Page 78 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 78
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 711
Activul de partid - un preţios sprijin pentru LA RÎU MARE —
RETEZAT T EU
înfăptuirea obiectivelor economico-sociaie
16,00Telex
Bătălia cu timpul poate şi trebuie 16,05Tcleşco
Viaţa a demonstrat de fie za draşului a Decretului cu rilor, tehnicienilor şi ingi 16.25Curs eh
care dată, că la creşterea privire la recuperarea şi nerilor, sînt consultate şi 16.45 Atenţie
capacităţii organelor de valorificarea materialelor re- folosite efectiv în organiza să crească în amplitudine 17,10 Trager<
17,20Consuli
partid în cuprinderea tutu folosibile. rea muncii pentru realizarea 17.45Premieo
ror problemelor şi în mo Comitetul orăşenesc an obiectivelor economice şi Ca orice hidrocentrală, şi txat un moment important: Un alt capitol — discipli 18.25„O c*
bilizarea comuniştilor, a ce trenează, în acelaşi timp, cu social-culturale. Unele re cea de la Rîu Mare va avea brigăzile de mineri conduse na. Este adevărat că ea s-a mhulru
ţiu«
lorlalţi oameni ai muncii la regularitate activul la rea zultate s-au obţinut în trei locuri cheie: barajul, de loan Pop şi Aurel liîes- îmbunătăţit în ultima vre 18,501001 de
ridicarea competenţei lor în lizarea studiilor şi controa munca cu activul de’ partid galeria de aducţîune şi cu, formaţii care se situează me, dar numărul de absenţe 19,00T ele jur
conducerea întregii vieţi e- lelor complexe prevăzute în de la l.S.C.LP. Ele nu sînt centrala propriu-zisă. Aces în fruntea întrecerii cu nemotivate se menţine încă 19,40Actuali
19,55Fotbal
conomice şi social-culturale, planurile sale de muncă, ■ însă la nivelul cerinţelor te trei obiective sînt astăzi timpul încă de când au ve ridicat. Iată, în august s-au Român;
o contribuţie deosebită o a- aşa cum au fost cele pri actuale. De aceea, se cere punctele cele mai fierbinţi nit la Rîu Mare, au termi înregistrat 266 zile absenţe riile Ci
duce activul de partid. !n- vind : modul în care se comitetului de partid de ale activităţii constructori nat excav-aţiile, astfel că în nemotiv.ate, ceea ce este mondia
directă
ţelegind bine rolul acestuia, desfăşoară discuţiile indi aici să atragă mal mult la lor. Să consemnăm, pe scurt, momentul de faţă se fac in foarte mult. 21,50Muzică
Comitetul orăşenesc de viduale cu • membrii de activitatea practică această cotele la care s-a ajuns. tense pregătiri pentru înce Organizarea muncii s-a 22,10 Telejur
partid Orăştie, precum şi ce partid; nivelul calitativ şi forţă care ar putea contri Barajul. Se toarnă masiv perea turnării betonului. îmbunătăţit şi ea, dar şi aici
lelalte comitete de partid frecvenţa la dezbateri în bui mai mult la ridicarea argilă. Cu toate capriciile este încă uimit de făcut. Un
de pe raza oraşului nostru, cursurile învăţ anunţului po- nivelului calitativ al mun verii în lunile din urmă s-a Aspecte care împiedică aspect: secţia auto are rol
îşi perfecţionează continuu liticb-ideologic de partid, cii politico-educative şi e- lucrat cu spor ia turnarea grăbirea ritmului de însemnat în buna desfă MM
metodele de lucru cu acti conbmice din cadrul uni argilei — operaţie ce nu se construcţie şurare a activităţii pe şan
vul, atrăgând în muncă ce tăţii. Un ajutor mai sub poate executa decîi .pe timp tiere şi .trebuie spus că con BUCUREŞ
le mai pregătite şi experi ViATA DE PARTID stanţial ar putea fi acordat uscat. S-a lucrat şi se lu Se munceşte cu dăruire, tribuţia ei ar putea fi mai dioprogrami
mentate cadre. Astfel, îm de către membrii activului crează — când vremea o cu conştiinciozitate la Rîu mare. Secţia duce acută lip Radiojurnal
presei; 8,10
bunătăţind la începutul a- de partid al -comitetului o- permite -— zi şi noapte, şi Mare-Retezat, dar oamenii să de cauciucuri şi de pie diilor; 9,00
nului componenţa activului răşenesc de partid, care se în zilele de sărbătoare, va- se mai confruntă cu unele se de schimb, dar aici se 9.05 Răspun
său, comitetul orăşenesc l-a U.T.C., sindicat şi pe linie ocupă de agricultură, în or loTificî.nd'U-se -din plin fie necazuri deloc uşoare. La manifestă încă multe feno lor; 10,00 R
10.05 .Muzică
completat cu cei mai buni de F.D.U.S.; activitatea de ganizarea muncii Ja C.A.P. care oră favorabilă. Aici la cel pomenit -— în legătură mene negative: maşinile Din ţările
comunişti, din rîndul mun răspîndire a cunoştinţelor din localitate pentru pune baraj muncesc cu hărnicie cu funcţionarea combinei ies tîrziu din incintă, de-a  T oi iiiregist
citorilor, tehnicienilor şi in materialist-ştiinţifice ; stilul rea în valoare a posibilită şi conştiinciozitate brigada de foraj ' la secţiune plină lungul amenajării şi chiar şi orchestiv
Radioteleviz
ginerilor care lucrează di şi metodele de muncă ale ţilor de sporire a produc condusă de Mihai Stîrcă, de la aducţiunea principală în apropierea coloanei pot Ie Lin de şti
rect în producţie, al ţăra organizaţiilor de partid de ţiei, pentru mobilizarea lu- precum şi şoferii loan Far- — se adaugă şi altele refe fi văzute multe maşini tra fonul pioni<
nilor cooperatori şi specia pe raza oraşului in condu turo-r forţelor la executarea caş, Aurel Roman, Gheorghe ritoare la forţa de munca, se pe dreapta, staţionînd lelin de ştii
liştilor de pe ogoare, din cerea activităţii politice, e- lucrărilor în cîmp, la extin Mangiuc, Isidor Ghilian şl organizarea activităţii, disci timp îndelungat. moara foii
12,45 Clntec«
celelalte sectoare ale vieţii conomice şi social-culturale, derea celor 7 ha de grădi alţii. 'La ora actuală, -cota de plină etc. Şantierul ar avea De la 1 la
sociale. pentru înfăptuirea sarcinilor nă şi a celor 4 ha solarii, argilă a ajuns la 934 m, nevoie în momentul de fa Timpul poate ii ajuns invitaţilor; 1
• Cei 152 de membri ai ac de partid. Studiile respecti ceea ce ar asigura spori ceea ce permite turnarea în ţă — pentru volumul de lu din urmă 16,15 Coiul
monia«; 16,2
tivului sînt repartizaţi pe ve au fost folosite cu deo rea veniturilor C.A.P., a ritm rapid de anrotamente cru în continuă creştere — eonomice;
cinci principale domenii : sebire ia întocmirea mate membrilor cooperatori, la în aval şi amonte. de încă circa 635 de oameni românesc
industrie — construcţii — rialelor pentru plenarele co contractarea cu statul a u- Aducţiunea principală. Aici — mineri, dulgheri, beto- O analiză succintă a re 16.55 Sfatul
Buletin de
transporturi 7 agricultură; mitetului orăşenesc de nor cantităţi sporite de pro s-au ivit necazuri din cau nişti, mecanici de maşini şi zultatelor obţinute pe cele limbii romi
activitatea organizatorică de partid sau pentru şedinţe duse legumicole. S-ar putea za întîlnirii maşinii de fo utilaje. Delegaţii grupului 8 luni trecute din acest ăn muncii infr
partid ; activitatea ideologi le de birou în care s-au a- acţiona mai mult cu acest raj la secţiune plină cu stra de şantiere au fost prin ju relevă că grupul de şantie şi jocuri po
la Gcorge I
că, şi cea privind proble nalizat problemele respecti colectiv şi în direcţia con turi de argilă. Uriaşul agre deţ şi prin ţară după oa re şi-a îndeplinit planul la Negrea — ;
mele sociale (învăţământ de ve. Tovarăşilor care se o- vingerii unui număr mai gat, conceput pentru rocă meni,, dar n-au reuşit mare producţia globală doar în 18.00 Orele
stat, comerţ, sănătate). De cupă de domeniul activită mare de cetăţeni cu gospo dură, im se „descurcă“ în lucru. E drept că faţă de proporţie de 62,8 la sută. bal. Român
fiecaTe dată comitetul oră ţii de partid le-au fost re dărie individuală pentru straturi moi. Se încearcă so sfîrşitul semestrului 1 nu Un bilanţ necorespunzător 22.00 O zi i
Bijuterii î
şenesc prevede în planurile partizate cît-e 1—'2 organi a-şi aduce . contribuţia -la luţii de grăbire a înaintă mărul de lucrători a crescut ce trebuie să îndemne la e- 5.00 Non st<
salt de muncă şi obiective zaţii de bază pe oare le în alcătuirea fondului centra rii şi oamenii speră să de •ou circa 100, dar sînt mulţi forturi mult mai susţinute. turn.
la care sînt chemaţi să-şi drumă şi la a căror activi lizat de produse agTo-ald- păşească stratul de pământ şi cei ce au plecat de pe Sigur, rămânerile in urmă TIMIŞ O AF
aducă contribuţia membrii tate iau parte efectivă spri- mentare al statului. ce le-a ieşit ia cale. For amenajare. La şantierul nr. sînt greu de recuperat — litatea rădic
activului. jînindu-le în planificarea şi Experienţa demonstrează maţia condusă de Gheorghe 1, de pildă, în august au dar trebuie făcut totul ca sonoră socii
organizarea muncii politice restanţele să .se micşoreze bibliografic
Au fost constituite, de pil că folosind larg activul lor, Ion eseu munceşte cu îndâr fost angajaţi 17 oameni şi •mereu, să se ajungă timpul pentru ca;
dă, colective care să se o- şi organizatorice, pentru organele de partid pot asi jire, fiotărită sa nu cedeze au plecat 22. Ded,, fluctua din urmă şi să se livreze 21,00—21,30 I
cupe de urmărirea îndepli antrenarea colectivelor de gura o mal bună cuprinde în faţa situaţiei dificile cu ţia este încă mar-e, iar .cei sistemului energetic naţio ră : no mân u
cesul lui 1.
nirii unor hotărîri de partid muncă la îndeplinirea pia re a sarcinilor curente,şi de care se confruntă. S-a îna ce părăsesc şantierele sînt nal primii kilowaţi cit mai d e Ton IN
şi prevederi ale legi'loT sta nului, în pregătirea şi des perspectivă. Ele primesc intat pînă în prezent, în în special tineri — ceea ce repede posibil. Stă in pu Poezia muu
tului. Un colectiv, alcătuit făşurarea adunărilor gene astfel un preţios sprijin în naumte,, peste W0 de metri trebuie să dea de gândit or terea colectivului de la Riu pre muncă
reşiţeni; Ra<
din membri ai activului din rale. munca practică de zi cu zi, liniari. ganizaţiilor U..T.C. care tre Mare acest lucru. ni ca de lib
domeniul industriei, se ocu Bine lucrează cu .activul pentru înfăptuirea obiecti Centrala subterană. -De buie :să facă mai mult pe selective“.
pa de felul cum se trans de partid şi comitetele de velor stabili,l.e în .planul e- curin-d aici a fost îmregîs- linia stabilizării .acestora. TRAIAN BONDOR
pun in viaţă indicaţiile partid de la întreprinderile conomic şi social.
conducerii partidului pri chimică şi mecanică, de la ■ C » N I
vind creşterea indicelui- de „Vidra". Activele de partid TEOFIL BOGDAN
folosire al maşinilor şi utila din unităţile respective, ca secretar al Comitetului
jelor, iar altul de activita re numără între 30—50 de orăşenesc de partid ir ’IE3111113' 30 DEVA: Bl
tea pentru aplicarea pe ra membri din rîndul muncito- Orăstie Acei oamei
aparatul de
-Un surLs, o
cu. l(Grădin:
Campania agricolă de toamnă NEDOARA:
căra) ; Caut
■ w W . W - ' î ' ■ ‘ • - m io rurgistul); 1
(Arta) ; F
ţUrmaie d:n pag. 1) de transportat şi baloţiî de icesar, este cerinţa expresă (Constructor
pe terenul de alături, eidbe- pusă în această perioadă în ŞANŢ : Nu
rîndu-1 pentru păşunaî, apoi faţa noastră, a tuturor, de ni**ff“-M « sss lul (Unirea;
treprinderi şi elevi De e- ■conducerea partidului, de a Noiembrie);
xemplu . la ferma nr. 2. pentru arat“. Tot aid,, în li participa activ, -concret, cu s me (Kepub
vadă, elevii culegeau pru
unde loan Hăncilă şi Petru toţii, -cu toate forţele, la bă ţ\& .mp mm § m m ¡ Un trate f
tura!);
In
Coriă'teaim dislocau morco ne: „recolta“ de ieri, 1000 tălia fierbinte ce se -dă pen (Muncitoresi
kilograme.
vii, ieri lucrau aproximativ De menţionat că C.A.P. Sezonul de
tru strângerea recoltei, în
700 elevi. Cu ei, însă, în Hărău a terminat însămân aşa fel ca nimic din roade farul) ; Lu
(Muncitoresi
cîmp. se găseau foarte pu ţa tul orzului luni, ’22 sep nă seara, 1
ţine cadre didactice. Şi a- le pămîntuiui să nu -se piar PETRILA: J
coasta, nu numai ieri! Or, tembrie, iar ieri, — pe la dă, şi pentru pregătirea re Imagine -din noul centru civic -al -oacaşului Rxiad. Foto: VIRGIL ONOIU riile I-II (IV
N1NOASA :
copiii, nesupravegheaţi su prînz, — a terminat şi coltei viitoare. tul cerului
ficient, sînt totuşi c o p i i n u C.A.P. Banpotoc; cu grin URICANI :
(7 Noiembri.
fac treaba cum ar trebui !... (semănatul a început doar f na boboci
La brigada Sîntuhalm, la de 2-3 zile), pînă luni seara tulează gazeta de perete’ E3 Respect pentru cumpă derna cofetărie „Macul Ro şie) ; GURAJ
capătul tarlalei, ne întîm- au fost însămânţate 85 hec i TELIUC din curtea Secţiei Poiana rători. Unitatea or. .24 a şu", foarte bine aprovizio na noastră,
tare.
pină inginerul şef al C.A.P. Rusoăi — Teliuc a I.P.E.’G. CL.'F. Hunedoara (orar .de nată şi cu o servire exem nerul) ; OR,
Deva, tovarăşul Andrei ~k i Denumire frumoasă dar şi funcţionare 6,30—10,30), in plară, nu iese nimeni ne ţiile coloneiu
Albi
tria);
Redl. Aici, pe o parcelă de In toate unităţile se lu ^ 0! Semnificaţie. în .Incinta jurul orei 13,00 era deschi mulţumit. in schimb, vitrina roşie ca tra
17 ha, se seamănă grîu. „Pî- crează în aceste zile, în pa i I.M.H., dintr-un panou tm- pretenţioasă. Unicul articol, să ¡pentru oă se făcea cu frigorifică a restaurantului ra) ; GEOAC
nă în seară o dătn gata“ — ralel, şi la araturi şi pregă 1 punâtor, sub formă .de stea ■deoolorat de vreme, nu .răs răţenie. Oamenii îndrăznea-u „Cerna“, nu etalează decit Jderi (Cas
HAŢEG: Co-
ne asigură tovarăşul Redl. tirea terenului, şi se fac fer ţ argintie, chipurile minerilor punde profilului gazetei. să intre şi erau -serviţi. „Vân ...mititei,. (Popular); )
„Merge greu, pămîntul e tilizări chimice (la C.A.P 1 evidenţiaţi ne privesc de-m- Uteciştul Ştefan Şaucă, zătorii Maria şi Ion Qbo- copilăriei i
uscat şi din cauza ceţii nu Deva şi Şoirnuş). De aseme / ne şi ,mândre. Citim numele membru al colectivului re gea-nu lucrează de 17 ani E! Pe malul Cernei. O Comedie de
(Casa Uc c
se vede nici linia de la nea, se lucrează la strânge \ citorva : Petru Mihalcea, dacţional, se scuză, spu- tot aici, ne cunosc şi ne mare cantitate de fier vechi RIA: Aven
marcator“ — ne împărtăşeş rea şi însilozatul furajelor, l Gheorghe Muntean u, Con- nînd : „Avem mult de lucru, resoectă, servindu-ne şi în e depozitată pe unul din (Mureşul);
te mecanizatorul Nicolae la pregătirea adăposturilor i -stantln Paodeleanu, Vasile malurile fiului Cerna. Aflăm bilii (Lumin
Lupuţ, care se apropiase în pentru iexnarea animalelor. I Jutj, Constantin ifrifan, Ion de la oreşedlnta comitetu
tre timp de noi cu semănă Pe baza constatărilor fă I) Maican, Ştefan Nas ta se, lo-n lui comunal al femeilor,
toarea, pe care lucrează cute şi a discuţiilor purtate l Chiriae, Ro-mulus Muşat, lo- Sînziana Lucaci, că femeile
împreună cu cooperatorii eu factori de răspundere / slf Cior-a, Ion Rotaru, Petru -din comună au predat pînă
Petru Sora şi Pdrus Păcurar. din conducerea Consiliului ) Boji, Teodor llea, Tudoruţ acum 4 tone de fier vechi Timpul p
Pe -o tarla alăturată, meca unic agroindustrial Deva — i Pompei, Victor Viad, loachim sint-e-m puţini, nu avem -timp afara orelor .de program" — şi că mai ou adunate peste ziua de 24 s-
nizatorul Petru Guţu lăvă- tovarăşa Doina Sicoe, pre } Lăscuţ. „Sînt cîţlva dintre şi de articole". ne spune cetăţeanul I. la- 3000 kg, dar că „I.C.M. nu Vreme reiat:
Cerut variat
lugea terenul după semănat, şedintă, şi Lucian Albu, am- 1 cei harnici, care prin mun- noş. prea vine să-l ridice"... rat, cu tme;
iar puţin mai departe se ză giner-şef —, se impun 'câ ţ ca lor au determinat reall- Ei Revitalizarea unui lo din nord-esţ
rea Nicolae Bogdan, care teva concluzii : dacă parti- i zări peste plan la produc- cal. ¡n sala vechii clădiri a ESI Schelă improvizată. La E3 La păşunea de la Va minime vor
lucra la fertilizări. Mai e- dpaxea cooperatorilor şi me ’ ţia globală, marfă şi netă, căminului -cultural din cen finisajul balcoanelor blocu lea Eijuiui. Aici scot zilnic tre 8 şi 13
maxime într
rau şi alţi oameni în cîmp canizatorilor la lucrările ţ la productivitatea muncii, trul comunei, dulgherii Gri- lui .central, dat in folosinţă vacile la păscut îngrijitoa de. Dimlneaţ
Fiecare îşi vedea de tre campaniei este cea'scontată i ¡ar panou] are forma unei de cîteva luni, se mai lu rele Sofia Lupulescu, Ileana
Timpul p
buri — peste tot se lucrează de / Insigne de fruntaş în înt-re- gore Crăciun şi Nicolae Is- crează şi acum. In .ritmul Zâvoionu şi Zenovia Luca, 25 şi 26 s«
La C.A.P. Cristur, mecani zor la terminarea recoltări } cerea socialistă, mărită de manD lucrau la montarea u- acesta, cu doar trei oameni care muncesc -cu -aceeaşi Vremea dev;
zatorul Gh Beteag şi coope lor şi efectuarea tuturor ce ţ cîteva zeci de ori" — ne nei cabine de proiecţie. Era şi o astfel de schelă care pasiune, tot la sectorul zoo se va răci u.
ratorul loan Tamaş insămîn- lorlalte lucrări în termene i lămureşte * Doru Toma, se- şi foarte necesară, mai ales trebuie montată şi remon tehnic, de circa 49 ani. temporar no
cădea ploi s
ţau orz. „Pînă la ora 12 ter —, în schimb, prezenţa în I cretarul comitetului de că terminarea noului cămin tată .pentru fiecare nivel în »Sînt femeile care se -şcoală
minăm larlaua asta“ — ne-a cîmp, partidparea concretă \ partid pe întreprindere. cultural necesită timp. Ar fi parte, se pare că aspectul primele şi se culcă ultime La murite,
asigurat inginerul şef al la .muncă a tuturor factori bine dacă şi pentru aspec de şantier va mai stărui. le" — spune Silvia Luca, călduroasă, t
Vlnt modera
C.A.P Lnocenţiu Tetea, pre lor de la nivelul comunelor, ^ EH O gazetă de perete tul exterior ,(de .jur-împrejur preşedinta C.A.P. „30 ’.De eări pînă la
zent pe tarla. Cu aceasta al consiliilor -populare, -este ^ care nu-şi îndeplineşte func- cu bălării) -s-ar întreprinde H În două unităţi de a- cembrie". est. Local c.
avem 45 ha semănate cu •mai sporadică, mai puţin e- i ţia. „Exploratorul" se inti ceva. Poate tinerii..; limentaţie publică. Din mo ESTERA SiNÂ log de servii
Iuliu).
orz. Pînă în seară terminăm locventă. Este imperios ne- J