Page 69 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 69
__
PROLETARI DIN TOATE TÁR1LE, UNIŢI-VÀ ! Vizita oficială de prietenie în ţara
noastră a preşedintelui Republicii
Zimbabwe, Canaan Sodlndo Banana
Începerea convorbirilor oficiale
La Palatul Consiliului de tre cele două state, partide In cadrul convorbirilor,
Stat au început, sîmbătă, 20 şi popoare prietene. s-au relevat rezultatele bu
septembrie, convorbirile ofi Din partea primului minis ne înregistrate în dez.vol ta
ciale între tovarăşul Nicolae tru Robert Mugabe, a gu rea conlucrării pe plan po
Ceauşescu, preşedintele Re vernului, a Partidului litic, economic, tehaico-
publicii Socialiste România, Z.A.N.U.-F.P., a poporului ştiurţific, cultural şi în alte
şi tovarăşul Canaan Sodindo zimbabwe, tovarăşul Canaan sfere de activitate. Totodată,
Banana, preşedintele Repu Sodindo Banana a exprimat a fost manifestata dorinţa
blicii Zimbabwe. din nou profunda gratitudi comună de a imprima un
La convorbiri participă ne şi recunoştinţă Partidu curs mereu ascendent şi de
persoane oficiale române şi lui Comunist Român, Româ a da un confinut tot mai
din Republica Zimbabwe. niei socialiste şi poporului bogat colaborării bilaterale.
T o v a r ă ş u l Nicolae nostru, personal tovarăşului T o v a r ă ş i i Nicolae
Ceauşescu a salutat călduros Nicolae Ceauşescu, pentru Ceauşescu şi Canaan So
vizita tovarăşului Canaan ajutorul multilateral acor dindo Banana au procedat
Sodindo Banana în Româ dat, pentru solidaritatea ma şi la un aprofundat schimb
nia şi a exprimat convinge nifestată faţă " de lupta de păreri cu privire la evo
Anul XXXII, nr. 7115 DUMINICĂ, 21 SEPTEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani rea că întâlnirile şi convor dreaptă a poporului zim luţia vieţii politice interna
birile pe care le va avea cu babwe. ţionale, acordînd o atenţie
preşedintele Republicii Zim- Salutând, încă o dată, cu deosebită problemelor caro
bâbwe se vor încheia cu re căldură şi deplină satisfac preocupă în mod deosebit
Scrisoare de felicitare zultate fructuoase, confe ţie proclamarea independen popoarele din continentele
pe care se află situate cele
rind noi dimensiuni priete
niei, colaborării şi solida ţei stalului Zimbabwe, stră două ţări.
lucită încununare a luptei
Examinându-se’ situaţia din
adresată de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU eroice a poporului zimbab Africa, s-a arătat că popoa
rităţii dintre ţările şi po
poarele noastre.
Tovarăşul Canaan Sodin we, tovarăşul Nicolae rele de pe acest continent
Ceauşescu l-a asigurat' pe
Organizaţiei municipale de partid Bucureşti, do Banana a mulţumit cor tovarăşul Canaan Sodindo îşi afirmă tot mai puternic
voinţa de a se dezvolta li
dial pentru invitaţia de a
vizita ţara noastră, pentru Banana că in noua etapă, a ber, de sine stătător, de a
reconstrucţiei naţionale şi
comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii căldura cu care a fost în edificării unei vieţi libere, dispune de propriile destine.
Cei doi preşedinţi au sub
tâmpinat .pe pămîntul ospi
talier al României, aitanân- demne şi prospere, partidul liniat că România şi Zim
industria Capitalei du-şi la rindul său, încre ZA..N.U.-.F.P., guvernul şi babwe vor sprijini şi în vii
poporul zimbabwe se vor
tor lupta popoarelor africa
derea că înţelegerile la care
va ajunge cu preşedintele bucura şi în viitor de soli ne împotriva imperialismu
Dragi tovarăşi, turile şi acţionează cu ho •gresul întregii economii na Nicolae Ceauşescu, în tim daritatea şi sprijinul Parti lui, colonialismului şi neo-
tărâre pentru transpunerea ţionale. pul convorbirilor, vor des dului Comunist Român, colonialismului, a oricăror
Am primit cu multă satisfac în viaţă a măreţelor obiec Doresc să subliniez, de a- chide perspective tot mai României socialiste şi po
ţie telegrama prin care rapor tive ale dezvoltării econo- semenea, activitatea rodnică largi buneloT raporturi din porului român. (Continuare în pag. a 4-a)
taţi îndeplinirea, la data de mico-sociale a ţării în peri desfăşurată de consiliile oa
'19 septembrie, a prevederi oada 1976—1980, a prevede menilor muncii — organe Congresul al 11-lea — cuprinzător program pentru
lor planului cincinal la pro rilor înscrise în istoricul colective de conducere a
ducţia globală industrială — Program de făurire a socie întreprinderilor, expresie a
şi doresc să vă adresez, în tăţii socialiste multilateral democraţiei noastre .munci perfecţionarea activităţii consiliilor populare
numele Comitetului Central dezvoltate şi înaintare a toreşti, socialiste —, care au
al partidului, al Consiliului României spre comunism. asigurat participarea tot
de Stat şi al guvernului, Apreciez în mod deose mai largă a muncitorilor, Dezvoltare armonioasă, atenţie cuvenită
precum şi al meu personal, bit contribuţia hotărâtoare tehnicienilor, inginerilor şi
cele mai calde felicitări pe care a adus-o la obţine specialiştilor la dezbaterea
pentru acest important suc rea acestui strălucit succes şi soluţionarea problemelor tuturor sectoarelor de activitate
ces pe care l-aţi obţinut în puternica organizaţie de producţiei, la conducerea
marea întrecere pentru rea partid a Capitalei, Comite întreprinderilor, la înfăp Economia şi viaţa socială se uite că satul este locul
lizarea în cele mai bune tul municipal, organele şi tuirea cu succes a prevede A înţelege în spirit re a unei localităţi sînt no cel mai potrivit pentru
condiţii a planului cincinal organizaţiile de partid din rilor planului de stat. voluţionar răspunderile cu ţiuni interdependente. Cu creşterea animalelor. Or,
care Congresul al II-lea a
1976—1980. unităţile industriale din Succesele obţinute dove învestit consiliile populare alît mai mult se manifestă pe teritoriul comunei e-
înfăptuirea cu peste 100 Bucureşti, care au desfăşu desc forţa clasei muncitoa nu este un simplu dezide această in'terdepe'ndenţă în fectivele sînt în scădere,
de zile mai devreme a pre rat o intensă activitate de re din Capitala patriei noas rat cu valoare teoretică. mediul ‘ rural, şi dezvolta îndeosebi la gospodăriile
vederilor cincinalului — ca mobilizare şi unire a oa tre, a sutelor de mii de Potrivit sarcinilor sporite rea unei comune trebuie populaţiei. Proiectata ma
re vă dă posibilitatea să menilor muncii în vederea muncitori şi specialişti din ce le revin, consiliile popu privită ca un întreg de pe ternitate pentru 80 de
obţineţi, pînă la sfîrşitul a- intensificării eforturilor pen întreprinderile bucureştene, lare sânt organisme stata ambele laturi. Cum este în-, scroafe, va rezolva pro
nului, o producţie suplimen tru realizarea sarcinilor ce înalta lor răspundere patrio le chemate să asigure, în ţeleasă noţiunea do dez babil, problema repro
tară de peste 40 de miliar le revin, pentru valorifica tica şi spiritul revoluţionar localitatea în care-şi exer voltare armonioasă intr-o ducţiei, astfel ca pe lin
de lei — reprezintă o im rea la un nivel tot mai de care sînt animaţi, hotă- cită autoritatea, dezvolta ’comună ca Brănişca, bună gă fiecare gospodărie să
portantă contribuţie pe care înalt a uriaşului potenţial rîrea fermă de a face totul rea armonioasă a întregii oară? Se dezvoltă pe te se poată dreşte un porc
comuniştii, oamenii muncii economic al Capitalei, pen pentru înfăptuirea in cele activităţi. Prin urmare nu ritoriul comunei exploata pentru nevoile proprii şi
'Ţapi ta lă o aduc la vasta tru creşterea aportului in poate şi nu trebuie să rea pietrei de carieră. S-nu unui pentru a fi contractat
atuvi Uite creatoare a între dustriei bucureştene la pro- (Continuare în pag. o 4-a) scape atenţiei vreun sec investit In aceasta peste 35 cu statul. Creşterea efecti
gului nostru popor care, tor de activitate pe moti milioane lei. în faza in velor de cornute pentru
strâns unit în jurul partidu vul că ar prezenta mai tenţiilor se află înfiinţarea lapte şi carne însă are
lui, işi concentrează efor- NICOLAE CEAUSESCU mică importanţă. unor secţii de industrie nevoie . de rezolvări radi
mică cum aT fi confecţio cale în privinţa asigurării
narea de căruţe sau valo păşunatului şi al procurării
Cifre semnificative din istoria rificarea pietrei de var. furajelor. Terenul de care
Cooperaţia de consum in dispune comuna, ca su-
pSUl exemplu marilor împliniri ale socialismului tenţionează să dezvolte ac
de aimmisrn tivităţi cu specific de con ION CIOCLEI
strucţii. Este foarte bine
aceasta însă nu trebuie să (Continuare in pag. a 3-a)
tă cc-o îndeamnă şi cum
Câţi din cei care, aliaţi reuşeşte să revină conti
in suicrinţă, ca şi cei a-
nuu in prima coloană a
propiaţi şi dragi ior n-au /Ziua metalurgistului'
donatorilor, femeia a răs
îndreptat un sincer şi re
puns simplu: „scrisorile
cunoscător gând, un mul înalt omagiu celor
de mulţumire ale primito
ţumesc din inimă spre a-
rilor de sînge mă emoţio
nonimul care, printr-un ce plămădesc metalul
nează şi-mi dau noi pu
gest tírese, i-a salvat, dîn-
teri, iar regimul alimentar
du-la sînge din sîngele lui, Ţara întreaga işi sârbâto- ce o acordă partidul şi sta-
moderat şi munca conti
viaţă din viaţa lui. A do reşte astăzj^ — potrivit unul tul nostru acestei ramuri de
nuă îmi întreţin această statornic obicei — metalur- primă mărime a economiei
na sînge pentru semenii
posibilitate“. giştii, pe acei oameni care româneşti,
tăi înseamnă un act de cel ţin mereu nestinsă flacăra Partidul Comunist Român
E doar un exemplu din
mai prolund şi înalt uma muncii entuziaste,, fără pre- — aplicînd creator socia-
tre sutele care, asemenea
nism. Dar mai înseamnă get, în folosul dezvoltării lismul ştiinţific la realităţile
Măriei Duşan, împrumută continue a economiei romă- concrete ale ţării noastre a
şi că-ţi iubeşti semenii, că
puls din pulsul lor, putere neşti, înfloririi multilaterale declanşat, organizat şi con-
iubeşti viaţa, munca şi tot şi in ritm rapid a patriei dus procesul de mare am-
din puterea lor. Anonimi
ce Le-nconjoară. soclaliste. O naţiune în- ploare şi amplitudine — în
pen ru cei aliaţi în pragul
Printre sutele de oa treagă le aduce astăzi o- dustrializarea socialistă —
disperării, la rindul lor ma.giu celor ce plămădesc punînd în centrul acestui
meni, încercaţi de nobilul
necunoscuţi, pentru cei în furnale fonta, celor ce grandios program drept pi-
sentiment al donării ono- veghează la clocotul fier- vot industria constructoare
care-i salvează. Dincolo,
riiice de sînge, se ailă şi binte al oţelului, celor ce de maşini. Or, nu se putea
însă, de anonim şi necu
cooperatoarea Maria Du- rriînaiesc cu pricepere lungi concepe industrializare, fău-
noscut se naşte în cele şi neîntrerupte fluvii de me- .firea unei ramuri construe-
şan, de Ja G.A.P. Mcsloa-
două inimi şi un curat şi tal incandescent. Cinstirea toare de maşini de -prim
căn-Braă, care în cei 16 ce se adu.ee azi matqlurgiş- rang fără a crea o metalur-
reciproc sentiment de a-
ani de cînd s-a înrolat în tilor este o expresie eloc- gie puternică, capabilă să
propiere, de cunoaştere,
umanitarul detaşament al ventă a preţuirii de care se ofere fontă, oţel, laminate
recunoştinţă şi bucurie. bucură ei în faţa poporu- în cantităţi suficiente. Ast-
donatorilor onorifici, a do
lui nostru şi, în acelaşi.................................. ■-
nat de 81 de ori. înlrcba- E. ŞINA timp, un argument al grijii (Continuare in pog. o 2-n)
