Page 65 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 65
La invitaţia tovarăşului
PROLETARI DiN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ !
La invitaţia tovarăşului tigarea dreptului său inalie cadrate de drapelele de slat
Nicolae Ceauşescu, pre nabil la viaţă liberă, inde ale Republicii Socialiste
şedintele Republicii Socia pendentă şi demnă. Poporul România şi Republicii Zim
liste România, şi a tovară nostru nutreşte convingerea babwe.
şei Elena Ceauşescu, vineri că în condiţiile noi, de după Este ora 16,30. Aeronava
după-amiază a sosit în Ca crearea tinerei republici, prezidenţială cu care călă
pitală, într-o vizită oficială sînt deschise noi orizon toresc solii poporului zim
SI AL eOlUSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN de prietenie, tovarăşul Ca- turi de dezvoltare a babwe aterizează.
naan Sodindo Banana, pre relaţiilor de prietenie şi La coborîrea din avion,
şedintele Republicii Zimbab- colaborare dintre ţările, tovarăşul Canaan Sodindo
we, împreună cu tovarăşa partidele şi popoarele Banana şi tovarăşa Janet
Anul XXXII, nr. 7114 S1MBÂTÂ, 20 SEPTEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani Janot Banana. noastre, în folosul reci Banana sînt salutaţi cu deo
Vizita în ţara noastră a proc, în interesul luptei sebită cordialitate de tova
primului preşedinte al Re pentru eliminarea definitivă răşul Nicolae Ceauşescu şi
publicii Zimbabwe, Canaan a colonialismului şi neoco- tovarăşa Elena Ceauşescu.
Sodindo Banana, este o ex lonialismului, a politicii im Cei doi şefi de stat îşi
presie elocventă a dorinţei perialiste de dominaţie şi strîng midiile cu căldură,
celor două ţări de a dez dictat, pentru pace, inde se îmbrăţişează.
volta şi mai mult legăturile pendenţă şi progres social. Cu aceeaşi caldă priete
de prietenie şi solidaritate Ceremonia sosirii solilor nie se salută tovarăşele
militantă statornicite între poporului zimbabwe a avut Elena Ceauşescu şi Janet
— Industria oraşului Brad meşteşugărească „Moţul“ P.C.R. şi Z.A.N.U., între loc pe aeroportul Otopeni. Banana.
a îndeplinit, încă de anul Convorbire cu tovarăşul Brad, în celelalte unităţi — 1 cele două popoare, încă din Pe frontispiciul aerogării în întîmpinarea oaspeţilor,
trecut, prevederile planului LOGHIN DINEŞ, avem colective bune, con perioada luptei poporului se aflau portretele tovarăşi pe aeroport au venit tova-
cincinal. Ce obiectiv au a- prim-secretar duse de organizaţii de zimbabwe împotriva domi lor Nicolae Ceauşescu şi
cum în atenţie colectivele al Comitetului orăşenesc partid puternice, care le naţiei coloniale, pentru câş Canaan Sodindo Banana, în (Continuare în pag. a 4-a)
muncitoreşti din acest peri de partid Brad mobilizează energic la acti
metru al Ţării Zarandului ? vitate susţinută, fructuoasă. Cifre semnificative din istoria
— După cum se ştie, o- In fiecare sîmbătă anali
raşul Brad a raportat reali indicatori do plan, angaja zăm, la nivelul' fiecărei în marilor împliniri ale socialismului \ Să-i cinstim in prag de \
zarea sarcinilor de plan din mente suplimentate in cin treprinderi, situaţia realiză \ toamnă, cu citeva rînduri t
acest cincinal în iuna oc stea zilei de 23 August. rilor in producţie, luăm i scrise din inimă, cu o a- ?
tombrie 1079, estimînd ca — Deci, de la 1 octombrie măsuri operative acolo unde 1 leasă preţuire, pe oamo- )
pina la sfirşitul lui 1980 să este cazul. Oamenii sînt de ţ nii muncii de la atelierul \
obţinem suplimentar preve a.c„ . colectivele muncilo* cişi să muncească mai bi t de reparaţii siderurgice r
derilor actualului cincinal o reşti din oraşul Brad vor ne. Ei şliu că planul este .* din cadrul C.S. Hunedoa- '
producţie industrială de pes
1 ra. Pentru câ şl cu oste- \
te 900 milioane lei. Acum, l neala lor, combinatul- t
cu mai puţin de trei luni 'şi / Erou a plămădit otita o- ,’
jumătate pină la finele lui 1 ţel, a obţinut atitea iz- )
1080, acţionăm cu toate for ^ bînzi. Îndeletnicirea rnun- (
ţele pentru îndeplinirea r citorilor Uzinei nr. 5 ,
pianului anual şi pregătirea ’ profilată pe revizii şi repa- '
temeinică a planului pe anul lucra in conlul anului vii lege, că nu se acceptă jus ) raţii — pretinde o temei- \
viitor. Realizările înregis tor. în acest ullim trimes tificări în îndeplinirea sar t nicâ vocaţie. Activitatea l
trate in cele opt luni şi iu- tru al anului se va putea cinilor economice. In fieca , lor din augustul fierbinte /
mătale din an — depăşirea acţiona la nivelul parame re colectiv domneşte un cli
producţiei industriale cu 10 trilor din primul trimestru mat sănătos de muncă, so j _______________________ ţ
milioane lei, iar a celei al anului viilor ? bru, un spirit revoluţionar
marfă şi netă cu cîte 9 mi — Noi aşa am hotărît. Aş de mobilizare şi acţiune. ! Recorduri i
lioane lei — ne permit ca dori să menţionez că • în — Să înţelegem că în o-
la 30 septembrie ax. să ra ţoale unităţile care dau for raşul Brad nu mai sini pro -----------------------------------------------------\
portăm îndeplinirea planu ţa industrială a oraşului — bleme, că toiul merge ire
lui pe anul în curs la pro I.M. Barza, U.U.M.R. Criş- proşabil, că nu mai esle ni i al anului 1980 s-a dovedii )
ducţia globală, liotă şi fizi cior, E.M. Ţebea, secţiile de mic de înlăturat, de pus în 1 a fi un pilduitor exemplu ţ
că, precum şi angajamente mobilă şi de umbrele, ordine ? ^ de abnegaţie şi dăruire. (
le anuale asumate la aceşti E.G.C.L. şi Cooperativa — Nicidecum. Nu dorim r Printr-o muncă foarte bi- ]
sa se acrediteze aceas ' ne organizată, minuţios j
( gîndită, s-au înlocuit in 52 ţ
¡N ZIARUL DE AZI : tă idee care mai mult ne-ar t de ore aparatele de in- i
dăuna decît ne~ar ajuta.
a Congresul al ll-lea — cuprinzător program de per Mai sînt şi la noi unele lip 1 cărcare uzate de la fur- J
) naiul nr, 8, iar cele de la ^
fecţionare a activităţii consiliilor populare suri şi greutăţi, carenţe de ţ nr. 6, în 48 de ore. In l
o Caiitalea produselor — obiecliv central al muncii Convorbire consemnată de i cursul aceleiaşi sâptămini /
politico-educative DUMITRU GHEONEA 1 (4 -9 august) s-au execu- )
) tat, de asemenea, repa- i
© Valea Jiului — aclualilăţi ţ raţii capitale la macaraua J
(Continuare în pag. o 2-a)
o Ritmuri hunedorene de 16 tone a furnalului 1
\ nr. 8 şi cea de 125 tone \
j a oţelăriei Siemens Martin i
Rasare zi, fiecare oră, să fie folosite din plin 1 nr. 2. Practic, timpul necc- '
Recunoşfcîrsţâ } sar efectuării acestor re- \
.* paraţii a fost redus la ju- t
/ mătate. Recordurile aces-
nate şi din partea ţărani 1 tea au la bază specializa- 1
In toate unităţile agricole din Toteşti, ne spunea că
lor cooperatori Va,sile Bo- ţ rea formaţiilor de lucru l
han. din localitatea Cuza socialiste cultivatoare a PENTRU CA NIMIC la culesul cartofilor coope i pe anumite agregate şi o- i
-..Nu am cuvinte sii ex Vodă, judelui Constanta, început şi se desfăşoară in DIN ROADELE PĂMÎNTULUI ratorii vin cu întreaga fa
prim mulţumirea si recunoş Vasilc Varga din Poiana, ritm susţinut recoltarea car SĂ NU SE PIARDĂ milie. Zilnic sînt la muncă 1 peraţii îmbinată cu munca 1
ţ
eroică a oamenilor.
tinţa fată de grija pe care tofilor. O bună organizare în jur de 300 de oameni.
judelui Bihor, Antina şi t Sporul de producţie rea- l
partidul o poartă lucrători Grigore Brezau din Băicoi, a muncii şi o participare Intre cei care au terminat lizat de cele două fuma- ’
lor ogoarelor, aceasta regă- judelui Prahova, Ilie Tuluş activă a ţăranilor coope şi la cea din Cîrneşti. Erau recoltatul cartofilor din ) le numai în luna auqust )
sindu-se şi în condiţiile din Valea Mare, judeţul ratori la strînsul recoltei am la muncă în cîmp, împreu tarlalele Ţărmure si Cleje ^ depăşeşte 3 700 tone fon- t
create ţăranilor cooperatori întîlnit în raidul pe care nă cu cooperatorii, preşe se aflau familiile tovarăşi
Olt, Ana Czier din Sanislău, 7 tă. De aceea, cred că nu
veniţi să-şi refacă forţele la l-am întreprins. La C.A.P. dintele şi inginerul şef, bri lor loan Cozac, secretarul
Unitatea de tratament bal judeţul Saiu Mare, Cornel Toteşti — cea mai mare u- gadierii şi cadrele de con organizaţiei de partid din 1 este niciodată tîrziu să 1
\ scrii despre aceşti oa- ^
near din Geoagiu Băi, a Diac clin Brutei, judelui Si nitate cultivatoare de car ducere de la comună. In brigada Toteşti, Trandafir i meni care veghează la i
U.N.C.A.P.“. Afirmaţia a- biu, Ionica Rădulescu din tofi de sămînţă din judeţ ginerul şef al unităţii, Vio- Lazaron?, brigadier de
Suseni, judeţul Argeş şi a (200 ha) — cîmpul era plin ' buna funcţionare a combi- '
partine ţăranului cooperator rel Ilian, care se ocupa de cîmp, Aron Prejban, Sofia \ natului hunedorean. \
losif Vasilian din Răcăşlie. multor altor lucrători ai o- do oameni şi se lucra de pregătirea terenului şi în-
goarelor care nu venit in zor şi cu mult spor atit la
..Deoarece tratamentul, con sămînţarea orzului într-o N. BAD1U LIVIU BRAICA
diţiile de cazare şi masă acest an la odihnă şi trata brigada din Toteşti, din tarla vecină cu cea de unde se
ment la Geoagiu Băi. Reia, din Păclişa, precum
sini foarte bune, vom re recoltau cartofii la brigada (Continuare in pag. a 2-a)
Am notat doar cileva im
veni cu multă plăcere la a- presii şi gînduri exprimate
ceaslă unitate. Întreg perso !
în cuvinte simple de o par maţii participă şi brigăzi ar tivitatea construirii de obiec 0 EXPUNERE. In faţa lo
nalul muncilor de aici ne-a te clin cei peste 2000 de lu tistice din afara judeţului. tive social-culturale şi de lo cuitorilor din satul Popeşti,
primit cu multă căldură şi crători ai ogoarelor clin toa cuinţe in judeţ, colectivul comuna Cirjiţi, a fost pre-
s-a străduit să ne, simţim ca 5 EXPOZIŢIE. Casa de Şantierului II al T.C. Deva so zentată o interesantă expu
te coifurile (ării, care au cultură din Brad a găzduit va bucura azi, 20 septembrie, nere pe tema „Cinstea şi o-
acasă. 'Tratamentul medical fost oaspeţi in acest an ai recent expoziţia de pictură in de prima sîmbătă liberă. Cu menia — atribute ale omului
ni s-a aplicai cu multă ulei, aparţinînd Mihaelei Pri- acest prilej au fost organiza
unităţii U.N.C.A.P. Ele dau EU brigăzile artistice goriu din Petroşani. Llicrări- te activităţi dc petrecere plă cu o conştiinţă înaintată“,
conştiinciozitate şi compe expresie recunoştinţei şi —- IN DIALOG. în cadrul ma le „Flori de măr“, „Melanco cută a timpului liber. bine primită şi apreciată dc
tentă". Esle opinia exprima nifestărilor prilejuite de cea lie“, „Cafeaua dc dimineaţă“ numeroşii participanţi.
simfăminlelor de mulţumire
tă de cooperatoarele Clara de-a V-a ediţie a festivalului s înt r ep rez en fcative p enlr u 0 DIVERSITATE DE AR
fală de grija f>c care parti culturii şi educaţiei socialiste TICOLE. Expoziţia permanen ION CIOCLEI
Pubian din Reghin, Rozalia dul o poartă asigurării te „Sub arcuri de lumini“, as cele 20 de peisaje expuse de
Ardelean din Covasna şi tăzi, la Casa de cultură din pictoriţă. (A. BENEA, cores tă a cooperativei de artă
nor condiţii de viată lot populară „Haţegana“, din o-
llona Dobrean din Fizeşul mai bune pentru întregul Călău, ave Ioc o trecere în pondent). raşui Haţeg prezintă in a-
Gherlei, judelui Cluj. Gîn- nostru popor. revistă a brigăzilor artistice 6 PRIMA S APT AM ÎN A RE ceste zile noi articole de îm
din cluburi, întreprinderi, a-
duri şi aprecieri de recu şezăminte de cultură din ju DUSA DE LUCRU. Ca urma brăcăminte şi decoraţiuni in
noştinţă se găsesc consem- NICOLAE TÎRCOB deţ. La dialogul acestor for- re a eforturilor depuse in ac- terioare.
