surile lui rodeşte în cuge Gestul simplu, omenesc, citit mesajul Biroului Co noştinţă fată de partid,
tele şi-n simţirile celor ce are încărcătura lui de sem mitetului judeţean Hune fată de secretarul său ge
le ascultă. nificaţie. O renunţare la ce doara al P.C.R., prin care neral, pentru puternica
Deunăzi i-a făcut medicu va drag, în care a regăsit, adresează calde felicitări dezvoltare pe care indus
lui primar, dr. Nicolae Vio de-a lungid anilor, tezaurul colectivului combinatului tria metalurgică a cunos
rea, şef de secţie la Spita de fapte al înaintaşilor, o siderurgic pentru rezulta cut-o în anii construcţiei
lul din Baia de Criş, o măr renunţare la o bucurie pen tele obţinute în întrecerea socialiste, pentru perspec
turisire : „Eu cum să vă tru a oferi bucurie. în ges socialistă şi îi urează noi tivele ce se deschid în
spun, m-am bucurat aici în tul lui moş Zaharia Viorea şi importante succese în faţa acestei ramuri de pri
spital de mare grijă şi a- e mîndria şi demnitatea ce activitatea de viitor. mă însemnătate a econo
tenţie ori de cîte ori a lui ce-şi ştie trecerea prin C.S. Hunedoara — o.s.M. 2. Cu fiecare şarjă de nuanţa Despre semnificaţia „Zi miei noastre naţionale.
fost nevoie să-mi caut de viafă. cc irumpe in hala de turnare» se anunţă o nouă s&r- lei metalurgistului“, despre în încheierea adunării
sănătate. Şi simt aşa un fior LUCIA LICIU batoare a oţelului, a oţelului care, pentru noi toţi, înseamnă drumul parcurs de meta festive a fost prezentat un
pune, progres, civilizaţie.
Foto: VIKGII. ONOIU
lurgia hunedoreană în cei spectacol artistic.
