Page 71 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 71
® DUMINICA, 21 SEPTEMBRIE 1980 rctg. o
WIWOOA M
Vernisată ele curind, ex
Chipuri ale dăruirii poziţia de grup ce va Ci Siptiiîise Crucii Ruşii
riZIUNI prezentă timp de trei săp-
msmasmsA tămîni în cadrul Casei mu
„Pentru activitatea ce o David Mircea de la pre peste 80 milioane Ici, a- nicipale de cultură din Hu Amplă manifestare ccluca- spectoratul şcolar judeţean
desfăşoară şi strădania ce lucrări tije telescop şi cesle realizări fiind do- nedoara reuneşte numeroa tiv-saniitară de masă, cu va pentru continua îmbunătăţi
MICA, o depune în scopul reali mulţi, mulţi alţii, coniec- bîndile prin creşterea pro se lucrări de pictură şi loroase tradiţii, organizată re a stării de sănătate a
sculptură, realizate In fruc
EMBRiE zării unor produse de cea ţioneri de umbrele, căro ductivităţii munciiDin tuosul răstimp dc la ulti dc peste o jumătate do se oamenilor muncit, a între
mai bună calitate, pentru ra nu li se aduc repro colo ele expresia aridă a ma ediţie a Festivalului n»- col, „Săptămîna Crucii Roşii“ gii populaţii, pentru aplica
nte ! ridicarea la cote toi mai şuri din partea controlu cilrelor dar dcterminîn- ţional „Cîntarea României" va evidenţia, prin gama lar rea Legii privind asigura
şi pînă-n prezent. Un su
iatriel înalte a prestigiului unită lui de calitate. Cine pune du-le, se alia noua atitu flu nou, de vitalitate şl ma gă şi diversă de acţiuni ce rea sănătăţii populaţiei,
ri din Ţo.ra ţii, colectivul nostru a umărul ? Toţi, incepînd cu dine laţă dc muncă, pro turizare a gîndirii plastice, vor avea loc între 21 şi Crucea Roşie desfăşoară o
Uilui - epi- reuşit să se iacă apreciat maiştrii Adam Marian, Va- filul moral al muncitoru răzbate din majoritatea 27 septembrie a.c. in jude amplă şi neîntreruptă acti
expuse.
lucrărilor
Florin
4 nu numai în judeţ, ci în sile Oancea, Izidor Gold- lui de azi, ataşamentul şi Poanta aduce surpriza unei ţul nostru, angajarea plena vitate pentru ca toţi cetăţe
i eanátatea întreaga ţară“ — ne spu stein, Gheorghe Oniţa. interesul său faţă de avu adineiri a expresiei, folo- ră a întregului activ de a nii, incepînd de , la vîrsta
atu'luá nea tovarăşul Nicolae Bo- care au asigurat întotdea ţia naţională şl progresul sindu-se inspirat, in pictu promova pe. scară de masă şcolară, să-şi însuşească cu
ră, de tehnica graficii, din
campiona- toş, maistru principal, se una în devans materia ţării, ' exprimat, aici, la care amintim „Magnolie“, practicile igienice în viaţa noştinţele privind acorda»
ijionale indi- cretar al organizaţiei de primă necesară, şi înche Brad, prin „bunul gospo ..Casa de pe cascadă“, de flecare zi, de antrenare rea primului ajutor.
de box partid de la Unitatea de ind cu inventivul colectiv dar nu arată cu degetul, „Transparenţe“, ,,F r i z ă‘\ a formaţiunilor sanitare şi Un evantai larg de acţiuni
„Nud“. Exprimate in alb-
■ja patrie! bunuri metalice din Brad. dc la atelierul de întreţi ci pune. umărul“. negru, lucrările lui au o a cetăţenilor ia acţiunile or — de la simpozioane şi me
Climatul locului de muncă nere, alcătuit din Mihai „Sîntem în ultimul an al gravitate aparte, sugerînd ganizate de consiliile popu
— continuă interlocutorul Plic, Ispas Golcea şi loan cincinalului '— ne spune discreţie lirică, tempera lare şi unităţile sanitare se rotunde, pînă la dezba
durrvinicai ment echilibrat. Petru Mi- teri pe diferite teme de să
— este, la noi, climatul Viorea, care au preluat pe ing. loan Taur, şeful uni huţ revine eu o mai ac- pentru curăţenia şi înfru
i răspunderii muncitoreşti, umerii lor şi duc la bun tăţii — cînd evaluăm exact museţarea localităţilor, car nătate, organizate de comi
ría) : „Mar- de întrajutorare tovără slirşit tot ceea ce ţine de rodul strădaniilor noastre tierelor şi a locurilor de tetele şi comisiiie de Cru
i“ — ultima! şească, de înaltă probita autoutilare şi recondiţio în raport cu cerinţele nou ţ Carnet plastic | muncă. ce Roşie — va oferi posi
bilitatea creării unui dialog
te proiesională. Dealtfel, nară, de funcţionarea ire lui mecanism economico-
la noi circulă o zicală — proşabilă a întregului u- financiar, al aulogestiunii eentuală obsesie a peisaju în acţiunile ce se vor or amplu între medici şi cetă
icíon pentru lui, îndeosebi hunedorean, ganiza cu acest prilej se va ţeni de diferite vîrste şi pre
cu acoperire în lapte: lilaj. Cine pune umărul ? şi. ăuloconducerii munci
„Bunul gospodar nu arată Viorica Cioara şi Paras- toreşti. Avem de realizat în acuarele migăloase, ca urmări extinderea prin mij ocupări, informării acestora
„Toamnă", „Peisaj hunedo-
al cu degetul, ci pune umă chiva Junea de la forma în acest an creşteri mari rean", „Compoziţie“, iar in loacele şi metodele cele asupra problemelor priori
rul“. Cine pune umărul ? ţia de confecţionat truse de producţie în condiţiile lucrările in ulei („Tinâru“) mai eficiente ale propagan tare de sănătate, determi
Cintarii- Doina Martin, Voichiţa pentru practica de atelier reînnoirii unor tipuri de întrevedem posibilităţi de dei, a educaţiei sanitare in nării lor să participe activ
b¡ adincire a forţei culorii.’ rîndul populaţiei şi în spe la prevenirea poluării şi a
Petrut, Herczeg Ileana şi a elevilor, care au nu nu produse. Dar spiritul bu T.iberiu Balazs laureat al
tistic : „Tiná- tovarăşele lor din formaţia . mai o participare profesio nului gospodar se • mani Festivalului „Cîntarea Romă-; cial al copiilor şi tineretu îmbolnăvirilor, la apărarea
sidy. Produc- confecţii textile, care, lu nală ce se regăseşte în festă şi prin valorificarea niei“, impresionează prin- lui, menită să contribuie la propriei sănătăţi. Toate a-
jdiourüor err- nar, realizează în medie realizarea lună de Jună a superioară a materiilor tr-o mare disponibilitate i- orientarea acestora asupra ceste acţiuni vor contribui
dealică, el. fiind, un poet a-
circa 25 000 calote pentru peste 15 000 truse, dar vin prime, sporirea producţiei tît în pictură („Euritmie“, principalelor probleme de la răspîndirea în rîndul
umbrele, drămuiesc cu gri şi cu exemplul lor de oa fizice pe unitatea de timp „însemnări in timp", „imn sănătate, ia aplicarea cu populaţiei a cunoştinţelor
iubirii" etc.), cit şi in sculp
ja bunului gospodar fie meni care au înţeles da şi a randamentului de con tură, unde are neliniştea consecvenţă a practicilor i- referitoare la identificarea
care centimetru de mate toria ca pe o autodepăşi- fecţionat umbrele sau marilor teme: „Destăinuirea glenice in viaţa cotidiană, şi prevenirea factorilor de
rial. Asemenea lor sini şi re,‘ ca pe o răspundere nu truse, prin întreţinerea şi formei“, „Bătrina cumpă formarea deprinderilor dc a risc, formarea ’ unui compor
nă“ etc. „Formă extactică
■EPTEMBRIE Maria Ctilda, Voichiţa Voi- numai faţă de sine, ci şl exploatarea corespunzătoa suspendată" mărturiseşte po acorda primul ajutor şi a tament igienic corect al in
ca, de la montaj linul cu ¡aţă de cei din jur. re a maşinilor şl utilaje-, sibiiităţi largi în arta mo participa activ la preveni dividului şi colectivităţii,
e în limba pole, Maria Jurca, 'Bibiana Aşa se ¡ace că încă din lor. Realizările de pînă a- numentală. Tot in sculptu rea îmbolnăvirilor şi apăra respectarea regimului raţio
ră, remarcăm „Atlas-ul" lui
anga
îndreptăţesc
ne
cum
ră Cerb, Zoo Molan, Corne martie anul trecut au rea Mircea Moş, o metaforă du rea propriei sănătăţi. nal şi echilibrat de viaţă,
lia AIronie de la prelu lizat la producţiile globală jamentul de a ne depăşi ră, incisivă, a primejdiei „Săptămîna Crucii Roşii“, muncă şi alimentaţie.
e seri crări metalice-schelel-um- şi marfă sarcinile actua planul, la toţi indicatorii războiului asupra civiliza ce se desfăşoară la puţin Cunoscând entuziasmul şi
ţiei umane. Cînd pictează,
ioI brelă, Emil Indrieş, Mar lului cincinal, dînd pînă şi pe acest un“. acesta dezvăluie sensibilita timp după deschiderea anu dăruirea cu care acţionea
cel Coslea de la galvani în prezent o producţie su te metaforică, tehnica eta lui şcolar, va fi un moment ză comitetele şi comisiile de
;atea econo- zare, Lucreţia Uibaru şi plimentară in valoare dc V. PÂTAN lării culorii fiindu-i do ma
s re gingăşie („Compoziţie“, favorabil pentru intensifica Cruce Roşie, activul lor ob
---------------------------------------------------------------------------------------------------- - ţ „Peisaj"). Din întregul grup rea, diversificarea şi îmbu ştesc, in nodurile cărora o
p’ \
mondial o impresie aparte lasă ti- nătăţirea activităţii educa- contribuţie valoroasă îşi a-
năra Georgeta Costin, cele
te-hnico-ştiin- Dezvoltare armonioasă j şapte lucrări ale sale fiind tiv-sanitare în mijlocul ti duce personalul sanitar, Co
Informaţii de partid o adevărată explozie de ta nerei generaţii. mitetul judeţean de Cruce
{Urmare din pag. 1) tarea tacită a acestei stări ! lent, maturitatea ei punîn- Faza judeţeană a con Roşie îşi exprimă convinge
du-şi amprenta pe toate lu
•foileton : de lucruri ca inevitabilă, crările : „Flori galbene" cursului grupelor sanitare, rea că acţiunile ce se vor
iul nostru co- ÎNMÎNAREA NOULUI prafaţă, nu permite prea trebuie să facă loc con este o extraordinar de fru acţiune înscrisă pe agenda desfăşura în „Săptămîna
— ultimul e- CARNET DE PARTID — moasă proiecţie a unei ui Crucii Roşii“ vor confirma,
PRILÉJ DE RODNICE mult. Calea de rezolvare vingerii că poale fi influen miri profund poetice in faţa „Săptămînii Crucii Roşii“,
REALIZĂRI e una singură : ridicarea ţată în direcţia pe care o şi-nlăuntrul luminii. Natu constituie nu numai un pri prin audienţa de care se
uşoora ro productivităţii terenurilor dorim. rile statice relevă un simţ lej de evaluare a gradului vor bucura în rîndul popu
al spaţiului şi o forţă de
că Comuniştilor din orga cu această destinaţie. Dezvoltarea armonioasă echilibru remarcabile, iar de pregătire a celor mai bu laţiei, posibilităţile organi
ral. nizaţia de partid Cartier Consiliul popular al co presupune ieşirea din ti „Peisaj liunedorean“ este o ne echipe sanitare, ci şi o zaţiei noastre do a-şi aduce
rigorilor
a
amplă
poemă
pare. Am întrebat la cîteva
IV Deva li s-au înmînat munei Burjuc se confruntă, geometrice, mustind de cu eficientă modalitate de pro o contribuţie sporită ia în
în aceste zile noile car în această privinţă, a dez dintre consiliile popu loare. Georgeta Costin este, pagandă în rîndul popu făptuirea politicii sanitare a
nete de partid. In cin voltării sectorului zooteh lare la care am trecut în cu siguranţă, o pictoriţă a- laţiei în formarea însuşirii partidului şi stalului nostru.
wAmm stea importantului eveni nic, cu tendinţa de depopu- zilele ce au urmat Con devărată, capabilă de fru noţiunilor de acordare a
moase surprize in evolu
mmsmm ment comuniştii din lare a satelor mărginaşe în gresului al II-lea cum este ţia sa. primului ajutor. NICOLAE ŞERBAN
organizaţia noastră au care creşterea animalelor privită posibilitatea de EUGEN EVU Acţionînd în colaborare secretarul Comitetului
ireblsta“ (Pa- iniţiat o acţiune de co era o tradiţie. Tendinţa de creare a unor baze ener cu Direcţia sanitară şi in- judeţean de Crucd Roşie
odată un că- lectare, din zona cartie a gravita în jurul industri getice proprii. Nu s-ar
şi Grădina rului, a fierului vechi, ei a populaţiei săteşti, în putea afirma că există
(UNEDOAKA: deosebi din satele izolate destulă convingere în pri Astăzi se deschide, pe role din Sarmiz.cgelusa, U-
ra); Drumul hîrtiei, resturilor textile e firească. Nefiresc însă vinţa posibilităţilor în a- locurile do istorie ale tăl
iiâerurgistul) ; şi ambalajelor din sticlă. nirea, Densuş, Răchitova,
odor! — seriile Astfel, au fost colectate este ca din potenţială pro ceastă direcţie. Şi posibi pici Traiana Sarmizegctu- Rîu de Mori, Sintămărie-
; Cumpăna ducătoare lumea satului să lităţi are fiecare comună. sa, cea de-a Xl-a ediţie a Orlea, Pui, Totcşti, Baru,
.) ; PETRO-- 1 300 kg fier vechi, peste devină consumatoare. A- Să ne amintim cuvintele Festivalului culturii■ şi e-
na noapte d"*'i "SiiO-kg hîrtie, textile şi Sălaşu da Sus.
lirca); Singur numeroase sticle şi bor sigurarea unui grad sporit secretarului general al ducaţici socialiste hunedo- In municipii, oraşe şi.
ni <7 Noicm- cane. S-au evidenţiat co de stabilitate se impune. partidului la Congresul con rene ,,Sarmis“. Ziua săr
irile — seriile Aceasta însă se realizează siliilor populare în privinţa bătorii va ii inaugurală de comune, deschiderea festi
za); LUPENI: muniştii Constantin Rota valului va li marcată prin
C u l t u r a l ) ; rii, Victor Burnaz, Ange cointeresindu-i pe aceşti aceasta. parada formaţiilor artistice
Horesc); VUL- la Farcaş, Fehervary oameni să accepte dubla „Practic., circa 30 din după care, pe scena din expunerea „Obiectivul fun
Express (Mun- postură de forţă de muncă judeţele noastre, dacă nu Amfiteatrul roman, vor a- damental şi liniile di
îă seara, Iri- Deszo, loan Moldovan, museţu apoi ziua deschi rectoare ale cincinalului
il) ; LONEA : Aurel Matei, loan Deme pentru industrie dar şi de mai multe, au condiţii 'să vea loc manifestările de
zsehidere (Mi- ter, Vasiie Măhăleanu, producători agricoli. Evi Iacă zeci şi sule de micro deschidere — alocuţiuni derii — spectacole susţi 1081—1085, stabilite de
OASA : Aven- dent, aceasta obligă la hidrocentrale prin folosirea întregite de spectacolul nute de ansamblurile ar Congresul al Xli-lea al
bia (Muncito- Grigore Leucă, Elena Bă tistice ,,Getusa“, „Silva-
.NI: Tinăr şl lan, Eugen Poper şi alţii. „mobilarea“ satelor cu cursurilor de ape existen tematic ,,J5 ani de condu P.C.R. privind dezvoltarea
ibric); BRAD: Cu o parte din sumele funcţionalităţi sociale pe te“. Judeţul Hunedoara, cere înţeleaptă, 15 trepte na“, „Doina Crişului“, „Le economico-socială a Româ
nintulul, bles- care acum nu Ie au. Nu este în mod cert, unul de măreţe realizări pe ca le de la Orăşlie“, „Min
— seriile I-II astfel obţinute, a fost or niei. Perspectivele dezvol
; GURABAR- ganizată o instructivă este uşor de realizat acest dintre cele 30 de judeţe la lea progresului şi civiliza ei ra“, „Bucura“, şi dc for tării economico-sociale a
imele ■ papei excursie în ţinutul Za- lucru, dar el presupune care s-a referit secretarul ţiei“. O suită de specta maţiile de cînlece şi dan judeţului Hunedoara în
); ORAŞTIE : schimbarea opticii. Accep- general al partidului. cole iolclorice va întru- suri alo căminelor cullii- viitorul cincinal“.
masă (Patria): randului. (Aron Vlădoni,
panterei roz corespondent).
EOAGXU-BAI :
eltă (Casa de La ordinea zilei în agricultură
t "EG : Naufra- NOU PUNCT
; BRAZI ; O- DE DOCUMENTARE
trebuie; CĂ- A
ipăna (Casa Şf INFORMARE
Omul păianjen POLITICO-IDEOLOGICA Ipsâmiirtarea oriului la timp şi de calitate
■IMERIA : Co-
odos — seriile
); IDIA : Zi- Din suita de pregătiri
a); GHELARI: pe care Comitetul orăşe Intre lucrările prioritare prevederile de plan au fost gadiere de cimp, I. Burza,
de circ (Muu- nesc de partid Uricani care se află acum la ordi depăşite însămînţîndu-se A. Sîrb, E. Poienar şi I. Sta- ® Da librăria ..îVIihai Emincscu“, va fi amenajată miinfi
le realizează în vederea nea zilei pe agenda celor ce 3653 ha, cu 153 ha in plus. ma, cooperatori — asigură rlupă-amiaaă o expoziţie de carte intitulată „Din gindirea so-
cial-polilică a preşedintelui României — tovarăşul Nicolae
deschiderii noului an de muncesc pe ogoare, însă- Cele mai bune rezultate la însămînţarea în bune con- Ceauşescu“.
Invăţămînt politico-ideo- mînţarea păioaselor ocupă însămînţarea orzului le au diţluni a culturilor. Cu mul o Astiizi se desfăşoară in Parcul tineretului, incepînd de
lojic, face parte şi ame un loc central. Semănatul la ora actuală consiliile u- tă hărnicie lucrează şi la ora 9, faza judeţeană a concursului grupelor sanitare tic
najarea unui nou punct orzului şi orzoaicei de toam nice agroindustriale Orăştie, A. Ţie, V. Juca, I. Cosma, Cruce Roşie şi gărzi patriotice. Comitetul judeţean de Cruce
HSHRS89HSBI Roşie anunţă, totodată, animarea tragerii tombolei Crucii Roşii
de informare şi documen nă, aşa cum prevede pro Uia, Deva, Haţeg, Geoagiu, la arat şi pregătit teren, iar pentru data de 15 octombrie.
tare poliiico-ideologică gramul de măsuri adoptat şi Brad, iar cu realizări sub A, Negrilă şi D. Duca la se
obabil pentru « La „Tirgul cooperaţiei meşteşugăreşti“, ce a avut loc
1980 ; Vremea la nivel dc .oraş. Dotat de consfătuirea activului din posibilităţi sînt Hunedoara, mănat pe .ogoarele C.A.P. zilele trecute In piaţa nrunicipiului — apreciat ca deosebit de
¡ă şi se va in- cu aparatură audio-vizua- agricultura judeţului nostru, Dobra, Simeria, Toleşti şi Brănişca. Asemenea rezulta reuşit —, cooperativele prezente au vincîut populaţiei produse
erul va fi mai lă, mape de materiale pe trebuie să se încheie pînă la Călan. Dintre unităţile con te bune au şi C.A.P. Şoimuş, in valoare de 1G6 000 lei, „Tirgtd“ a prilejuit şi o testare a ce
Untul va sufla siliului unic Ilia se eviden Sîntandrei, Pricaz, Turdaş rinţelor populaţiei, precum şi preluarea de noi comenzi pen
erat din sud- probleme, colecţii de zia data de 5 octombrie a.c. tru lucrări.
turile minime re şi reviste, grafice şi Care este situaţia execu ţiază C.A.P. Sălciva care a ş.a. O In faţa lucrătorilor de la cooperativa „Progresul“ a fost
se Intre 3 şi 8 planşe ilustrative, punc tării acestei lucrări acum terminat prima semănatul Acţiunea de însămînţare prezentată vineri o expunere — interesantă şi bine documen“
le maxime în- cînd au mai rămas doar 15 orzului, C.A.P. Zam care a a orzului trebuie intensifi tată —, avînd ca temă: „Judeţul Hunedoara — în monument^
grade. Ceaţă tul de informare şi do şi documente. Mişcări sociale pe teritoriul judeţului nostru®,
©aţa. cumentare asigură propa zile pînă la termenul sca însămînţat 20 din cele 35 ha cată în toate unităţile. Re O Io unitatea „Dacia“-service — deschisă de curînd piş
gandiştilor, cursanţilor, dent ? Aşa cum rezultă din planificate, şi Burjuc care zultatele nu reflectă posibi strada 23 August nr. 233 —, filială a „Daciei“-service Timişoft»
obabil pentru membrilor de partid, tu datele centralizate la judeţ, din 100 ha a semănat 80. lităţile. In acest scop este ra, se execută în această perioadă : revizii de gr. I sl ,ÎZ ?$!
embrie 1980 : termen de garanţie, verificări tehnice. anuale, lucrări de Î3=>
enţlne frumoa- turor oamenilor muncii, pînă la data de 20 septem La Burjuc, mecanizatorii necesar să fie ridicată de treţinere-reparaţii la grupul motor, transmisie, mecanism <3®-
ă să se Incăl- posibilitatea de a se in brie se însămînţaseră aproa V. Vlad, T. Herbei, T. Sta- urgenţă întreaga .cantitate direcţie şi sistemele de frinare. precum şi lucrări de Întreţine»
rei-ul va fl mai forma cu principalele pe 4 300 ha cu orz, ceea ce ma, T. Suba, I. Orşa, V. de orz de sămînţă. Au încă re şi reparaţie la instalaţia electrică, de tinjehigerle şi vop-
sitorie.
probleme din domeniul reprezintă aproape 50 la su Florea, D. Suba, C. Petru, restanţe consiliile Brad, Si « Fotbal. Astăzi, de la ora 1!. Ia stadionul „Cetate", ac
werne frumoa- politicii interne şi exter tă din suprafaţa planificată, lucrează în două schimburi meria, Haţeg, Călan, Dobra, tuala lideră a clasamentului diviziei C. seria a VIlT-a — Ex-
ial mult senin, ne a partidului şi statu şi 263 ha orzoaica din cele la arat şi pregătirea terenu Orăştie şi Geoagiu. plormin — intîlneşte pe Unirea Sînnicolau.
le serviciu: Gu
r
aco). lui nostru. 600 ha prevăzute in plan. lui, iar Gh. Beica, ajutat DOINA COJOCARU
La culturile de masă verde de M, Crişan, D, Maria, bri N. BADiU