Page 72 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 72
t"' « Vţ DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7115 © DUMINICA, 21 SEPTEMBRIE 1980
Scrisoare de felicitare
adresată de tovarăşei iCOLÂE CEAUŞESOB Organizaţiei Cele mai bone œndSfiê —
municipale de pârtii Bucureşti comuniştilor şi tuturor cele mai sScsbe resultóle
oamenilor muncii io ’ industria Capitalei
astfel ca Bucureştiul, Capi i Io paradox « viate echipei
(Urmare din pag. 1) noi şi noi realizări în toate felul acesta vom asigura o
domeniile construcţiei socia bază puternică pentru tre tala patriei noastre socia
mai bune condiţii a politi liste. cerea cu succes la realiza liste, să se situeze întot ! ds moisi Stiinta Petroşani
cii partidului, a Programu Desfăşurînd, în lunile ca rea noului plan cincinal, deauna în fruntea întrecerii,
lui do edificare a societă re au mai rămas pînă la 1981—1985, a măreţelor ho- să joace un rol tot mai im » -id * -» >
ţii socialiste multilateral încheierea anului, o activi tăriri ale Congresului al portant în dezvoltarea eco s Nu cu mult timp in urmă, se ocupe de echipă. S-a
dezvoltate în patria noas tate susţinută în toate între Xll-lea al partidului, care nomică şi socială a întregii un nume de prestigiu în mai spus că antrenamente
tră. Marile realizări dobîn- prinderile şi unităţile eco au stabilit obiectivele şi Jări. rugbiul românesc — prin le se fac la... dispoziţia ju
dite în dezvoltarea produc nomice, să asigurăm reali sarcinile ridicării pe o treap Urez, totodată, întregului locurile fruntaşe (2-3) în cătorilor, că acestora li s-a
ţiei materiale, în creşterea zarea şi depăşirea prevede tă nouă, superioară, a so nostru popor, tuturor con campionat, campioană a căutat cam mult in coarne
bogăţiei naţionale constituie rilor la producţia fizică şi cietăţii socialiste româneşti, structorilor socialismului din „Daciadei“ în întrecerea re — da, chiar aşa s-a expri
sursa unică a creşterii ni netă, creşterea productivi înfloririi multilaterale a pa patria noastră realizări cit zervată performerilor, dar mat cineva —, asigurîndu-
velului de trai al oameni tăţii muncii şi ridicarea ni triei, sporirii bunăstării po mai însemnate în măreaţa mai ales ca furnizoare de li-se cele mai bune condiţii
lor muncii, a ridicării gra velului tehnic şi calitativ al porului, întăririi indepen operă de dezvoltare econo jucători pentru echipa re de muncă, viaţă şi pregă
dului de civilizaţie, şi bună produselor, reducerea con denţei şi suveranităţii Româ mică şi socială a ţării, în prezentativă a ţării — cam tire universitară şi sportivă,
stare a întregului nostru sumurilor materiale, de com niei socialiste. înfăptuirea politicii Partidu pioană şi vicecampioană a fără a li se pretinde pe mă
popor. bustibil şi energie, sporirea Urez Organizaţiei do lui Comunist Român — for Europei —, echipa Ştiinja sură. Ş-a mai vorbit şi des
Sint convins, dragi tova eficientei întregii activităţi partid, comuniştilor, tuturor ţa conducătoare a naţiunii
răşi, că acest succes va con economice, buna funcţiona oamenilor muncii din Capi noastre — pe calea lumi Petroşani se confrunta, cun pre nişfo dispute intense pe
stitui pentru comuniştii, re a noului mecanism eco- tală noi şi tot mai mari suc noasă a socialismului, a fău campionatul trecut şi în ac relaţia secţie-antrenor-jucă-
toţi oamenii muncii din Ca nomico-financiar, întărirea cese în activitatea viitoare, ririi vieţii noi, libere şi fe tualul, cu greutăţi care o tori, tur-retur, de neînţeles.
pitală — şi, desigur, pen autoconducerii muncitoreşti în îndeplinirea planului, în ricite. coboară încet dar vizibil şi S-au căutat şi motive obiec
tru întregul nostru popor — şi autogestiunii întreprinde creşterea şi modernizarea Doresc tuturor oamenilor îngrijorător spre mediocrita tive — pregătirea şi susţi
un puternic îndemn de a rilor în vederea îndeplinirii muncii din Capitală şi din te. întrebarea firească prin... nerea examenelor. Dar a-
acţiona în continuare, cu şi în bune condiţii a prevede producţiei materiale, în ridi întreaga ţară multă sănăta nefirescul ei, apărînd în ca cestea — examenele —■ e-
mai multă hotărire, pentru rilor actualului cincinal. în carea eficientei economice, te şi fericire ! ii zul unei formaţii cu bune Xisl.au şi în anii trecu ti --cinci
[ tradiţii, „ce se întîmplă la Ştiinţa n-avea probleme cu
î Ştiinţa, cu această frumoa- pregătirea sportivă. Acum,
Vizita oficială de prietenie In ţara noastră a I să echipă ?“, ne-a pus în însă, pregătirea jocului cu
J căutarea unui răspuns. A
Steaua, de pildă, încheiat cu
i unor răspunsuri mai bine- un rezultat dezastruos, ca
preşedintelui Republicii Zimbabwe, Canaan Sodindo Banana i zis, menite nu doar să sa- proporjie, dar explicabil,
după un joc penibil, a du
* tisfacă o nelămurire ci, e-
rat 40 de minute (!) cu par
( ventual, să contribuie la gă-
> sirea urgentă a soluţiei de ticiparea a 9 (! ?) jucători.
începerea convorbirilor oficiale respect al independenjei na la instaurarea unui climat | readucere a echipei de S-a vorbit şi despre rezer
de pace, securitate şi coo
ţionale.
va de cadre a echipei, des
J rugbi Ştiinţa Petroşani mă-
T o v a r ă ş i i Nicolae perare în'Europa, in Africa i car la ceea ce a însemnat pre neasigurarea schimbu
(Urmare din pag. 1) în ceea ce priveşte Eu Ceauşescu şi Canaan Sodin- şi în întreaga lume, la în ' nu de mult în unul din lui de mîine, cu toate că o
ropa, s-a apreciat că este do Banana au reafirmat ho- făptuirea idealurilor de li ţ sporturile care a adus mulţi organizare există, dar nu
forme de dominaţie şi asu imperios necesar să fie spo tărîrea partidelor şi ţărilor bertate, independenţă şi ( şi buni lauri mişcării spor- este.» organizată. Respec
prire, pentru dreptul lor sa rite eforturile pentru buna noastre de a conlucra tot * tive româneşti. tiv, Clubul sportiv şcolar
cru de a fi stăpme pe bo- pregătire şi desfăşurare a mai strîns pe arena mon progres ale tuturor popoa i Inexplicabil apare, pînă la Petroşani are o secţie de
găliile naţionale, pe soarta reuniunii din noiembrie, de dială, de a contribui activ relor. * un moment dat, următorul juniori care a funcţionat cu
lor, pentru dezvoltare eco- la Madrid. | fapt contradictoriu : în cam- rezultate nesemnificative pî
noinico-socială independen Cei doi şefi de stat au ex Depuneri de coroane . pionatul trecut, cînd Ştiinţa nă acum, avind şi o echipă
tă. Au fost reafirmate spri primat, totodată, îngrijora ! a dispus de cel mai valoros în campionatul juniorilor
jinii! si solidaritatea depli rea fa{ă de agravarea situa J lot — după aprecierile tu- care concura pentru... Ştiin
ne cu lupta poporului naml- ţiei internaţionale, subli Sîmbătă dimineaţă, pre gardă militară aliniată in 3 turor acelor competenţi şi ţa. Dar juniorii nu pot în
bian niind că, în aceste condiţii, şedintele Republicii Zim- faţa monumentului a pre I pasionali oameni de rugbi văţa rugbi fără antrenor şi
babwe, tovarăşul Canaan
zentat onorul. Au fost into
Totodată, a fost reliefată se impune, mai mult ca ori- Sodindo Banana, a depus o nate imnurile de stat ale ! din secţia şi asociaţia spor- fără teren. Or, terenul tre
însemnătatea rezolvării po cind, întărirea unităţii, so coroană de flori la Monu | tivă a Institutului de mine, buia, conform înţelegerii,
litice a conflictelor existen lidarităţii şi conlucrării for mentul eroilor luptei pentru Republicii Socialiste Româ ' fiind condusă de unul dintre să-l asigure Ştiinţa. însă,
te între diferite state afri ţelor progresiste, antiimpe- libertatea poporului şi a pa nia şi Republicii Zimbabwe. ! cei mai buni antrenori din diii partea clubului intere
cane, pe baza respectării in rialiste de pretutindeni, pen triei, pentru socialism, adu- După depunerea coroanei f rugbiul românesc, Titi Io- sat în asigurarea viitorului
dependenţei şi integrităţii tru a pune capăt tensiunii cînd un omagiu celor care de flori, s-a păstrat un mo * nescu —, echipa s-a clasat de cadre — nici un semn
teritoriale, ceea ce este în din viaţa internaţională şi a au luptat pentru înaltele ment dc reculegere. } modest, pe locul 6, compa- pină acum. Spunem pînă a-
concordanţă cu interesele idealuri ale poporului ro » rativ cu datele de mai sus, cum, pentru că la ultima
popoarelor respective, ale asigura reluarea şi conti mân. în încheierea ceremoniei | care reclamau justificat o discuţie purtată cu factori
solidarităţii şi unităţii tutu nuarea politicii de destinde La sosirea preşedintelui s-a vizitat rotonda monu ' poziţie fruntaşă. în plus, se din conducerea secţiei de
ror popoarelor africane. re, colaborare şi pace, de Canaan Sodindo Banana, o mentului. 5 ştie, ani în şir, cînd era rugbi Ştiinţa, în prezenţa
’ fruntaşă a campionatului, secretarului comitetului de
J Ştiinţa nu dispunea do o" partid al institutului, un
5 bază materială corespunză- mare pasionat al rugbiuhii,
* toare, nu avea nici măcar conf. univ. dr. ing. i. Dij-
j teren de joc. însă rezulta- mărescu, acesta s-a ancjavt
« tele se ridicau la nivelul că va răspunde pefSonari
| performanţei. Acum, cînd a dacă va fi investit de sec
J beneficiat de cele mai bune ţie, de creşterea juniorilor.
OEERTE DE SERVICIU i condiţii de pregătire — joc, Iată, deci, o mulţime de
I lot şi instruire — rezulta- răspunsuri la întrebarea „Ce
O Caut femeie pentru 1 tele au fost cele mai slabe, se întîmplă la Ştiinţa V
îngrijirea a doi copii, j De unde acest paradox ? în- Dintre toate, unul ni se pa
in vîrstă de 6 ani. Infor ■> trebarea, pusă unor oameni re cel mai apropiat de ade
maţii, Deva, telefon j competenţi, cu responsabili- văr. Cel referitor la relaţia
21293, orele 8—14. (1340) j tăţi în conducerea echipei, complexă secţie-antrenor-ju-
PIERDERI > factori din conducerea sec- cători, completat cu impli
© Pierdut legitimaţie I ţiei de rugbi şi a Asocia- carea prestigiului institutu
serviciu, numărul 5006, J ţiei sportive universitare lui în via[a şi activitatea c-
pe numele Rus Viorica, i Ştiinţa Petroşani, a primit chipei de rugbi. Căci insti
eliberată de S.U.T. Deva. I multe răspunsuri, în care se tutul a sprijinit ani în şir
O declar nulă. (1355) J pomenea de faptul că antre- activitatea rugbistică, dar în
© Pierdut legitimaţie | norul eră prea sever în ac- prezent acest sprijin este
serviciu, pe numele Uţu * cepţiunea jucătorilor, aceş- mai mic şi, ca atare, rezul
Ioan, eliberată de Auto I tia unindu-se împotriva sa, tatele sint în consens cu
baza I.T.A. Hunedoara. ' influenţînd schimbarea Iui. sprijinul...
O declar nulă. (1356) 1 Bun, dar acum, dacă antre- Aşa că răspunsul şi re
© Pierdut ştampilă J norul incriminat a plecat, zolvarea se află tot numai
C.F.P., numărul -26, eli > şi s-a împlinit dorinţa ju- acolo, în cetatea ştiinţifică
berată de Energocon- I cătorilor, de ce echipa nu a Petroşaniului, unde cu ani
slruciia Mintia-Deva. O ' s-a adunat, nu şi-a reve- în urmă, pe dealuri şi coc
declar nulă. (1360) $ nit, ci amplifică evoluţia sla- lauri, fără teren, se pregă
Noul film istoric românesc, realizat în judeţul Hunedoara, , © Pierdut cîine de vî- ' bă din anul trecut ? S-au teau cu entuziasm rugbiş-
nătoare de culoare alb- 1 găsit răspunsuri şi Ia aceas- tii Ştiinţei, care aduceau
gri (Sotter englez). Găsi » tă întrebare. Noul antrenor, lauri ; unde acum sint asi
„ B U R E B I S T A “ torului recompensă şi I de fapt om al Ştiinţei, legat gurate toate condiţiile, dar
este rugat să anunţe la J de echipă şi institut, Gheor- parcă lipseşte entuziasmul,
a d r e s a D e v a , Gojdu,
rulează în municipiul Deva, la cinematograful „Patria“, ,în perioada numărul 39. Telefon | ghe Băltăretu, s-a îmbolnă- pasiunea, dorinfa înfringe-
I vit după primele etape şi
ril lipsurilor. Acum nu mai
21—28 septembrie, şi în municipiul Hunedoara, la cinematograful 11469. (1363) ! formaţia a rămas cam în sînt lipsuri materiale. Cele
„Flacăra", în perioada 22—28 septembrie a.c. ÎNCHIRIERI ] responsabilitatea căpitanului ce mai sînt, mult mai uşor
' ei, Mircea Ortelecan, şi din
de înlăturat prin organiza
Biletele se pol obţine anticipat, pentru toate zilele şi orele din © Caut cameră pentru I păcate, chiar atunci, mem- re şi sprijin — sperăm că nu
închiriat, mobilată. Infor"
program. maţii, Deva, telefon ' bri ai sec(iei, cadre din a- vor mai dăinui mult timp...
14545, orele 8—12. (1369) t sociatie n-au putut, obligaţi
J de sarcini de serviciu, să NICOLAE STANCIU
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciocleî, Tiberiu Istrate (redactor şef) Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob.
REDACŢIA Şi ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
2700 D e v a : str. Dr. Petru Groza ni. 35. Telefoane: 11275. 11585. 12157 . 20708 din întreprinderi şl Instituţii. 44065
T I P A R U L : Tipografia Deva str. 23 August nr. 257. Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni). 48 Ie! (pe 6 luni), 96 lei (un an).
