Page 70 - Drumul_socialismului_1980_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

„ZIUA - METALUiGiSTUlU

Siderurgiştii Hunedoarei şi flăcările nestinse ale abnegaţiei muncitoreşti 21

8,30 Tc
9,05 Şi
omagm scrie pregnant în amplul pro­ 9,15 în
* v . C. S. Hunedoara ces al înfloririi metalurgiei Si a
româneşti. In slujba acestui
ŢARA UMBLA Importul, să diminueze efor­ (Urmare din pag. t) şi utilaj«. România şi-a creat adevăr de necontestat stă 9.40 O
turile financiare ale statului,
DUPĂ CUM UMBLĂ este un imperativ al fiecărei o metalurgie puternică, com­ creşterea, numai în ultimii 15 10.00 V
ani, a producţiei de fontă de
CUPTOARELE... zile de muncă. Oamenii uzi­ fel că la baza industrializării petitivă, producţia de fontă, 11.30 Fi
nei au realizat în plus, în a stat şi stă metalurgia, ca­ oţel şi laminate înregistrând 2,3 ori, a celei de oţel de 1,8 ţe­
...spun siderurgiştii. Un mod condiţii ridicate de calitate şi ori, a celei de laminate de
firesc pentru ei de a-şi afir­ re, ca şi energetica dealtfel, un progres de mare amploa­ vi
ma patriotismul, adeziunea precizie, peste 32 000 tone de au păşit şi păşesc cu un pas re. !n magistrala expunere 2,1 ori. Dar siderurgia hune- 12.30 D
faţă de politica înţeleaptă, piese de schimb. înaintea celorlalte ramuri ale prezentată în faţa celui de-al doreanâ şi-a câştigat un im­
clarvăzătoare a partidului. economiei. în conformitate cu !l-!ea Congres al consiliilor portant merit şi prestigiu nu 13.00 Ti
Vorba lor înseamnă, aici, GÎNDIREA NOVATOARE 13,05 A
Ia Izvorul focului nestins, această politică ştiinţifică, populare, secretarul general numai prin dezvoltarea sa
sute şi sute de tone — LIANTUL EFICIENŢEI profund realistă, partidul şi al partidului aprecia că nu­ cantitativă şi calitativă, ci şi 15.45 T<
de produse realizate peste statul nostru au acordat o mai în perioada 1950—1980 prin contribuţia la inflorirea
sarcinile zilnice de plan, ca­ Colectivul combinatului se siderurgiei româneşti în an­ 17.45 F
re intră în devans in patri­ dovedeşte priceput nu numai mare şi permanentă atenţie producţia de oţel o sporit ti
moniul economiei naţionale. in plămădirea metalului ci şi dezvoltării metalurgiei. An de de 27 de ori, iar pe cap de samblu. Hunedoara a dat e
Cocsarii au produs suplimen­ in promovarea noului, a pro­ noilor cetăţi metalurgice ex­
tar peste 16 500 tone cocs me­ gresului tehnic. Numai în a- an şi cincinal de cincinal, locuitor a crescut de 17 ori, perienţă, mulţi oameni cres­ 18.40 N
talurgic, aglomeratoriştli — eest an au fost depuse Ia dezvoltării metalurgiei i s-au România întrecînd la ocest
MCOLAE AIA RCU l ,ES CU. 31 100 tone aglomerat, oi cla­ cabinetul tehnic M de propu­ alocat fonduri de investiţii tot indicator Statele Unite, An­ cuţi şi formaţi la vetrele de o
maistru principal la secţia rii _ aproape 15 000 tone oţel, neri de inovaţii, din care foc hunedorene participînd 19.00 T
a îl-a furnale clin cadrul iar laminatorii — peste 16 000 s-au aplicat deja 14, iar alte mai însemnate. Epoca cea glia, Italia, Franţa, fiind foar­ astăzi la plămădirea metalu­
C.S.H. : „Ţara are nevoie tone laminate pentru nevoile 16 au fost caracterizate. Va­ mai fertilă — şi in ce pri­ te aproape de cea a R.F.
de tot. mai multă fontă şi curente ale industriei con­ loarea poslcalculată este de veşte dezvoltarea industriei Germania, ţara noastră nu- lui în combinatul gâlăţea.n, în 19,15 fi
noi, furnaiişiii Hunedoarei, structoare de maşini. 2,5 milioane lei. Dintre cele cel de la Călăraşi, la uzina R
ne preocupăm să realizăm In acelaşi timp, adică de mai semnificative amintim : metalurgice —' este ultimul mărîndu-se printre primele din Tîrgovişte. 20,25 F
şi depăşim sarcinile ce nc la începutul anului, iu cup­ „Noul tip de praf antiretasu- deceniu şi jumătate, de cînd ţări din lume din acest punct
revin pentru a oferi econo­ toarele Hunedoarei se produc ră aplicat la O.E. l, reali­ în fruntea partidului şi statu­ de vedere. Răsplătind gri jeţ. ce le-o ri
miei româneşti „pline“ tot trei noi mărci de oţeluri. zare a colectivului îndrumat poartă partidul şi sţgtul-mos- ti
mai multă şi de bună ca­ de tehnicianul Valentin Col- lui nostru se află tovarăşul „...Toate aceste realizări —
litate 4 *. EXPORTUL — ţun, „Cuptor cu vatră păşi- Nicolae Ceauşescu, cel mai aprecia tovarăşul Nicolae tru, metalurgiştii Hunedoarei 9
DIALOGUL OŢELARILOR toare" — creaţie a lăcătuşu­ iubit fiu al poporului român, Ceauşescu la marele forum şi Călanului răspund prin 22,10 T
lui Viclor Biriboi, aplicată la
CU LUMEA laminorul de bile - şi „Meto­ omul care s-a identificat de­ al democraţiei socialiste din numeroase şi semnificative
dologie pentru recuperarea plin cu visele şi aspiraţiile fapte de muncă, exprimîn-
Marea de prestigiu a com­ luna septembrie a.c. — sînt
binatului hunedorean este căldurii blumurilor şi ţagle- întregii noastre naţiuni. în ul­ rodul muncii pline de abne­ du-şi astfel ataşamentul lor
bine cunoscută pe meridiane­ lor“, cu ajutorul căreia lă­ deplin la politica internă şi LUN!
le lumii. Colectivul de muncă cătuşul Mihai Stana rezol­ timii 15 ani, pe harta ţării au gaţie a întregului nostru po­ externă a partidului, hotârî-
vă o problemă deosebită, rea­
al C.S.H. prin tot ce face, se lizare pusă de acum in con­ apărut noi şi puternice cetăţi por care a înfăptuit şi înfăp­ rea unanimă de a contribui
străduieşte să ridice la noi tul eficienţei. metalurgice, cum sint cele de tuieşte neabătut politica Parti­ 16.00 E
cote calitatea produselor, să cu plinătatea puterii, minţii n
diversifice gama sortimente­ la Galaţi, Tîrgovişte, Călăraşi dului Comunist Român de şi braţelor la transpunerea în
lor de oţel şi laminate fini­ SIDERURGIŞTII, ş.a., iar vechile capacităţi de făurire a socialismului ce co­ viaţă a Programului făuririi 18,50 1
te ce porneşte de aici pe BUNI GOSPODARI producţie s-au lărgit şi dez­ respunde pe deplin interese­
drumurile lumii. Cele 36 mi­ voltat cu paşi uriaşi. La Hu­ socialismului şi comunismului 19.00 7
lioane lei — valoarea depă­ Omul gospodar se cunoaşte, lor vitale ale întregii noastre pe pămîntul patriei, la înăl­
şirii planului la export — mai ales, după felul cum ştie nedoara, de pildă — aceas­ naţiuni". ţarea României pe noi culmi 19,20 l
sint dovada cea mai eloc­ să-şi chivernisească avutul. tă străveche şi prestigioasă r
ventă a acestui act de înalt Or, siderurgiştii Hunedoarei, vatră a metalurgiei româneşti Judeţul Hunedoara se în­ de progres şi civilizaţie.
patriotism, izvorît din vetre­ gospodărind cu maximă res­ 19.40 C
le fierbinţi ale Hunedoarei. ponsabilitate toate resursele — ou fost construite şi puse f '
materiale au obţinut im­ în funcţiune 3 furnale de ma­ întreprinderea 20.00 C
la uzina de... uzine portante economii : 6 ooo re capacitate, 5 laminoare, t
tone cocs mărunt pentru aglo- vechile secţii parcurgînd şi
PLOUIA.N GIUftCA, oţelă- Sau, altfel spus, la Uzina merare, şi alte 6 OM tone fc- ele o metamorfoză profundă. „Victoria“ Călan 20.40 F
ri i electrică nr. 1« C.S. Hu­ nr. 5 — piese de schimb şi romangan şi ferosiliciu. Re- »>
nedoara : „Oţelul Hunedoa­ reparaţii siderurgice — asimi­ cuperînd materiile prime se­ La Călan se află în construc­
rei şi-a cişt-igat o biruim cri- larea unui volum tot mai cundare, ci au reuşit să in­ ţie o nouă platformă side­ Entuziastul colectiv al de semicocs de calitate su­ r
iată faimă in ţară şi peste mare de piese şi subansamble troducă in circuitul industrial rurgică care va produce întreprinderii „Victoria“ Că­ perioară. Astfel, în cele 20 F
hotare. Acest fapt ne «foli- destinate combinatului hune- 520 000 tone metal şi 4 500 to­ lan este puternic angajat — de zile trecute din iuna sep­
ja eforturi şi mai mari dorean, menite să reducă ne cărămizi refractare. 920500 tone fontă, 600 000 to­ 21,35 1
pentru a oferi beneficiarilor ne cocs, 100 000 tone maşini sub conducerea organelor tembrie cocsarii au realizat r
noştri oţel de cea mai bună '.şi organizaţiilor de partid peste plan circa 300 tone
calitate, ştiut fiind că de — în realizarea exemplară semicocs de bună calitate. 22,05 î
calitatea oţelului depinde
entitatea produselor indus­ Pacea trece şi prin inii- mul Erou al Hunedoarei a sarcinilor pe anul 1980 şi O Formaţia condusă de
triei constructoare de ma- dăugind alte şi alto cara­ pregătirea tuturor condiţii­ Axente Prejban şi Dumitru
s'ni, nivelul calitativ al e- nile plămăditorilor de me­ —, ori a lui Bărbuş — o- te oţelului. Iar calitatea lor pentru trecerea la înfăp­ Truşcă de la secţia turnă­ 1%
cononiiei româneşti“. tal, bătătorite de dogoarea mul ce îi calcă pe urme nouă a muncii, înseamnă tuirea cincinalului 1981— torie 1 au realizat în luna A
flăcărilor. Oloiul, în suve­ — iac să izbucnească pa­ şi posibilitatea de a se a- 1985. Din bogata paletă a august un număr de 3 242
ranitatea sa, este o armă. cea, aşa cum o înţelegem dapla — om şi agregat — succeselor obţinute spicuim: radiatoare. Formaţia şi-a a-
Noi românii i-am găsit un noi, cu liecare apropiere cît mai repede, de Ia un dus o contribuţie deosebită DEV/
rost. Am pus-o în slujba a oţelului de 1 600 grada produs la altul. © între formaţiile de lu­ la realizarea celor circa 30 tria); ;
păcii. Cu liecarc şarjă din Celsius. Am spus Ştefan Dacă pînă nu demult cru ale furnalelor 1 şi 2 se tone radiatoare peste plan. lirei
iierbinţeala vetrei de ioc exista o ierarhie strictă, desfăşoară o entuziastă în­ de var:
ABBA
hunedorene, în duduitui un domeniu privat la ela­ trecere ce are ca obiectiv 9 Furnalul nr. 3, de pe oaselor
cuptoarelor nestinse, irum­ Otel borarea oţelului: O.E. — producerea peste plan a u- noua platformă a Călanu­ Colosul
pe tumultos pacea. Gene­ numai oţeluri înalt aliate, nei cantităţi cît mai mari lui, intrat în produqtîe în I-n
(Constr
raţii de oţeluri îi veghează O.S.M. 1 — oţeluri aliate, de fontă, pentru a cinsti ziua de 22 atrghsu \c., ŞANI :
plăsmuirea. Generaţii de Tripşa, am zis Gheorgha iar O.S.M. 2 — restul, a- „Ziua metalurgistului“ cu funcţionează normal. în mo­ dragost
printre
oţelari — oameni din iron- Bărbuş, dar lingă ei mai cum, la această din urmă succese frumoase în mun­ mentul de faţă s-a ajuns la bric) ;
■tul liniştii şi-al viitorului sint şi Mircea Corolea ori secţie au început să se că. Bilanţul încheiat la ju­ circa 50 la sută din capaci­ I-H (Ii
— domolesc sau înteţesc Emil Bighiu şi Gheorghe producă oţeluri preten­ mătatea lunii septembrie re­ tate, în conformitate cu Rocky
¡lacurile la temperatura Preda, sau ion Ba.ţlca, ca­ ţioase Ia „scară indus­ levă că cei ce muncesc la graficul întocmit în acest Patima
CAN :
cărora se coace plinea, se re veghează truda celor trială“. Aşa s-a întîm- furnalul nr. 2 — formaţiile sens. Formaţiile conduse de chores«
ridică barajele şi casele mai mari retorte ale ţării, piat cu metalul pentru conduse de Marin Frăţică, Bilţoc Băiuţ, loan Buzdu­ na (Li
noastre, se întind drumu­ în care clocoteşte lichidul stîlpii dc înaltă tensiune Wollner Emil şi Constantin gan şi Anton Răceanu se Mijloca
ncrul);
rile de lier ale ţării, ma­ solar — cuploarele de 400 (O.E.), aşa a fost cu oţe­ Şerban — au depăşit pla­ preocupă de exploatarea cu tufă îr
(JHEOItGlIE II RIT CU, fur- gistralele luminii şi prind tone de la O.S.M. 2. Cu lul pentru baraje şi po­ nul cu aproape 1000 tone grijă a utilajelor, de atin­ rcsc);
n iiist la I.V. Călan : „Sîri- contur navele, strungurile, gerea cît mai grabnică a liber (1
tem pe deplin conştienţi de toţii au învăţat să ascul­ duri (O.S.M. 1). Lupta cu fontă, în vreme ce furna- parametrilor proiectaţi. Blestem
sarcinile ec ne revin, de a- de iapt toate elementele te oţetul. Ascultarea, aici metalul este însă o luptă liştii de la furnalul nr. 1 temui
ceea deviza muncii noas­ primordiale ale progresu­ la oţelărie, înseamnă cu­ de durată. Pacea trece, — schimburile coordonate ® Tată bilanţul pe care (Steaua
tre este aceea de a reali­ lui şi civilizaţiei, aureola-. ZA :
za exemplar planul de pro­ noaştere. Cunoaşterea, la mai departe, prin mîinile de Gheorghe Margău, - Fa- îl raportează colectivul în­ rege (!
ducţie, de a livra ţării pro­ te de certitudinea şi sigu­ rîndui ei, realizează sudu­ plămăditorilor de metal, rago Francisc şi loan Ne- treprinderii în cinstea „Zi­ Stop ca
duse de cea mai bună ca­ ranţa zilei de mîine. Ge­ ra dintre om şi metal, o ce şi-au luat ca aliaţi de delea — au livrat supli­ lei metalurgistului“ : au Răzbun
litate, răsplătind astfel gri­ neraţia lui Tripşa — pri­ nouă calitate a muncii, a- nădejde cutezanţa şi noul. (Elacâr
ja partidului şi statului mentar circa G00 tone fon­ fost livrate peste plan cir­ Alarmă
nostru pentru mctalurgişti**. tă. ca 15 000 tone fontă, 5 000 cultură
tone semicocs, 330 tone ra­ giul (P
«SŞS58 mul ci
© Colectivul secţiei coc- diatoare, 4 500 tone .cocs LAN :
serie este preocupat să pro­ fluidizat, 720 tone maşini şi ele cult
(11 lur
ducă cantităţi cît mai mari utilaje ele. losul c
I-II (P
zania
Mihail,
Âsfcâsi Io... chores
ţg HUNEDOARA
Manifestările vor începe cu un concert prezentat de
fanfara combinatului, în faţa clubului „Siderurgistul“.
După-amiază, la baza de agrement de la lacul Cinciş,
Tirni
vor avea loc un concert de muzică de promenadă, unul 21 sep
de muzică uşoară şi diverse întreceri sportive între u- va ii :
zinele combinatului, la fotbal, volei, popice ş.a. eălzl i
mult £
slab 1
ANDREI PETUESC, uzina MIRON NEGRILA, mais­ IOAN BERARU, tunvător- NICOLAE BURTICA, lă­ Wt CĂLAN est. Ti
vor ii
rocso-clumică, C.S. Hune­ tru 1a laminorul de 650 mm, formator la I.V. Călan: „Si­ cătuş 1a uzina 5, C.S. Hu­ grade,
doara : „Cocsarii himedo- C.S. Hunedoara: „Realizarea derurgia românească cu­ nedoara: „Colectivul din Pe platoul din apropierea Casei de cultură txe 20
reni sini preocupaţi <le ex­ unui indice de scoatere de noaşte un deosebit avint. care fac parte este continuu din Oraşul nou, va avea loc închiderea festivalului „Sub locală,
metal cit mai ridicat în­ lat Călan, după cum se ştie, preocupat de executarea u-
tinderea utilizării cărbune­ cepe ia furnale şi oţelării, se edifică o nouă platfor­ arcuri de lumini“, după care formaţiile artistice ale în­ Tlmi
lui indigen şi economisirea dar se decide Sn laminoare, mă industrială. lat realizarea aor lucrări de reparaţii de treprinderii „Victoria" vor prezenta un program artistic 22 şl
bună calitate, garanţia în­
energici şi combustibilului, lată de ce această proble­ ei ne aducem o contribu­ deplinirii .şi depăşirii pla­ cuprinzînd muzică populară şi uşoară. Vreme
în acest sens ne străduim mă ne preocupă foarte mult ţie însemnată cei ce mun­ nului de producţie in fie­ să şi
zească
şi acţionăm cu răspundere
să economisim cărbunii fo­ pentru a scoate din tona de cim In această ramură de care lună, în fiecare tri­ mult !
losiţi la fabricarea cocsului, metal, cit mai multe lami­ bază a economiei. Sîntem mestru. Această preocupare La i
Kâ reducem spargerile de nate de bună calitate, In- mSndri de acest fapt şi se îmbină cu cea de econo­ Pagină realizată de să, cu
misire a metalului, rceondi-
vrem să ne aducem o con­
piloţi ete. In perioada tre­ scriindu-ne Sn ampla cam­ tribuţie cit mai mare la ţionarea pieselor de schimb, TRAIAN BONDOR şi DORIN CORPADE (Metei
panie de economisire a ma­
cută din acest an am coo- teriilor prime şi combusti­ dezvoltarea şl înflorirea pa­ valorificarea superioară a devie
zwmisii 10 MK> tone cărbune“, bilului". ____ triei noastre“. _ _____ energiei şi combustibilului“.