Page 79 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 79
MIERCURI, 24 SEPTEMBRIE 1980
IN DEZBATERE PUBLICĂ
bhbbq PROIECTUL LEGII CU PRIVIRE datarea României
(UNE
g23B5539s (Urmare din pag. 1) lişti şi formaţii necunoscu
LA DEZVOLTAREA INDUSTRIEI MICI
te, care azi sînt apreciate
la superlativ. Mă refer la
faza de masă a întrecerii
i germană Un cadru juridic stimulator Intr-un permanent dialog ar solistele de muzică populară
neatenţie î tistic şi cultural-educativ. Lidia Matei — strungar la © Pe ordinea de zi o recentei sesiuni a Cocs.Oului
ioexpres uzina nr. 5, Lăcrămioara
iridice Activitate de industrie mi prestări la un număr de 50 De Ia începutul anului şî Tărnăuceanu — termoteh- popular municipal Petroşani a fost înscrisă, printre altele,
L7icală tv, că şî artizanală şi prestări secţii, prin lucrări în va pînă în aceste zile de sep preocuparea Comitetului executiv privind realizarea sarci
infinit^ tembrie, mii de oameni ai niciană la uzina nr. 3, la nilor în domeniul serviciilor către populaţie, sesiunea adop-
ilţă-n spa- de servicii efectuează — a- loare de circa 250 000 lei, acel montaj Jiterar-muzical
lături de alte sisteme — şi cit şi repartizarea uniformă muncii din combinat s-au de o impresionantă valoare tînd o hotărîre în care sînt cuprinse măsurile de îmbună
cooperaţia de consum. Fap a acestora în teritoriu în întrecut nu numai în mun educativă de la serviciile tăţire, diversificare şi ridicare a calităţii acestora.
economică tul că la col de al 11-lea sensul cuprinderii tuturor că, ci şi în artă. Întîi pe a- funcţionale, realizat în re ® Din iniţiativa comitetului de partid al I.M. Vulcan
»rvegia — Congres al consiliilor popu satelor cu populaţie mai nu teliere, apoi pe secţii, iar a fost organizată o dezbatere cu tema „Cuprinderea oa
prelimina* lare s-au dezbătut — conco meroasă. din luna iunie formaţiile ar gia iui Tiberiu Bordan, bri menilor muncii în activitatea de creaţie tehnico-ştiinţrfică în
latului tistice au luat „în custodie“ gada artistică foarte reuşi codrul Festivalului naţional „Cîntarea României", Io oare
msmisiune mitent cu alte probleme — şi In cursul cincinalului ur tă de la uzina nr. 4, condu
. Oslo cele legate de crearea unui mător, pornind de la atribu scena clubului „Siderurgis- alături de comisia inginerilor şi tehnicienilor, au participat
ară cadru juridic legislativ pen ţiile date nouă de acest ar tut“. Artiştii erau siderur- să de electricianul MLhai maiştri şi muncitori fruntaşi in domeniul creaţiei tehnica-'
Andrei, la grupul vocal de
tru dezvoltarea industriei ticol din proiectul de lege, gişti, spectatorii — siderur- sub bagheta laminalorului ştiinţifice.
mici, ne-a bucurat. Era ne în anul 1981, vom pregăti gişti. Cele şapte uzine şi Sigismund Munteanu, for © în scopul creşterii calităţii asistenţei medicale, la
voie de un asemenea cadru condiţiile necesare organi serviciile funcţionale au maţia de dansuri de la uzi spitalul orăşenesc din Lupeni a început amenajarea unei
pentru înlăturarea suprapu zării în următorii ani a u- urcat de mai multe ori,sce na nr. 1 — ca să mă refer moderne săli de operaţii, dotată cu aparatura necesară.
nerilor ce se făceau simţi nui număr de 16 unităţi de na dialogului. Fiecare uzină doar la cîtev.a exemple. Pu © în apropierea Fabricii de produse .lactate din Pe
te în această direcţie aşa că producţie pentru sifon şi a susţinut trei spectacole. troşani —- Livezeni a fost amenajat un spaţiu nou pentru
G,(M) Ka- Dialogurile, desfăşurate sub tem aprecia că dialogul magazinul alimentar nr. 80, care a fost totodată dotat cu
ineţii; 7,00 proiectul Legii privind dez răcoritoare în comunele hunedorean din faza de ma
0 Revista voltarea industriei mici a Geoagiu, Vaţa de Jos, Do- genericul „Eroi în muncă, mobilier pentru ¡prezentarea, păstrarea şi desfacerea pro
rul melo- fost primit cu viu interes bra, Băiţa, Certej, Sarmize- eroi în fapte“ au adus pe să a festivalului s-a relie duselor. •
1 de ştiri; scene grupuri vocale şi for fat prin calitate, prin ţinută © Cu ocazia deschiderii festive a „Săptămînii Crucii
scultători- şi de oamenii muncii din getusa, Zam, Pui, Haţeg,
de ştiri ; cooperaţia de consum. Din Veţel, Rîu de Mori, Orăştie, maţii de dansuri, brigăzi ar artistică, prin alegerea cu Roşii“, la casele de cultură şi cluburile muncitoreşti din lo
Iară; 10,30 capul locului putem afirma Buceş şi Beriu. Un accent tistice şi grupuri folk:, mon grijă a repertoriului. Dar calităţile Văii Jiului au avut loc duminică expuneri şi dez
ste ; 10,45 că prevederile din proiectul mai mare vom pune pe do taje literar-muzicale şi so mai mult decît .atît., .a trans bateri pe tema „Combaterea unei obişnuinţe nesănătoase
le corului lişti vocali şi instrumen format competiţia propriu-
studio a de Jege sînt stimulatoare tarea atelierelor existente — tabagismul". în următoarele zile ale săptămînii vor fi
11.00 Bu- pentru noi, vin în întîmpi- cu utilaje moderne şi cu tişti, tarafuri şi grupuri sa zisă într-un spectacol desfă organizate numeroase acţiuni educa ti v-sanitar-e.
05 Micro- narea unor opţiuni mai randament sporit, multe tirice, recitatori şi rapsozi şurat pe parcursul întregu • in zona podului Sălătruc, la intrarea în Petroşani, a
12.00 Bu populari. Spectacolele din lui an, dîndu-i caracter de
fi Din co- vechi ale noastre. .7 realizate prin autodoture, a- fost asfaltată porţiunea de şosea lărgită pentru accesul
i nostru ; Astfel, potrivit articolului sigurînd creşterea producti ultimele săptămâni au adus permanenţă aşa cum este pe p,odul recent construit. Totodată a fost aşternut primul
ace ; 13,00 18 din secţiunea a I-I-a a vităţii muncii. Valoarea do pe scena clubului „Sider.ur- orientat şi cum se cuvine covor de asfalt pe noul pod. Aceasta va permite ca in
00 Clubul g ist ui“ peste 1000 de artişti
diojurnal: Legii, în organizarea coo tărilor cu utilaje va fi în să fie Festivalul muncii şi ■curînd un sens de circulaţie să se facă pe această cale
tesc „Ar- peraţiei de consum este da anul 1981 de 1,4 milioane amatori, mulţi dintre ei cu creaţiei „ Cintarca Româ de acces, reducînd staţionările în zonă.
rdonate e- tă producţia de bunuri de lei. noscuţi ca artişti amatori niei“, CONSTANTIN IOVĂNESCU
Ş lagărul doar clin această a treia e-
decenii ; consum în mediul rural — ''''olumul de investiţii a-
ului; 17,00 articole de uz casnic şi locat pentru dezvoltarea in diţie a festivalului „Cânta
17,05 Odă gospodăresc, produse de ar dustriei mici şi prestărilor rea României“,
7,25 Hora La C.S. Hunedoara s-a
— cîntece tizanat, de panificaţie, con de servicii în 1981, este de dat fazei de masă a festi Receptivitate faţă de toate problemele oamenilor
; 17,45 De serve şi semiconserve din 500 000 lei şi va ii realiza
a Marţian legume şi fructe achiziţio tă în Întregime cu forţe valului iooul ce i .se cuvi
corale ; ne,, adică aici s-a înţeles că Chiar şi dintr-o sumară Prin sistemul de analiză mare parle din problemele
19,55 Fot- nate de la populaţie — pre proprii. Suprafaţa secţiilor această amplă întrecere a analiză a activităţii desfă ce se face la diferite nive ridicate se referă la. rezol
Vorvegia ; cum şi o serie de activităţi de prestări ce vor fi date
oră; 23,00 de prestări de servicii cu în exploatare va fi de 160 creaţiei şi a muncii nu e şurate în domeniul rezolvă luri — organe de partid, de varea conflictelor, a neîn
le; 23,30— o competiţie pentru o anu rii scrisorilor şi .audienţelor stat, organizaţii de masă şi ţelegerilor familiare, la res
zical noc- caracter industrial. mp. în municipiul nos.tr-.u, se obşteşti, consilii ale oame pectarea unor obligaţii.
Această prevedere din Paralel cu aceste preocu me etapă, ci un stimulent în
proiectul de lege, favorabilă pări vom reanalîza gama de antrenarea oamenilor mun poate constata <eă a crescut nilor muncii — se stabilesc în cadrul audienţelor ţi
00 Actua- cii, de toate categoriile, în preocuparea -organelor şi or măsuri concrete de direc nute la nivelul întreprinde
Revista dezvoltării activităţii noas produse a micii 'industrii şi viaţa spirituală, de a-i a- ganizaţiilor de partid şi de ţionare a acestei activităţi ri lor, ponderea o deţin ce
ică: fişier tre, nu ne află nepregătiţi. bunurilor de larg consum
0 Ritmuri Pentru 1981, pe ansamblul contractate cu sectorul co propia mai mult de frumos. stat pentru soluţionarea şi de aplicare in mod ope rerile de transfer, schimba
iul dv. ; localităţilor judeţului nos mercial pentru 1981, vaio- — Ultima filă a calenda problemelor ridicate de oa rativ a propunerilor reieşi rea locurilor de muncă, în
lea litera- rului întrecerii din cadrul menii ¡muncii în spiritul ho te din scrisori sau audienţe. cadrări, cereri de locuinţe.
ic şi suc- tru se vor înfiinţa un nu rificînd în principal resurse Aceasta a făcut ca de la Dintr-un control efectuat
lic ; Eseu măr de 55 unităţi noi de le locale, şi materialele re dialogului hunedorean am tărârilor de partid şi al le
Almăjan ; producţie — prestări servicii cuperabile provenite din întors-o în urmă cu cîteva gilor ţării, .solicitudinea fa începutul acestui an să sca- rec se poate constata că,
jezia des zile. Urmează ca în cursul ţă de .cetăţeni, a sporit .ope
tin citorilor cu circa, 70 de lucrători, in tehnologiile unităţilor pro
>rfcaj: Cro- tr-un număr de 29 profile prii, precum şi de la între lunii viitoare să susţinem rativitatea şi exigenţa în a- MMe riale ie rameiuT muncii In aritsţe şi mori -1
„ Afinităţi cuprinzând: diversificarea prinderile locale, sortimen două spectacole — un fel doptax.ea de măsuri pentru
gamei de presLări servicii tul acestora destinat desfa de semifinală şi finală — înlăturarea lipsurilor sem -I
prin 5 profile noi (artiza cerii ridicindu-se la cel pu cu formaţiile artistice car® nalate.
nat în lemn, ceramică, do- ţin 30. au ocupat în dialogul pe u- La Hunedoara, membrii dă numărul scrisorilor pri în general, consiliile oame
gărie, confecţii de cozi zine locurile I şi II. Aici se biroului comitetului muni mite şi al audienţelor în ra nilor muncii, conducerile
unelte, mături de nuiele şi FRANCISK RAPOLTI va decide cîştigătorul, dar, cipal de partid participă di port cu perioada corespun secţiilor, sectoarelor, orga
de sorg); dezvoltarea şi economist, daţi-mi voie să afirm că a- rect Ia rezolvarea scrisori zătoare din anul trecut. Ast nelor şi organizaţiilor de
i (Patria) ; devăratul cîştigător sîntem
nm aţi cu modernizarea capacităţilor şi biroul producţie-prestâri lor, primesc — după pro fel, pînă la 19 septembrie, partid manifestă atenţia cu
t (Arta) ; spaţiilor de producţie şi din U.J.C.C. Deva noi toţi — oamenii combi gramul stabilit — oamenii s-au primit spre rezolvare venită, solicitudine şi ope
ă, un să- natului, mărturiseşte Ionel muncii în audienţe. De ase 412 scrisori, dar audienţe la rativitate .în rezolvarea pro
ară) ; HUjI Braia, directorul clubului menea, îndrumă şi contro
.ista (Fla- Stingă — bine grupate în comitetul municipal de blemelor oamenilor. Cu toa
:ul (Side- ,, Sid eru rg is tul “ Hunedoara. lează in mod efectiv acti partid şi consiliul popular te acestea, mai sînt pro
m pionului apărare — au evoluat în Pentru că dialogul a antre vitatea comitetelor de au solicitat — pînă la a- bleme care la acest nivel
călăului drăzneţ şi au atacat ener nat un mar® număr de oa partid, organizaţiilor de ba
PETRO- gic, conducînd calm acţiu ceaaşi dată — 2 516 oameni nu se ¡pot rezolva, ele ¡ge-
raţi copi- meni ai muncii — şi ca ar ză, a organizaţiilor de ma ai muncii. nerînd scrisori sau audienţe
ăngarii (7 CONSTRUCTORUL nile în careul advers, în tişti şi ca receptori ai ar să şi a organelor de stat, Din conţinutul scrisorilor,, la alte ¡organe
tra înălţi- timp ce arădenceJe au dat tei — oferind spectacole a consiliilor .oamenilor mun
LUPENI: HUNEDOARA — o replică sub aşteptări, fiin- sesizărilor,, reciamaţiilor şi Şi la nivel de municipiu
ibil (Cul- CHIMIA ARAD mult superioare calitativ cii în domeniul rezolvării cererilor făcute de oamenii, mai sînt unele probleme,
:ea fiului 14—10 (10—5) du-le parcă teamă de o în decît în cea de a doua e- scrisorilor şi audienţelor, muncii către organele de care nu pot fi încă' soluţio
/ULCAN : frângere la scor. Au în diţie. S-a observat o mai a- urmăresc ca această activi
i (Lucea- Constructorul a cîştigat scris, pentru gazde, Rodica stat se constată că sînt încă nate în totalitate. Totuşi,
el sărac tentă selecţie .a membrilor tate să se desfăşoare în ■unele încălcări .ale legilor, rezolvarea problemelor ri
MEA: Bu- pe merit, dar nu fără emo Ardeleanu (5), Eugenia Stin formaţiilor, spectacole apre spiritul ¡exigent al ¡docu că un număr încă mare de
(Minerul); ţii. în prima parte a întîl- gă (4), Magda Şimon (3), ciate de public, s-a depăşit mentelor de partid, în ;haza dicate în audienţe şi scri
rile — se- nirii, hunedorencele — din Rodica Sabău (1) şi Elena cetăţeni au abateri de la sori ¡ne preocupă permanent,
resc); A- acel diletantism de .altă da măsurilor stabilite de ple normele de convieţuire în solicitările oamenilor sînt
,i în în al tre care s-au remarcat Ro- Preoteasa (1). (Ion Vlad, co tă. Spre bucuria noastră au nara C.C. ai P.C.R. ¡din ¡mar familie şi societate. La mi tratate cu atenţia cuvenită.
ei toresc) ; dica Ardeleanu şi Eugenia respondent). urcat scena concursului so- tie 1978. liţie, .de exemplu, majori
ti oaselor
AD : Jar tatea problemelor din au DUMITRU JULEA
teaua ro- j t dienţe se referă la relaţii
i: Priete- 1 Odată cu 15 septembrie, de familie şi încălcarea 'Or activist al Comitetului
;iţa (Mi- permite — meciuri de ex ţie, care, supuşi unui ior- evite să intre în jocul nor municipal de partid
Deduc- an de an încep şi preocu cepţie. Dilicullăţile încep cmg prelungit, pot ceda. vegienilor, angajant şi în dinii publice. De asemenea,
►rin (Fa- pările noastre internaţio totdeauna in jocurile retur La Vtrecht, nu cred ca forţă, şi îl vor impune pe la procuratura, judecătorie. Hunedoara
:ă£ada şi nale. Primele, ale acestui şi ne amintim de Standard
tl (Flacă- formaţia locală, pentru pri al nostru, de conservare a
J : Fraţii sezon, .s-au consumat prin Liège, de acum cîţiva ani, ma dată într-o cupă >eu ■mingii, de schimbări frec
cultură) ; rezultatele care le cunoaş şi de Nantes, împotriva că ropeană, va seapa ocazia vente de direcţie, de pase î
Sanchez tem cu totii: nici mai bu rora precipitarea unor ju executarea pedepsei prin
: Pîinea de a se califica, mai ales multiple dar şi de acţiuni muncă la I.V. ¡Călan. ©ar
CĂLAN : ne, dar nici mai rele ca-n cători stehşti a compro cînd în faţa ei se ailă o individuale purtate mai a- de trei luni nu s-a mai
iă veche alţi ani. O surpriză plăcu mis rezultatul iinal. Să formaţie, deşi tînără şi les prin Marcel Răducanu prezentat la .serviciu. Cu
; S1ME- tă a consLituit-o evoluţia sperăm că au învăţat ceva
n Arabia talentată, lipsită de expe şi lordănescu, nu se poate alte cuvinte a dispărut. A ■
Mizera- Politehnicii Timişoara la din lecţia anului trecut. rienţă internaţională. Cam să nu reuşim. Iar o reu fost însă găsit acum cîteva
Glasgow, reuşind un 1—2 Mai dificil se prezintă • lu atît despre echipele noas şită la Oslo înseamnă un zile. Şi, pentru că n-a în- ;
care n-a iost la îndemîna crurile cu Craiova, penal- tre de club. mare pas făcut pentru ca • Mioriţele volatile.
nici măcar o Realului din lificări la El Mundial 1982. S-a constatat că din turma vătat nimic din clemenţa
de oi a C.A.P. Ocolişu legii, s-a făcut propune- j
Madrid în anii trecuţi. Pentru că o victorie schim Mic lipsesc 41 de mioare. rea să execute pedeapsa în
Conduşi excelent de Du bă o întreagă stare de spi penitenciar. Poate... poate, j
mitru, care reuşeşte, mai •Ciobanul Dumitru Crăciun,
pentru Cronica mea rit. O stare de şpirit de ! ! de loc din Miercurea Si ® Cale întoarsă. După
rie 1980 ; ales în meciurile interna care fotbalul nostru are executarea unei pedepse -
lduroasă. ţionale, să-şi demonstreze nevoie pentru a ne de biului, nu poate da nici o
ît mocle- clasa, timişorenii abordea lămurire despre această de doi ani închisoare, ia 1
ensificări monstra nouă înşine că a- dispariţie misterioasă. S-or care ¡fusese condamnat
leraturile ză cu speranţe dar şî cu ţiul acordat gratuit gazde ¡Sigur, e greu şi hazar vem talente,, că avem va pentru furt, Marin Gonţa-
rinse în- temeri returul. Spun cu lor ia Milano putînd cîn dam în spori, dar mai a- lori, că avem lotbalişti. fi supărat mioarele şi şi-au ru din Scînteieşti, judeţul >
iar cele temeri, pentru că am aliat tări greu în balanţa cali les în fotbal, să iaci nişte luat lumea-n cap? S-or
i 27 gra- O stare de spirit care ar Galaţi, a fost ¡eliberat din
l ceaţă. că ei se ailă încă de luni ficării. Oricum, nimic nu-/ afirmaţii apriorice. Şansa putea saoate din anonima fi... volatilizat pur şi sim penitenciar în ziua ¡de 19 ;
în cantonament, pentru a imposibil cî nd ai o echipă victoriei poate surîde fie tul în care se desfăşoară, plu? Pînă va găsi explica
pentru pregăti acest joc. La Li'ege, cu un public pasionat, zgo ţia cazului, ciobanul va re septembrie a.c. în aceeaşi
rie 1980 : cărei competitoare. Bine spre deosebire de alte ţări, I I zi, luctătorii postului de
tabilă şi Steaua, la lei ca anul tre motos şi pătimaş ca acel ar ii ca ea să fie numai un campionat şi aşa punc cupera oile pierdute, din miliţie T.F. Simeria l-au
rul va fi cut, debutează spectaculos, din Craiova şi jucători ca de partea noastră. Aşa tat de amînări de jocuri, propria turmă. găsit cu o bicicletă. O bi
local vor inîirmînd scade rea. de for Şleiănescu, Bălăci, Beldea- cum dealtfel ne-o dorim şi de etape suspendate şi re- • Dispar tul găsit. Dă- cicletă care nu era cum
mă pe icare © arată în nu, Jicleanu şi Cămătaru. astăzi, la Oslo,, acolo unde programale. Pentru aceas nuţ Ungureanu, din Hune părată şi nici împrumuta
2 relativ campionatul nostru. Jucă Importante, foarte impor echipa noastră naţională ta, şi pentru multe altele, doara, fusese condamnat tă. Fapt pentru care a fă
variabil. torii ei, maturi şi cu expe tante vor ii primele 20 de dă un examen de maturi avem nevoie de o victo
Lntensifi- la ¡un an închisoare cu cut urgent... cale întoarsă.
in nord- rienţă ¡internaţională, reu minute pentru că şi Inter tate fotbalistică. Spun de rie.
Meteoro- şesc pe terenuri străine — este o echipă în devenire, maturitate fotbalistică pen Rubrică realizată cu sprijinul
/rasgyak acolo unde ambianţa le cu mulţi tineri în lorma- tru că dacă vor reuşi să MIRCEA LUCESCU ! i Inspectoratului judeţean de interne