Page 67 - Drumul_socialismului_1980_09

% SIMBÄTÄ, 20 SEPTEMBRIE 1930 . ag. a

Consemnări Noi înşine 1

Un truism de care e bine dăcinile adine înfipte în româneşti de u se impune ,
. spaniolă să ne amintim lotuşi din spiritualitatea propriului ca valoare distinctă, cu un )
franceză cind in cînd e acela că tim­ neam, e un simbol de no­ puternic şi inconfţtndabil ţ
„Para- brul propriu şi originalita­ bleţe pe blazonul de măies­ specific naţional constituie t
iueţie a tea unei culturi nu se pot trie al oricărui, artist. Spre o bogată sursă de reflecţii i
Huerican e
dobindi decit prin glasurile dersebirc de veleitari sau dc o acută actualitate, din- ţ /
•tiv proprii ale personalităţilor pseudoartişti — „pseudo“ tre care, cele enunţate mai l
J-artistlc-
ea re o compun. E vorba, fi­ tocmai pentru că n-au per­ sus nu reprezintă decîi o /
uustă a reşte, de personalităţile cul­ sonalitate — care se stră­ posibilă tablă de materii, ţ
turale şi artistice, prin a- duiesc şi nu rareori reuşesc Concluzia lor insă, oricît (
litică ceasia înţelegîndu-i pe acei cu virtuozitate să-l imite pe le-am dezvolta, ori la cîtc i
artişti şi oameni de cultură Joycc, pe Faulkner sau pe speculaţii le-am supune, va i
care — depăşind întâia cine ştie ce altă marc per­ rămîne necontenit aceeaşi: ţ wote de lectură Vütonj! omenirii
in vârstă, aceea cu tirania mo­ sonalitate a altei spirituali­ datoria oricărui artist care 1 fJr
delelor şi tenlatia modelor tăţi. E o virtuozitate inuti­ are intr-adevăr ceva de co- J
ia ■ — an avut şi au ambiţia de lă, care merita cheltuită în munical, dc a-şi păstra in- *
a rămâne ei înşişi, de a-şi scopuri mai înalte, ştiut tacte personalitatea şi râdă- i în conştiinţa contemporană"
or afirma un stil şi o viziune fiind că niciodată o imita­ cinile prin care-şi trage se- ,
proprii şi totodată reprezen­ ţie, oricît de perfectă, nu vele din spiritualitatea po- ' Editura Politica continuă Structurată pe trei capi­ amplă gîndire colectivă, <11-
tative pentru spiritualitatea va reuşi să concureze origi­ porului său, Căutând în ţ şi prin această lucrare se­ tole : I. „Dialoguri cu pros- manică şi angajată, care
căreia îi aparţin. Uri adevă­ nalul şi — cu atît mai pu­ mod firesc noi idei şi noi i ria dezbaterilor pe proble­ pectologii" II. „Anchetă duce la concluzii unitare
;
rat artist e un om talentat, ţin — să se impună ca va­ mijloace de expresie repre- ’ mele complexe cu care este pe tema cercetării viitoru­ şi multilaterale totodată.
muncitor, patriot, întotdeau­ loare hajională în contextul zenlaiive, conştienţi că şi ) confruntată lumea contem­ lui", şi III. „Meditaţii în Iată de ce autorul ediţiei
na neliniştii şi, poale, puţin valorilor culturale şi artisti­ cultura şi aria se află, ca L porană, siluîndu-se astfel perspectiva viitorului“ lucra­ simte nevoia în final să e-
sceptic din prea multă lu­ ce ale lumii. orice domeniu, supuse ace- } pe linia preocupărilor şi laboreze „Concluzii" cure
6,«3 Bă­ ciditate. Ambiţia sa supremă Apelul patetic pe care se­ leiaşi legi implacabile a e- ) indicaţiilor partidului nos­ rea prilejuieşte personalită­ „acordînd toată preţuirea
ieţii ; 7,(>0 e să reprezinte un crez, un cretarul general al parti­ voluţiei, ne vom putea păs- ţ ţilor marcante ale gîndirii
Revista tru, a secretarului ge­ filozofice şi ştiinţifice ro­ tezaurului informaţional e-
■ui melo- timp, un neam, fără a fi dului, tovarăşul Nicolae Ira şansa competitivităţii şi t nerai, tovarăşul Nicolae
de ştiri; confundat cu alfi artişti a- Ceauşescu, îl făcea in cu- a eficientei estetice şi edu- ) mâneşti posibilitatea unor xistent, constituie şi o mo­
t ta Alisa nimafi de aceleaşi ambiţii. vînlarea rostita la cel dc-nl colive numai dacă vom şti X Ceauşescu, de a promova intervenţii consistente şi la bilizare a puterii reflexive
dc srtiri; „o gîndire mai îndrăzneaţă,
:ă radio ; ! A avea un stil şi o viziune Il-lca Congres al consiliilor să rămânem noi înşine. 4 obiect, fiecare în domeniul şi concentrare a frămîntă-
u’i popu- 5 particularizante, dar cu ră­ populare, la forţa culturii RADU CIOBANU f mai revoluţionară în ştiin­ său, conlurîndu-se astfel o rilor de conştiinţă" (p. 462).
de ştiri; ţă, pentru că numai aşa
ral; 11,25 imagine veridică a preocu­ Se cuvine să apreciem în
35 Avan- vom putea ţine pasul cu părilor spiritualităţii româ­
r.; 12,00 uriaşele descoperiri care final calitatea de dezbatere
12,30 Din neşti contemporane în pro­ vie, deschisă, a cărţii şi
i nostru; au loc în lume, vom putea blemele viitorologiei.
»menadă; face să crească contribu­ totodată slujirea unuia din
15,00 Me- Esle meritul lucrării şi dezideratele fundamentale
Radiojur- ţia ştiinţei şi tehnicii ro­ implicit a autorului, do a fi-
îcording ; mâneşti, atît la progresul ale societăţii noastre socia­
tiri; 18,00 canalizat dezbaterile spre liste, formulat de secreta­
La hanul societăţii noastre socialis­ conturarea unei imagini
Azi, in te, cît şi la ştiinţa şi civi­ rul general al partidului, to­
lenţc so- conforme modului de abor­ varăşul Nicolae Ceauşescu,
tio jurnal: lizaţia mondială. dare responsabil (am spune
lui; 24,00 Realizatorul ediţiei, hune- conform căruia „pornind de
0,05—6,00 modului de abordare ro­
nocturn. doreanul Victor Isac, ara­ mânesc) a unor probleme la concepţia noastră revo­
tă în introducere că „edi­ luţionară despre lume, na­
10 Actua- majore de care depinde
t „Jocu-i ficiul lucrării are drept drumul ce îl va urma ome­ tură şi societate, trebuie să
— metla- punem la baza înlregii
Pacatiuş; coordonate două postulate : nirea în evoluţia sa viitoa­
cop. viitorul este prezentul în re. Construit po baza răs­ noastre activităţi o gîndire
desfăşurare (...) prezentul punsurilor la chestionarele ştiinţifică nouă, îndrăznea­
nu este altceva decît şirul întocmite de autor, univer­ ţă, revoluţionară“.
infinit al trecerilor din tre­ sul tematic şi ideatic al
cut spre viitor" (p. 5-6). lucrării se constituie într-o M1RCEA BELE
cuminte, Scenă din noul film „Burebista“.
osea oda-
i); Sosea
(Grădina „Burebisia"— o adevărată operă
DOARA :
Drumul ; La [ehsa Pe Jiuri ■
rgistuJ) ; cinematografică istorică
— seriile
rumpăna La Ţebea, Gorunul Craiului Trece timpul fierbinte prin inima pairiei
PETRO- Premiera de gală a fil­ cei. Dar nu este mai puţin triţei Ioana Bulcă, apariţie îşi ridică umbra falnică pe Jiuri ard torţe in senin de adaos
aapte de mului „Burebista“ — stră­ adevărat că pe—-fundalul minunată în rolul Midiei. Deasupra anotimpului purtător de sudoare.
; Singur lucit exemplu de operă ci­ epocii de cea mai mare e- la stema iubirii, de ţară
Noiern- Muzica lui Teodor Grigo- Dimineaţa mereu încercată de lumină
— seriile nematografică istorică în florescenţă a statului dac riu conferă paletei gene­ Vesteşte secerişul griului sub care curatele gînduri se-nmănunchează.
LUPENI: sensul cel mai plenar al trăiesc eroi de excepţie, ra- Mîinile poporului atotstăpiniloare
ural) ; conceptului — este un in­ portabili numai la înaltele roase a filmului un spor
litoresc); de atractivitate demn de Peste muncile lungi şi grele Trece timpul fierbinte prin pădurile patriei
»ara, îrl- contestabil eveniment cul­ ţeluri pe care le întru­ reţinut. Poartă dorinţa sîngelui, puterea contur comunist dînd priveliştii dintre ape.
LONEA ; tural care posedă un larg pează realizarea unităţii De a trece prin umărul pămîntului
ere (Mi- evantai de semnificaţii po­ statale şi pararea amenin­ ^însufleţitor în conţinutul
; Aven- său patriotic, impunător Cu ploile adevărate aripi Şi-n trecere timpul înseamnă potecile
Muncito- litice şi artistice. Semnifi­ ţării expansiunii romane. Peste brazda veacului roditoare.
Uitimul caţia primordială este Caracteristic pentru vi­ prin calităţile sale artis­ cu împlinirea din iapte ;
;BRAD: acc.cp. că pelicula — parte ziunea regizorală a lui tice, „Burebista“ este cu
ui, bles- Aici, la Ţebea în puterea cuvintelor Vibrează inima omului de pe Jiuri
riile I-II organică a epopeii naţiona­ Gheorghe Vitanidis este adevărat un film ce a pre­ Se simte torţa Tribunului adaos la Marea Vibrare a neamului
RAŞTIE: le destinate ecranului — faptul că in filmul său des­ schimbat în reale satisfac­
(Patria): nu este doar un omagiu a- fiinţează hotarele mitice Istoria, e mult mai mult pe cînd porţile lumii larg se deschid
vei roz dus celui care înfăptuise care se interpun în timp ţii aşteptările unui public
IU-BAI ; care a aplaudat entuziast Decît un pogon de ilori. gîndului românesc spre cinste ţi-năiţare.
Casa de primul stat dac centralizat epocii lui Burebista şi e- la spectacolul de gală.
Nauîra- cu două milenii şi mai bi­ pocii noastre. Filmul în­ MiRQN IX! ION P. VLAD
azi : O- ne în urmă, ci esle în pri­ corporează un capitol de­ . AL. COVACI
Ue; CA-
(Casa mul rînd o operă filmică cisiv al istoriei naţionale,
IA : Co- extrem de bogată în idei un capitol de mari frămân­
— seriile mobilizatoare. tări în care alături de Bu­
IA ; Zî- Expoziţie de pictură ia Galeriile fondului plastic Deva
Aceste idei, stînd toate rebista luptă vitejeşte vaj­
sub semnul perenităţii, de­ nici bărbaţi ca Deceneu,
finesc şi azi fiinţa noastră Calopor, Acornion, Casta- întâlnit de cele mai multe ior, ca la impresionişti, pasta darea fotografică a peisaju­ obiectului picturii, aducin-
naţională, aspiraţiile unui boca, şi femei pogorîle ori in expoziţiile de grup ale densă, aparent şi uşor negli­ lui sau florii, ci surprinderea du-ne tangenţial aminte de
popor viteaz care pune dinspre ¡„piscurile cele mai plastlcienllor hunedoreni, loan jentă, care-şi propune nu re- liberă şi cu vervă a culorii
mai presus de orice liber­ înalte ale demnităţii. Pârvan ne oferă în acest de­ „Nuferii" lui Monet, dar fără
a se îndepărta de tradiţio-
ii din 19 tatea şi independenţa, uni­ Dincolo de calităţile ar­ but al toamnei, la Galeriile
tatea naţională în cuget şi tistice intrinsece ale fil­ de artă ale fondului plastic nalismul florilor lui Luchian.
simţire. Tocmai de aceea mului, o sursă de emoţie Şi pentru că la loan Pârvan
1, 54, 37, din Deva cea de-a doua per­
avem convingerea că dis­ în plus — penlru noi, pri­ sonală a sa, care îşi propu­ aminteam de un triumf of
tinsul om de litere Mihnea mii spectatori ai acestei culorii, apropierea lui de foat-
. 40, 48, Gheorghiu, autorul scena­ pelicule — este aceea că ne să ne ofere sincer o sen­
riului de largă respiraţie reintîlnim pe ecran ţinutu­ sibilitate, o lume diversă în vişti este evidentă. PÎnza
culori şi linii.
„Cap de fetiţă" pare a nu fi
iştiguri : eroică şi Gheorghe Vita- rile noastre, străvechi ve­
nidis, unul dintre cei mai tre ale istoriei. Elementele Privitorul va reţine de la străină ca manieră de „Por­
autentici cineaşti pe care plastice excelente ale lui bun început că expoziţia tretul cu dunga verde“, o-
îi avem, au urmărit un Bob Nicolescu se iirtegrea- este diversă ca temati­ parţinind lui Matisse.
scop major în acest film: ză superb în decorul na­ că. Pînzele artistului a- Interesant nu numai prin
de a ni-1 prezenta pe le­ tural al Munţilor Orăştiei, bordează atît flori şl portre­ tematică dar şi prin modul
gendarul rege dac ca pe Dealul Uroiului şi zona Bul- te, cît şi peisaje. între aces­ de tratare ni se pare por­
pentru un contemporan de-al nos­ zeştilor, filmat cu inspiraţie tea există un permanent dia­ tretul lui Burebista, implan­
rie 1980: de Petru Maier.
u cerul tru, ca pe un cirmaci în­ log, între trecutul şi prezen­ tat ca o efigie pe un fond
nt slab. ţelept şi cutezător, identi­ In ceea ce priveşte dis­ cromatic asigurat de zidurile
ă va fi ficat total cu interesele tribuţia, cu greu s-ar fi tul istoric („Burebista", „La
1 grade, obştei. Aşadar, Burebista oţelărie"), între explozia şi unei. cetăţi dacice. Aici pic­
re 20 şi putut găsi un interpret bucuria culorii din ciclul torul îşi dă măsura profunzi­
t, izolat este exponentul şi depozi­ mai potrivit pentru rolul
tarul unor idealuri care titular decît George Con­ florilor şl atmosfera nostalgi­ mii, a vigurozităţii desenului,
animă istoria noastră bi­ stantin, actor de mare for­ că, meditativă şi gingaşă din □ investigaţiei psihologice,
pentru
0 1980 : milenară, idealuri care în ţă dramatică, maiestuos portretele celor două fete, la toate acestea conferind ta­
Izi uşor România de azi sînt la loc şi simplu în acelaşi bloului forţă de impresie.
ai ceru] de frunte tocmai pentru că care se adaugă armonios, cu
va de- timp. George Constgn- o tentă idilică peisajele („Lo­ Pînzeie lui loan Pâr­
a doua definesc vocaţia unui po­ tin interpretează rolul cul copilăriei", „Plaiuri mus- van,' impun prin concre­
cu ce- por de a fi singurul fău­ cu o impresionantă com­
1 ploua. ritor al destinului său isto­ bustie, remarcă ce se cu­ celene", „Casă veche din tul lor, printr-un dialog
ric. Muncel“). mai simplu şi mai direct c«
îrumoa- vine şi partenerilor săi,
t senin, Ca gen, „Burebista“ este excelenţii Ion Dichiseanu, Subiectele pînzelor expuse publicul, prin desenul şi cu­
îtensifi- o evocare istorică ce folo­ Emanoil Petruţ, Alexandru sînt tratate într-o manieră II li lorile sale accesibile privito­
şi sud-
: servi- seşte cu maximă forţă de Repan,_Ernest Maftei, Şte­ eclectică. Vom ,întîini câte ce­ rului
). comunicare şi expresivita­ fan Sileanu, în fine, salutăm va din lumina ireală şi diso-
te emoţională, tehnica fres­ revenirea pe ecran a ac- luţla in culoare a obiective- l. Parvan : „Da oţeluri«"-. AurëUAN SiRBU