Page 81 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 81
Vizita de lucru a tovaraşuiu
PROLETARI DIN TOATE TÁRILE, UNIŢI-VÂ !
NICOLAE OEÂOŞESCtl
Io judeţul Bacău
T o v a r ă ş u l Nicolae materiale şi spirituale, acum sună urata, se sca-nd'-'izîi
Ceauşescu, secretar general cînd întregul popor îşi con fără întrerupere „Couu -'.cu
al Partidului Comunist Ro centrează eforturile in ve — P.C.R.". „Ceauşescu • şi
mân, preşedintele ¡Republicii derea încheierii -cu succes poporul“., „Ceauşescu li
Socialiste România, a înce a cincinalului 1976—1980. bertate, pace şi prosperita
put miercuri o nouă vizită Vizita -secretarului general te“, semn «I dragostei ne
de lucru pe plaiurile Moldo al partidului în această par ţărmurite pe care locuitorii
vei, la scurt timp după în- te a ţării constituie un nou acestui nou centru urban,
tîlnixea -.cu locuitorii muni şi puternic factor stimulator întregul nostru popor o nu
cipiului şi judeţului Iaşi. şi mobilizator al oamenilor tresc faţă de cei mai iubit
în această vizită efectuată muncii din judelui Bacău fiu al naţiunii.
în judeţul Bacău, conducă pentru asigurarea dezvoltă Băcîndu-.se ecoul acestor
rii economice şi sociale in
torul partidului şi statului ritm susţinut a acestor me nobile sentimente, primul se- /
nostru este însoţit de tova leaguri, pentru înfăptuirea cretar al Comitetului jude
răşa Elena Ceauşescu, de neabătută a hotărârilor Con ţean Bacău al P.C.R., a adre
eONSÏtlULU IPO PtHOTWUTOLffili alţi conducători de partid şi gresului al Xll-lea al parti sat tovarăşului Nicolae
de stat.
dului. Ceauşescu, tovarăşei Elena
La plecarea din Capitală, Ceauşescu un călduros bun
Ora 11,00. Elicopterul pre
tovarăşul Nicolae .Ceauşescu zidenţial aterizează în piaţa venit în judeţul Bacău.
Anul XXXH, nr. 7118 JOI, 25 SEPTEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani şi tovarăşa ¡Elena Ceauşescu din faţa Casei de cultură a S-a intonat Imnul de stat
au fost salutaţi de membri sindicalelor din oraşul pe- al Republicii Socialiste
şi membri supleanţi ai Co trochimişt’Oor de pe Trotuş România.
mitetului Politic Executiv al
m coMsiiioi uMic agroindustrial càlan -C/C. al P.C.R. — municipiul Ghe.orghe
Gheorghiu-Dej. Din pieptu
î n t â l n i r e a tovarăşului rile a mii şi inii de oameni
Trebuie intensificat ritmul lucrărilor ia recoltarea Nicolae Ceauşescu cu petro ai muncii, prezenţi aici, ră (Continuare in pag. o 4-a)
lişti, chimişti, mineri, ener-
-geticieni, constructori de
cartofilor si la semănatul maşini, cu lucrători ai ogoa Ceauşescu in judeţul Bacău, astăzi va avea loc în muni
Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae
relor, du toate -categoriile
de oameni ai muncii, se în cipiul Bacău o mare adunare populară.
Toate forjele satelor stat în această săptămînă să ter Sini însă mari rămâneri în scrie în amplul dialog al se- 4 Posturile de radio şi televiziune vor transmite direct
angajate acum la efectua minăm această lucrare“. urmă la C.A.P. Strei, unde cretaruhii general al parti
rea la timp şi în bune con în iCÎnmp, la recoltarea cur- din 70 iha s-au recoltat 1:8, dului, preşedintele Republi această manifestare, în jurul orei 12,30.
diţii a lucrărilor agricole de toîilor, se aflau în jur de la Baliz, care a recoltat 18 cii, cu făuritori de bunuri
toamnă. O participare acti 60 de oameni. între cei ca ha din 45, la Bretea ¡Româ
vă la muncă am întîlnit, în re se situează în frunte i-ain nă, unde din 30 ha s-au re
raidui-anchetă întreprins în notat — la recomandarea coltat 6 ha, precum şi C.A.P. In zi .-vrui, bf azi : în ©feie©tiv^r©&t&Bţ©l©:,
OsmsiMul muie agroindustrial preşedintei — pe Eugenia Boşorod şi Vâlcele. Aceste ;
Găitan, in toate unităţile a- Vălean şi Eleonora Berbec, unităţi, printr-o bună orga
gricole '.prin care am trecut. brigadiere de cump, Mania nizare a muncii şi mobili ® Dezbatere : Con la producţia fissieă
Bora, Lucreţia • Teoăoresou, zarea activă a locuitorilor du căiorul — spe
La recoltarea Eleonora iGerbiceanu, Gaş- de către consiliile populare cialist ţ;i om po
cartofilor — păr Prcjban, lonaşcu Mun- la munca de recoltare, pu litic Cunoaşterea şi urmărirea îndeplinirii
teau încheia această lucra
un ritm de muncă teanu, loan Vlad, Dumitru Deva actuali-
mai susţinut Burduşea, cooperatori, pe ţi. BADIU sarcinilor asigură realizarea
Mimi Ki.pricos şi loan Dun- lăţi
¡Din întreaga suprafaţă de ca, mor-imzaf ori. (Continuare în Dog o 3-o1
300 ha 'cultivată cu cartofi integrala a planului
nu se recoltase până la 24
septembrie nici 50 la sută din îndeplinirea indicatorului oesîui an : s-au realizat
suprafaţă. O situaţie bună producţiei fizice — în con .peste cifrele planificate
am întîlnit la ferma l.A.'S. diţiile realizării unor pro 15 810 tone fontă, 701 tone
Bretea, unde din cele 30 ha duse de calitate, cu consu maşini şi utilaje, 2 764 tone
s-au recoltat 25 şi s-au şi li muri materiale reduse — utilaje de turnare pentru o-
vrat peste 240 tone. Aici lu este o condiţie pirmordială ţelării, 302 tone corpuri de'
crau cu hărnicie la recolta a aplicării noului mecanism Încălzit, 530 tone cocs şi
rea cartofilor elevii de la econoihico-financiar şi acest 4 370 tone cocs fluidizat. De
Liceul -agroindustrial Haţeg. fapt este bine cunoscut de altfel, planul producţiei fi
Stat aproape pe terminate către colectivul de muncă zico a fost îndeplinit în fie
nu culesul la cartofa G.&JP. de la întreprinderea ,,Victo care lună, la fiecare produs
Ruşi, Gînţuga si Bretea ria“ clin Gălan. Ne propu in parte, cu o singură ex
Strei.
nem să detaliem problema cepţie — luna august —
„Am pierdut noi la înce pentru a reliefa experienţa cind nu s-a atins nivelul
put vreo trei zile pînă no-am acumulată pe această linie stabilit la maşini şi utilaje.
organizat oum trebuie —• de către prestigiosul colec Cauzele care au dus la a-
spunea Mari a Tămăşoni, pre tiv al siderurgiştilor clin o-
şedinta 'C.A.'P. Bretea .Strei, raşul de pe Strei. LV. C.ă- ceastă situaţie nu ţin insă
— daT »Mm mobilizat for de întreprindere, ele con-
ţele şi acum reuşim să re lan fabrică în acest an şase stind în calitatea slabă a
coltăm zilnic 2—-2,5 ha. Toţi produse ■. fontă, maşini .şi u- cuarţilei primite, infiltrarea
cooperatorii vin la muncă cu til.aje, utilaje de turnare apei în cuptoare ş.a. Mi
familiile.; după-amiază vin pentru o|elării, corpuri de nusul înregistrai în luna au-
La C.A.P. T-o Ieşti, mecanizatorii — printre care.se evidenţiază Petric.ă Morar —, sub
şi cei care lucrează în în directa întlmmare a specialiştilor, fac arături, administrează ingrăşăminte, pregătesc terenul încălzit, semicocs .şi cocs TRAIAN BONDOR
treprinderi, iar elevii de la şi însămânţează culturi!c de toamnă. Mtînrind cu ihărnicie şi răspundere ¡>entru prcgătireii fluidizat, fată situaţia înde
Şcoală ne ajută la sortatul recoltei anului viitor, ei au reuşit să insAmiuk-./.t- toate suprafeţele ,pi-mif:Lr.aLc cu orz şi or plinirii planului, pe primele
. cartofilor. Ne-am propus ca zoaica — 70 ha — şl :îo ha culturi furajere, iar acum dau zor la semănatul griului. 8 luni şi jumătate ale a- (Continuare in pag. o 3-a)
vidi.-nţuct în m uixeă Gh. Pre economia naţională. Sînt
dam. T. Calai. N. Munteanu, Congresul ai ll-lea — cuprinzător program pentru cunoscute rezervele de căr
M. Ka.kloş şi Gh. Baciu, se-
eretar adjunct al comitetului bune cocsificabil şi energe
tie partid. perfecţionarea activităţii consiliilor populare tic, cele de minereuri feroa
se şi complexe, de Calcar,
B POŞTAC.A. Oficii ui ® PRIN MUNCA UNITA A masă lemnoasă, resursele hi
P.T.T.R. Telluc işi realizează CETĂŢENILOR. In satul Criş, j
şi depăşeşte lună de lună comuna Blăjeni, a fost con- ! Să acţionăm energic pentru o puternică droenergetice şi altele. Dacă
sarcinile de plan. Acum, bu struit, prin munca cetăţenilor. | în ceea ce priveşte baza e-
năoară, .la capitolul veri!.uri un frumos cămin cultural. A- j nergetică, industria republi
şi-an trecut In cont suma de cum se fac tencuieliie exteri- ! bază proprie de materii prime şi energie
aproape 11 MO lei. Firesc, pen oare, urmind ca in curind să cană din judeţ arc bine con
tru că indicii de plan sînt se facă inaugurarea acestui turate liniile de dezvoltare
depăşiţi, după cum urmează i lăcaş de culturi. privire la dezvoltarea indus şi de exploatare a rezerve
presă — IOC Ia sută, telegra a „ZIUA BIBLIOTECARU „O atenţie deosebită trebuie acordată lăr triei mici, se arată : .„'Con
me — 102 la sulă, telegraf — LUI“ LA HAŢEG. Biblioteca 1 lor, industria mică, în for
101 la sută. (V. Grigoraş — judeţeană organizează „Ziua ! girii bazei proprii de materii prime, intensifi siliile populare vor asigura mare şi extindere, este în
corespondent). bibliotecarului din mediul ur cai du-se activitatea de cercetare şi valorifi dezvoltarea bazei proprii de căutarea acesteia. ¡Potenţia
El BRIGĂZI ARTISTICE PE ban“ din această lună, astăzi, 1 materii prime şi materialo lul hidroenergetic al multor
PODIUMUL ÎNTRECERII. La la Haţeg. In cadrul schimbu care a rezervelor de substanţe utile existente necesare activităţii .economi
cea de-a Vii-a ediţie a Festi lui de experienţă ce va avea localităţi reprezintă însă o
valului concurs interjudeţean loc cu acest prilej, se va dez în toate zonele ţării, inclusiv a minereurilor ce a unităţilor pe c.are le resursă care aşteaptă să fie
„Oameni şi fapte in murea bate tema ..Preocuparea Bi sărace sau situate în condiţii mai greu de ex organizează“. Este deci clar valorificată, şi în care in
întrecere“, desrăşurat la Tir- bliotecii orăşeneşti Haţeg pri că în teritoriul în care-şi
govişte, intre brigăzi artistice, vind popularizarea şi difuza ploatat". dustria mică poate avea o
au participat şi formaţii de rea cărţii sociai-poUtlcc in NICOLAE CEAUŞESCU desfăşoară activitatea, fie bază energetică proprie.
gen din judeţul nostru. Intre sprijinul învăţăm intui ui poli- care consiliu popular trebuie Materialele de construcţie
cele 102 brigăzi prezente in tico-ideologic“. să identifice neîntârziat re
festival, brigada artistică de sînt, de asemenea, bine re
la E.M. Dîlja a ocupat locul H EFICIENŢA. Printr-o bu ¡Pentru economia noastră, îare subliniază uu aceeaşi zervele existente. în calita prezentate în rezervele de
III (pe ramura minieră), iar nă şi chibzuită organizare a aflată în plin efort de dez tărie necesitatea imperioa tea sa de titular de plan în materii prime ale multor lo
cea a Casei de cultură din activităţii de aprovizionare şi voltare, crearea unei baze să a creării şi dezvoltării profil teritorial, consiliul calităţi din judeţ- Zonele
Calau — menţiune. desfacere, întreprinderea co
mercială de stat mixtă Căi an proprii de materii prime şi bazei de materii prime şi popular trebuie să asigure montane .şi chiar cele sub
a DIN RESURSE LOCALE. şi-a depăşit planul pe lunile energie este o problemă de stabileşte sarcinile organelor ca unităţile din toate siste montane .dispun de rezerve
La Revizia de vagoane din iulie şi august, cumulat pe
staţia CJF.R. Sitneria-trlaj, fo- unităţi, cu 118 00U lei. importanţă vitală. în docu locale aie puterii de stat în mele nominalizate <cu ase de piatră de construcţie a
losindu-so materiale recupe L. I.ICIU mentele cei ui de-a! XU-loa acest sens. menea răspunderi să treacă cărei exploatare nu presu
rate, s-a construit prin mun Congres al partidului aceas înfăptuind dezideratul aşe neîntîrziat la valorificarea pune mici investiţii de an
că patriotică un depozit pen 1
tru păstrarea pieselor de tă problemă este pusă în zăm intr-un cadru juridic rezervelor identificate. vergură, nici consum de e-
schimb necesare reparării va faţa poporului fa nivelul de propriu mica industrie şi Judecind prin prisma re nergie. în schimb, prelucra
goanelor şi uu depozit de directivă a politicii noastre precizând sarcinile consilii zervelor de materii prime şi rea ei în cit mai multe
cărbuni pentru forjă. S-au c-
economice. 'Gel de-ai lî-Jea lor populare în această di energetice existente, judeţul
Congres al consiliilor popu- recţie, in proiectul Legii cu nostru este reprezentativ în (Continuare in pag. a 3-a)