Page 62 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag. 2
Deplină aprobare faţă de noile măsuri privind O noua calitafe, spirit revoluţionar
pacea şi bunăstarea întregului nostru popor in ntreaga activitate 15.30 Telex
15,33 învăţă
16.00 Muzici
al poporului şi folosirea ei
6 EXPRESIE CONCRETĂ partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae (U rm are din pag. t) rămine un participant la a* eficientă, cu rezultate bune tn jurul or
ccste transformări şi creş
mlsiur,
A POLITICII PARTIDULUI Ceauşescu, militant revoluţionar şi consecvent privesc economia sau viaţa terea participării lui trebuie în formarea omului nou meniu
pentru ca în hune să domnească pacea şi bu este o problemă şi a consi lui (
na înţelegere, pentru crearea unei lumi mai socială a comunei să fie a- stimulată. Aceasta ţine nu Banan
Hotărîrea Comitetului Politic Executiv ui sigurată. în funcţie de a- numai de lege, ci şi de sti liilor populare. Asupra res ttepub
C.C. al P.C.R. a fost jtrimită cu interes deo bune şi mai drepte pe planeta noastră, acţio ceasta, • în aceeaşi măsură lul de muncă cu oamenii, ponsabilităţilor de această Imprei
Janet
sebii de către toii oamenii muncii. împreună nează in mod ferm pentru ca relaţiile dintre trebuie privite şi rezolvate de un stil consecvent revo natură, secretarul general 17.30 Emisii
state să se bazeze pe încredere şi respect re
cu ortacii mei am studiat-o fi am purtat nu ciproc, pe egalitate în drepturi, neamestec în şi problemele individuale luţionar. al partidului a atras in mod mană
meroase discuţii pe marginea acesteia. Consi treburile interne, pe respectarea independenţei ale acestei populaţii. Garan Formarea omului nou se deosebit atenţia în cuvînta- 18,35 Trageri
derăm cu este o măsură valoroasă, ca dealtfel şi suveranităţii naţionale, a dreptului sacru al ţia înfăptuirii cu succes a realizează prin eforturile rea la cel de-al Il-lea Con 32.15 Public
18,50 1001 di
toate măsurile luate de pariului şi stalul nos fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta aşa transformărilor revoluţiona unui întreg angrenaj con gres al consiliilor populare, 19.00 Teleju
tru. Noi, cei care. coborîm zilnic în subteran re preconizate în viaţa eco- dus de către partid, pe baza în esenţă deci cerinţele for 19,23 Actual
pentru a scoale la lumină cărbunele atîl de cum şi-o doreşte. nomico-socială este omul şi unui program de durată, ea mulate de recentul Congres 19.15 cleric Progra
necesar patriei, cunoaştem foarte bine valoa Noi sprijinim cu toate forţele politica in faptul că trăieşte pe un se realizează însă cu mij înseamnă, ceea ce subliniam 20,03 Romăi
rea banului. Ne dăm foarte bine scama ce ternă şi externă a partidului şi statului nos teritoriu, dar îşi desfăşoară loace materiale puse la dis la început — spirit, revolu pârtiei
sul i
înseamnă reducerea cheltuielilor militare cu tru, angajîndurne să realizăm în mod neabă activitatea productivă în poziţie de societate. Baza ţionar, calitate nouă in ac ştiinţe
tut sarcinile stabilite de Congresul al Xll-lea
2 miliarde lei, concomitent cu reducerea chel în domeniul agriculturii, pentru slrîngerea la alt loc, nu face din el per materială a culturii, a edu tivitatea consiliilor popu >0,30 Film !
tuielilor de administraţie şi a altor cheltuieli timp şi fără pierderi a recoltei, pentru însă- soană cu dublă identitate. El caţiei în general este bun lare. Pred Ut
Mosfili
ale statului cu 4 miliarde lei, mai ales că a- ■ minţarea în timp optim şi în bune condiţiuni 22,05 Teleju
ceste sume vor fi folosite în scopul acceleră
rii progresului multilateral al ţării şi înfăp a culturilor de toamnă.
tuirii programului de ridicare a nivelului de M A R IA P iR V U StÂi
trai material şi spiritual al poporului. Măsura brigadier de cîm p la brigada
luată este o expresie elocventă a politicii din satu l Spini a C .A .P . T u rdaş
bucure:
partidului şi stalului nostru, a secretarului ge dioprogriun
neral, tovarăşul Nicolae Ccauşescu, pentru ca Kadiojuma
re lupta pentru pace nu ramine în faza de ELOCVENTĂ DOVADĂ presei; 8.1<
discuţii teoretice ci îmbracă forme concrete. A PRINCIPIALITĂŢII POLITICII diilor; 9,00
9,05 Răspui
Acestor măsuri, noi, minerii, le vom răspunde INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE lor; 10,00 J
prin fapte de muncă, prin depăşiri ale sar 10,03 Inter,
cinilor de plan la producţia de cărbune, aşa A PARTIDULUI populară;
■viaţa; 10,5(1
cum am făcut-o şi pînu acum. Oamenii muncii de la l.M.M.R. Shneria lisiice: r
IO N C A L O T Ă au primii cu deplină satisfacţie recenta holărî- 11.00 Buleti
Piese «ora
m in er şef de brigadă re a Comitetului Politic Executiv al C.C. al Greftens; I
I.M . V ulcan P.C.R. cu privire la reducerea: cheltuielilor ră Rndio-'J
militare pe acest an cu 2 miliarde lei, precum publicitate:
ştiri; 12,05
şi reducerea cheltuielilor de administraţie şi a clorului nc
ÎN SPRIJINUL CREŞTERII altor cheltuieli ale statului cu 4 miliarde lei. lodiile (ani
BUNĂSTĂRII POPORULUI Această holănrc se înscrie ca o nouă şi pu- 1 la 3; 15,
16.00 Radio
: ternică dovadă a principialităţii politicii in ordonate o
Ţăranii cooperatori din Spini, toţi locuito terne şi internaţionale a partidului şi stalu Din creaţi.
Gcorge Gr
rii satului nostru au primit cu deosebită bucu lui nostru, politică al cărei iniţiator şi promo tul medicu
rie şi satisfacţie hotărîrea Comitetului Politic tor este tovarăşul Nicolae. Ceauşescu, secre de ştiri; l
■Executiv al C.C. al P.C.Ît. privind reducerea tând general al partidului, apărător consec Pentru realizarea dorice ron
jocuri
şi
cheltuielilor militare pe 1980 cu circa 2 mi vent şi prestigios al principiilor păcii şi în Transilvani
liarde lei, precum şi a cheltuielilor adminis ţelegerii între popoare. patrie; 17,:
trative'ale stalului pe acest an cu 4 miliar înţelegînd cum se cuvine grija şi eforturi T.P.I.C.C.F. Deva. Echipa sarcinilor de pian rata infan
dirijat d
de lei şi folosirea acestor fonduri pentru dez le conducerii partidului şi stalului nostru pen <le lăcătuşi confecţii metali 18.00 Orele
voltarea economico-sOcială a ţării, pentru ri tru bunăstarea întregului popor, noi, toţi oa ce, condusă de Angliei Mo- (U rm are din pag. 1) le îmbunătăţiri am şi adus înregistrări
ca; 20,15 S
dicarea nivelului de trai al maselor munci menii muncii de la l.M.M.R. Simeria ne an ga, execută un met pentru şi dau rezultate. O altă pro să; 20,35
toare de la oraşe şi sate. gajăm să acţionăm cu maximă răspundere şi bolta unui cuptor electric tă faptului că s-a mtîrziat blemă este aceea a renun 22.00 O Zi i
Reducerea cheltuielilor militare ale ţării dăruire, să sporim continuu calitatea, şi rod de 10» tone, necesar indus mecanizarea masivă a lu ţării la exploatarea cu felii 3.00 Nou s
voastre constituie încă o dovadă grăitoare că nicia muncii noastre, contribuind astfel la triei metalurgice. crărilor miniere la această pe înclinare in stratul III, turn.
România socialistă doreşte în mod sincer ca prosperitatea naţiunii, la întărirea economică întreprindere. Abia în urmă orientîndu-ne spre exploata TIMIŞ O A
în lume să domnească pacea şi buna înţelege a Rom&nici socialiste. Foto: VIRG1L ONOIU cu cîţiva afli a început ex rea stratului V, care se litatca rad
cetăţenesc :
re, treeîndu-se de la discuţii despre dezar C O R N E L T U R D Â Ş A N perimentarea unui complex pretează mai bine la meca zenfe — p
mare la măsuri practice de reducere a chel lăcătu ş, şef de echipă mecanizat, dar nu era a- nizare. De fapt, aici se in zării qbiec
tuielilor militare. Ţara noastră, conducătorul l.M .M .R . Sim eria decvat pentru condiţiile troduce acum un complex irinciir.il, ai
lui de-al 1
noastre de zăcămint. Pre SMA 2, care va produce, consiliilor
luat de mina Paroşeni, a- începînd din luna octom cu ascultăt
colo dă rezultate mult mai brie a.c., iar în trimestrul 1 ne pe pori
Flux neîntrerupt le recoltarea şi livrarea sfeclei de zahăr bune. A urmat un alt tip 1981 va intra în funcţiune cu artele :
şoară ;
21
de complex, care funcţio
un alt complex, pentru care
pentru sti
nează şi în prezent, iar a- se fac pregătiri încă de pe 1980—1981 ;
Acum, alături de celelalte sarcini. Că se poate munci recollate în cîmp 150 tone sa nu stea nici o zi pe cum sîntem în eurs de mon acum. Deci, după cum se
lucrări agricole de sezon, mai bine, cu rezultate mai de sfeclă, la Deva 130 to cîmp — aşa cum se întîm- tare a unui nou complex, vede, mecanizarea este cea
pe agenda priorităţilor se bune o dovedesc coopera ne, iar la C..A.P. Hărău 100 plă acum —•, evitîndu-se tip SMA 2, cu ajutorul că care ne va ajuta să ieşim CIN
află la loc de frunte recol torii din alte unităţi. Aşa, tone, cantităţi care ar fi a- astfel pierderile de produc ruia vom scoate cărbune în din impasul creat' ani de
tarea şi livrarea sfeclei de de exemplu, C.A.P. Băcia şi coperjt şi chiar depăşit pre ţie şi implicit veniturile u- luna viitoare. zile şi pe care mulţi -l-au DEVA : ,
zahăr conform graficelor Tîmpa au recoltat şi livrat vederile din programul de nltăţilor cultivatoare. — Complexul aflat acum considerat de nedepăşit. zece (Pntri
stabilite pentru a se asigu la baza de recepţie 144 şi livrare, am solicitai explica La baza de recepţie Si în funcţiune da rezultate — Concret, se poate în un călăreţ
odată un
ra funcţionarea ia întreaga respectiv 110 tone sfeclă de ţii din partea ing. Liviu Gîr- meria — unitate condusă de scontate ? trevedea o anume perioadă de vară);
capacitate a întreprinderilor zahăr fără a avea grafic. bea, prim-vicepreşedinte al Gheorghe Man — sînt asi — Nu în totalitate, însă în care mina Livezeni să-şi ACEA (FU
prelucrătoare. Această ac Ioan Barbu, preşedintele Consiliului unic agroindus gurate condiţiile necesare aceasta, datorită tot condi realizeze sarcinile de plan ? oaselor
Cotonul din
ţiune a început şi în jude C.A.P. Băcia, pe care l-am trial Deva. Dînsul ne-a de recepţiouării, preluării şi ex ţiilor de zăcămint, de strat. — Obiectivul nostru, pe I-II (Ar
ţul nostru. întilnit la baza de recepţie clarat că nu s-au asigurat pedierii sfeclei de zahăr în Respectiv, el este proiectat care-1 considerăm realizabil, (Constructo
în raidul întreprins în mod operativ. Activitatea pentru grosimi de 0,65 m, este ca în trimestrul IV a.c. ŞANI : U
dragoste
consiliile unice agroindus bazei se desfăşoară din zori iar noi îl folosim la 1,20 m, să ridicăm realizările la ni printre pri
triale 'Deva şi Simeria am şi .pînă seara. Şeful acesteia ceea ce înseamnă că pe lin velul planului din primul brie) ; A dl
constatat că dacă în ce pri Perrôru ca nimic din rosdele toamnei ne spunea c,ă are tot spri gă stratul de cărbune, el trimestru al anului viitor. I-II (Kcpu
a
IX
Rocky
veşte recoltarea lucrurile jinul din partea conducerii taie şi o marc cantitate de Cînd spun că este perfect 39 de trept
merg bine, transportul şi li să nu se piardă staţiei C.F.R. Simeria-călă steril, afectînd calitatea pro realizabil mă gîndesc la fap VULCAN :
vrarea producţiei se face a- tori care-i pune la timp la ducţiei şl, datorită durităţii tul că rezultatele anului na (Duceai
Mijlocaş la
nevoios. Aceste lucrări nu dispoziţie vagoanele pentru mari a rocii, intervin dese 1979 sînt acum (16 septem norul); PET
se desfăşoară într-un flux din Simeria, unde venise cu la nici o unitate mijloacele transportul sfeclei. Progra defecţiuni, mai ales la com brie — n.n.) depăşite cu înaltul ceru:
continuu, neîntrerupt. De un transport de sfeclă, ne-a de transport în concordan mul de preluare pe luna bină. Altfel, utilajul este peşte 70 la sută. Producţia ANINOAS.9
un
ciute!
ce ? Pentru că nu s-au asi informat că unitatea pe ca ţă cu recoltarea şi sarcini septembrie de 4 000 tone se destul de bun şi corespunde este, deci, în creştere. A- URXCANI :
gurat mijloacele de trans re o conduce va încheia în le de livrare la baza de re va realiza integral — de cerinţelor noastre. ceaşta înseamnă că din Noiembrie)
port a sfeclei de la unităţi ziua de 18 septembrie a.c. cepţie. în ziua de 17 sep clara şeful bazei. — Această situaţie, deloc trimestrul I 1981 vom reali mul pămi
iubirii — si
le de producţie la baza de recoltarea acestei culturi de tembrie a.c. s-a intervenit Consiliile populare care plăcută, de a fi în perma za conştant planul lunar. roşie); O
recepţie. Dar să vedem cum pe întreaga suprafaţă de din nou la I.T.A. pentru a poartă răspunderea pentru nenţă sub plan, nu poate — Aflîndu-vă Intr-o si cadru la
arăta situaţia livrărilor sfe 10 ha. se pune la dispoziţia unită buna organizare şi desfăşu dura la nesîîrşit. Cum ve tuaţie nesatisîăcătoare, aţi Răzbunare!
clei de zahăr de la C.A.P. — Cum reuşiţi-să trans ţilor mijloacele de trans rare a muncii în agricultu deţi ieşirea din impas ? putea arăta, tot foarte con (Flacăra);
Alarmă in
la baza de recepţie din sta portaţi tot ceea ce recoltaţi port de care au nevoie. A- ră, pentru îndeplinirea sar — In condiţiile în care cret, cum vă ajută Combi cultură); i
ţia C.F.R. Simeria-călători la zilnic ? ceastă situaţie a transportu cinilor din această campa cererea de cărbune este natul minier să eliminaţi giul (Popu:
mul care
data de .17 septembrie a.c. — Noi am folosit şi foio- lui recoltei trebuia soluţio nie, precum şi conducerile destul de mare, nu ne pu neajunsurile ? LAN : C
nată de la începutul recol unităţilor, trebuie să acţio tem complace mereu în si — Din partea combinatu de culţi
Unitatc producă Cantitatea Predat tării. neze permanent pentru mo tuaţia de codaşi. Soluţia lui se află la noi doi ingi niştii (11 I
Colosul dii
toare planificată Graficele de recoltare şi bilizarea luturor forţelor sa îmbunătăţirii situaţiei este neri, unui mai demult, al le I-H (
livrare trebuie să fie res telor la strînsul şi depozi una singură: mecanizarea doilea doar de cîteva zile, Zîzania
C.A.P. Sîntandrbi 150 tone 92 tone pectate întocmai. Acest lu tarea recoltei, pentru folo în ritm intens a lucrărilor care ne ajută în conduce LARI :
C.A.P. Banpotoc 100 tone 88 tone cru trebuie să-l înţeleagă sirea cu randament sporit a miniere. Pe măsură, ce va rea şi coordonarea lucrări (Munci torc;
C.A.P. Deva 150 tone 14 tone şi conducerile C.A.P. Sime mijloacelor mecanice şi a creşte gradul de mecaniza lor miniere, ne sfătuiesc în
C.A.P. Hărău 100 tone 13 tone ria şi Rapolt care n-au li forţei de muncă. „Trebuie re, va spori şi producţia de alegerea soluţiilor celor mai
C.A.P. Simeria 100 tone vrat încă nici un kilogram să înţelegem — se sublinia cărbune a minei. bune şi intervin în pro
C.A.P. Rapolt 150 tone de sfeclă la baza de recep ză in cuvinlarea tovarăşului — Dacă gradul de meca bleme de aprovizionare ca
ţie din qele 100 şi respectiv Nicolae Ceauşescu ia Con nizare actual, destul de mic, re ne depăşesc pe noi. Timpul
Iată deci o situaţie nesa- sim cele două autocamioa 150 de tone. Activitatea gresul al JI-lea al consiliilor vă pune probleme fu eva N. R. : Cei doi ingineri 19 seplemt
In general
tisfăcătoare. Graficele nu se ne ale cooperativei condu desfăşurată se apreciază nu populare — că buna desfă cuarea cărbunelui, cum veţi fac parte din serviciul pro ral variabi
respectă. De ce se înlîlneş- se de Ioan Morar şi Andrei după vorbe şi bune inten şurare a lucrărilor agricole, reuşi să le înlăturaţi cînd ducţie al C.M.V.J., iar aju se vor ser
Vintul va
te o astfel de situaţie ? Pen Toma, precum şi atelajele ţii, ci după rezultate şi se strîngerea la timp şi în bu vor fi în funcţie mai multe torul pe care-1 aşteaptă mi peratura t
tru că nu se manifestă in cu tracţiune animală. măsoară în tonele de pro ne condiţiuni a recoltei sînt abataje de mare capacitate, na Livezeni uneori nu poa noaptea în
teres şi preocupare pentru Acest exemplu poate fi duse recoltate şi livrate. obligaţii pentru toţi cei ca dotate cu complexe meca te fi acordat tocmai pentru Iar ziua Sr
buna organizare şi desfăşu urmat şi de către C.A.P. Si Conform graficelor, este ne re lucrează în agricultură, nizate ? faptul că şi ei trebuie să de. Local
ceaţă dimi
rare a muncii la recoltare, meria şi Sîntandrei, chiar şi cesar ca în toate unităţile pentru toţi cei care locuiesc — Concomitent avem în informeze şi să primească La munţi
transport şi livrare, iar con de Rapolt care e aproape la să se coreleze culesul cu la sate“. Acum toată lumea vedere problemele de trans aprobări pe scară ierarhică. ral (rumoi
siliile populare nu-şi exer aceeaşi distanţă de Simeria transportul şi livrarea sfe trebuie să meargă la slrînsul port, actualul flux' urnind Or, in cazul acestei mine, schimbător
semnala p'
cită aşa cum trebuie atribu ca şi Băcia. clei la baza de recepţie şi recoltei! să fie mult simplificai, astfel este nevoie de un ajutor rolog de
;
ţiile şi răspunderile ce le în legătură cu faptul că de aici la Fabrica de zahăr îneît s i nu măi îngreuneze concret, operativ, nu cu în- Ţuţuriga).
revin in realizarea aceslor ia C.A.P. Banpotoc se află din Luduş, pentru ca sfecla N . B A D 1U procesul de producţie. Une tîrzieri.