Page 83 - Drumul_socialismului_1980_09

& JOI, 25 SEPTEMBRIE i960 Pag. 3

Congresul al IMea-cuprinzător program pentru - în obiectiv—restanţei©
mm Iii
Ia producţia, fizică

ion: Prie-
comun —•
nul ui epl- Cunoaşterea şi urmărirea
ilarii
— Trans- Pentru o puternică baza Cifre semnificative dm
Marca a- îndeplinirii sarcinilor asigură
din muni-
prilejul vi- proprie de materii prime şi energie Istorici morilor împliniri
.ovarăşului
i în judc- realizarea integrală a planului
{Urmare din pag. 1) dusele realizate se înscriu ale socialismului
în profilul respectivelor uni­
iă rusă (Urmare din pag. î) rea acestora de către ieţs-
■isticc forme se poate realiza foar­ tăţi, după care aceste mate­ mâţule de muncă, de călîe
glob : R.A. te bine cu forţă de muncă rii secundare devin în mod gust, la produsul respectiv, toţi muncitorii. Evident, Ci­
locală. La fel stau lucrurile normal bază de materii pri­
ală a fost deja recuperat. frele de plan sînt dezbăhjî©
SpLsodul 12 ' cu piatra de calcar, cu ar­ me pentru- activitatea din Ï11AMICA PRODUCŢIEI ■— Obţinem rezultate bu­ în adunările sindicale, în şe­
gila. alte sfere. Zgura de furnal
economică O întreagă industrie — în şi cenuşa de termocentrală ne in ce priveşte realizarea dinţele operative de pro­
ilară 8L0BALE AURIC OLE A producţiei fizice — ne spu­ ducţie, astfel că fiecare om
lui prezent doar în germene — sînt cel mai bun exemplu nea Iozefina Stănescu, şefa ştie, în fiecare zi, ce produc
iţelor şi al' poate să se bazeze pe re­ în această direcţie. Dar cîte biroului planificare. Acor­ trebuie să realizeze şi ee
zerve de pietre semipreţioa- materiale refolosibile nu re­ JUDEŢULUI HUREMARA dăm o mare atenţie acestui nivel trebuie să obţină Ifc
se. Trecerea la exploatarea zidă din desfăşurarea unor indicator, îndeplinirea sarci­ fiecare i.per în parte.
şi prelucrarea lor de către procese tehnologice. Să ne nilor pe fiecare sortiment
industria mică este o sarci­ gîndim numai la rentabili­ fiind o preocupare de sea­ Un asemenea stil de mun­
nă a consiliilor populare, tatea unor activităţi ca re- mă a conducerii întreprin­ că este bine gîndit şi el a-
isasassa care dispun de asemenea re­ şaparea anvelopelor pentru derii, a întregului colectiv sigură o bună cunoaştere a
zerve. Forţa de muncă fe­ autovehicule sau la recon- sarcinilor de producţie.
: G,80 Ka- diţionarea uleiurilor minera­ de muncă. Este potrivit a se menţiona
iine(ii; 7,00 minină disponibilă în zona Am încercat să aflăm în aportul gazetelor de perete,
00 Revista '■Bradului, de pildă, poate fi le, activităţi la îndemîna ori­
erul inelo- foarte bine folosită în aceas­ cărei unităţi - proprietare de ce constă această preocupa­ ale căror ediţii abordează
n de ştiri; re şi am consemnat-lucruri în mod frecvent realizarea
ascultători- tă industrie de prelucrare. parc auto. interesante, ce merită cu­ producţiei fizice de către &-
t de ştiri ; Evident, aceasta pune pro~ Desigur, o bună parte din noscute şi aplicate şi în alte
inul femci- blema calificării ei. punctele de reper definite în teliere, formaţii de lucru,
folcloric ; Rămînînd în sfera temei aceste rînduri stau deja în unităţi din judeţul nostru. ca şi propaganda vizuală
ştiri; 11,05 Referindu-se la modul cum care cheamă la înfăptuirea
ian D. Chi- noastre — crearea unei ba­ atenţia multor consilii popu­ este organizată cunoaşterea
in de ştiri; ze proprii de materii prime lare, sînt cunoscute ca re­ exemplară a sarcinilor, In
icală a ar- — trebuie subliniat şi fap­ zerve ale bazei proprii de sarcinilor de către conduce­ condiţii de calitate tot mai
12,45 Din rile de secţii şi sectoare, ridicată şi cu eficienţă maxi­
lui nostru; tul că resursele secundare materii prime. Problema se Călinat Hărănguş, şeful' bi­
; 15,00 Club refolosibile fac parte efec­ pune să se treacă într-un mă. Dar să vedem cum este
Uadiojur- tivă din această bază. Re- ritm mai alert la valorifica­ roului programarea şi ur­ organizată urmărirea pro­
de Vasilc mărirea producţiei, ne spu­ ducţiei. Iată ce ne-a spus
lică şi or- circuitarea lor de către in­ rea lor, aşa cum s-a subli­ nea : ing. Gavrilă Budin, şeful
igricultură; dustria republicană este ren­ niat cu tărie la cel de-al II-
' folclorice tabilă şi economicoasă pînă lea Congres al consiliilor — în fiecare 25 ale lunii secţiei turnătorie 1 :
Sfatul me- comunicăm şefilor de secţii — într-o lună producem,
tletin de la un punct, pînă ce pro­ populare. ce produse trebuie să se
¡rsul fami- realizeze în luna următoa­ de obicei, 10—15 tipuri de
r şi te cînt piese. în fiecare zi oferim
iigram mu- re, precum şi nivelul ce atelierelor şi formaţiilor de
serii; 20,00 trebuie să-l atingă la fieca­
izin tehni- !n Consiliu! unit agroindustrial Că‘an re reper in parte. Astfel că lucru programul de turnare
rea Komă-
pentru ziua următoare, în
,00 Buletin Agricultura judeţului O Producţia de carne există timp sulicient pentru care înscriem ce anume tre­
io cenaclur nostru a cunoscut în anii de bovină realizată în sec­ a se organiza cunoaşterea
oră; 23,00 (Utmaie din pag. I) 177, iar la ferma I.A.S., din construcţiei socialiste, În­ torul cooperatist al agri­ sarcinilor pînă la muncitori, buie să se realizeze. Condu­
ale; 23,31— 300 ha au fost însămînţate deosebi după Congresul a] culturii şi destinată fondu­ cerea secţiei urmăreşte în­
irrical noc- pentru a se pregăti produc­ deaproape înfăptuirea întoc­
re. Nu mai este timp de aş­ 60. Nici în unităţile de pe iX-lea al partidului, o pu­ lui de- stat s-a dublat. In ţia. mai a programelor respecti­
teptat. Trebuie mobilizate raza oraşului Călan situaţia ternică dezvoltare şi mo­ acelaşi timp, producţia de — Se respectă planifica­ ve, intervenind ori de cîte
toate forţele la recoltarea nu este mai bună. Acestea dernizare. Astfel, în pe­ laple a crescut mai bi­ rea pe zile ?
grabnică a cartofilor pentru mai au de semănat cu orz rioada 1965—1979 volumul ne de 5 ori. Producţia to­ — în general da, dar ori situaţia o impune. Rea­
a se crea front de lucru la 195 ha din cele 395 plani­ producţiei globale agricole tală de carne a crescut cu există şi situaţii cînd, în- lizările le analizăm zilnic la
arat, pregătirea terenului şi ficate. a crescut cu 115 la sută. 173,4 la sută. tr-o anumită perioadă de nivelul conducerii secţiei,
Jista (Pa- La griu, din cele 2 475 ha ca şi în şedinţele operative
i tren (Ar- semănat. timp, se pune accent pe un
A: Bure* s-au realizat aproape 120 ha. • In prezent agricultu­ « Efectivul de bovine, anumit produs cerut în a- pe secţie şi pe uzină. Tre­
; Ultimul Cea mai mare suprafaţă •— ra judeţului nostru dispu­ pe total sectoare, va ajun­ vans de beneficiarii noştri. buie să spun că, exceptînd
irurgistul) ; Însămînţarea culturilor 58 ha — s-a însămînţat la luna trecută cînd am înre­
tului, Ules- trebuie să intre C.A.P. Boşorod. Au început ne de o puternică bază ge la finele acestui an, Pe lună însă se realizează
serlile I-XX tehnico-materială. Parcul respectiv al actualului cin­ planul la toate reperele. gistrat o mică restanţă la
pe NU - în graficele stabilite semănatul Bretea Strei, Gîn- de tractoare a crescut cu cinal, la 187 600 capete, Secţia turnătorie produce maşini şi utilaje, în fiecare
tructorul) ; ţaga şi Valea Sîngeorgiu- lună ne-am îndeplinit sar­
a-mi furaţi In această toamnă trebuie lui. în celelalte cooperative 77 la sută, Iar cel al cul­ din care 97 100 vaci şi ju- multe sortimente şi repere,
I se spu­ tivatoarelor mecanice eu de aceea ne-am propus să cinile la fiecare reper.
ii Nolem- îrisămînţate în acest consi­ agricole — Batiz, Nădăştia, 100 la sută. ninci; al porcinelor la aflăm cum se procedează Iată o experienţă bună în
pămîn tului, lii, conform prevederilor de Sincrai, Strei,.Bretea Româ­ 166 000 capele, al ovinelor
— serliC plan, 1 395 ha cu orz şi or­ nă, Ruşi şi Vîlcele •— nu mai departe pentru cunoaş­ ce priveşte realizarea pro­
LUPENl; • Importante progrese la 355 500 capele, iar cel terea cifrelor de plan pînă ducţiei fizice, de care dis­
e dragoste zoaica, 2 475 ha cu grîu. Lu­ s-a însămîntat nici un hec­ s-au făcut pe calea chimi­ al păsărilor la 1 351 700 la nivelul echipelor, al pune colectivul I.V. Călan,
AN : Roclty crările de semănat sînt foar­ tar. Acţiunea de însămîntări capete. experienţă care îşi pune am­
Buca eeî te mult rămase în urmă faţă trebuie intensificată. în a- zării agriculturii. îngrăşă- muncitorilor.
* c); LO- mintele chimice aplicate — In 25 ale lunii primim, prenta asupra înfăptuirii ce­
eara, Irina de graficele stabilite. Ast­ cest scop este necesar să pe ogoarele judeţului au • Transpunlud in viaţă deci, cifrele ce trebuie să lorlalţi indicatori de plan.
■RILA : A- fel, pînă la 24 septembrie fie luate măsuri pentru or­ prevederile Congresului al Pe opt luni, de pildă, pla­
;riile I-II se însămîntase mai puţin de ganizarea muncii în două sporit cu peste 400 la su­ XlI-lea al P.C.R., la sfir- le realizăm, la fiecare pro­
.NINOASA: tă, iar ca urmare, produc­ dus şi reper în parte — ne nul producţiei globale a
(Muncito- 300 ha orz şi aproape 120 schimburi la arat şi pregă­ şitul cincinalului viitor, spunea ing. Leontin Mate- fost depăşit cu 1 500 000 lei,
: ; Drumul ha grîu. Aceasta, deoarece tirea terenului, pentru folo­ ţia fizică agricolă a cres­ planul producţiei marfa cu
oiembrie) ; sînt unităţi ca cele din Vîl- sirea din plin, la întreaga cut cu 148,1 la sulă la po­ ponderea zootehniei în şoi, directorul Uzinei 2.
bobocilor rumb, 205,3 la sută la car­ structura producţiei globa­ Conducerea uzinei procedea­ 3 800 000 lei, iar cel al pro­
3URABAR- cele, Ruşi, Bretea Română, capacitate a maşinilor de tofi şi cu 169,9 Ia sută la le agricole a judeţului va ză la defalcarea lor pe sec­ ducţiei nete cu peste 5 mi­
;oaştră ve­ Boşorod şi Batiz, unde se­ semănat. Trebuie să se de­ ţii şi ateliere. La rîndul lor, lioane lei. Sînt succese care
ri OitAŞ- mănatul orzului bate pasul pună toate eforturile pentru legume. ajunge la peste 60.
spaţiu <Pa- realizarea vitezelor zilnice conducerile de secţii şi ate­ fac cinste prestigiosului co­
seriile I-II pe loc. Aşa de exemplu, la liere organizează cunoaşte­ lectiv ai unităţii.
IGIU-BAI : Vîlcele, din 55 ha s-au se­ stabilite, pentru a se intra
sa de cul- mănat doar 15, la Ruşi, din în grafic cu toate lucrările.
Intoarcerea Consiliile populare comuna­
Danu — se­ 95 ha au fost semănate 35,
ri; BRAZI: iar la Strei, din 125 ha s-au le Bretea Română şi Boşo­
mele ; CA- semănat numai 60. Şi exem­ rod şi orăşenesc Călan, au Acte nesăbuite, cu consecinţe tragice,
> de modă obligaţia de-a lua toate mă­
iltură); Nu plele ar putea continua. Si­
tari (li iu- tuaţia cea mai critică se în- surile care se impun pentru ca urmare a consumului abuziv de alcool
AventurS tîlneşte la comuna Bretea buna organizare şi desfăşu­
şui); ILIA: Română. Aici, din cele 355 rare a lucrărilor de recol­
ina); GHE- In noaptea de 2 spre 3 Lucreţia Munleanu a con­ Maria Şomodi i-a dat lui — s-a întîmplat şi moartea
(Muncito- ha care trebuie semănate cu tare a cartofilor, de însă-
orz în C.A.P., s-au realizat mînţare a griului şi orzului. septembrie, locatarii din blo­ simţit să recunoască adevă­ Scurtu cheia şi toate sem­ Sînzianei Pleşa. Trăia în
cul 30 de pe strada Avia­ rul. Şi astfel organele de nalmentele concubinului său, concubinaj cu Grigore Mun-
torilor din cartierul Livezeni cercetare au aflat lucruri pentru recunoaştere, pre­ teanu. într-o zi din luna iu­
KPRSS din Petroşani au descoperit greu de imaginat că pot fi cum şi detalii cu privire la lie, concubinul îşi căuta
pe casa scării un corp ome­ gîndile şi făptuite. interiorul apartamentului. concubina care avea asupra
nesc cu urme de lovituri Cînd a. apărut victima, ei cheile de ia apartament
;erii din 21 în după-amiaza zilei de 2
i ; puternice la cap. Victima, septembrie, Măria Şomodi Scurtu i-a aplicat o lovitu­ şi pensia sa. A găsit-o Ia un
.4, 28, 41, Incze Mihail, a fost dusă la părăseşte domiciliul indicat ră puternică peste faţă. Că- bufet, în piaţa Bradului. An
spital. Concluzia la autop­ Ia început, unde locuia cu zînd victima, agresorul i-a mai comandat şi împreună
5, 5, 40, 25,
sie ; moarte violentă, dato­ victima, din cauză că fu­ mai aplicat cîteva lovituri cîte 300 ml de rachiu alb şi,
iri : 1 189 500 rată unei căderi pe o supra­ cu piciorul, apoi l-a aban­
@ Ieri a fost recepţionat şi dat in folosinţă un nou bloc sese bătută de aceasta. Fi­ în timp ce-1 savurau, Grigo­
in cartierul Bej an -— blocul Ii, cu două scări şi 52 aparta­ faţă dură, ca urmare a unei re „miloasă“, Lucreţia Mun- donat fără să cunoască a- re a soihat-o să-i predea
mente. încă 52 familii s-au mutat în apartamente noi ! lovituri puternice aplicate devărata stare în care l-a cheile şi pensia. Refuzînd să
O în cadrul „Colocviilor de istorie“, desfăşurate marţi la teanu a chemat-o la ea, îm­ lăsat. Restul se ştie.
Centrala minereurilor, au fost prezentate temele „Momente de o altă persoană. preună cu cei doi copii pe le predea, concubinul a Î2-
ale luptei maselor populare hunedorene sub conducerea P.C.R.. Pentru organele de cerce­ care familia Şomodi îi în- De menţionat că în timp bit-o cu scaun cu tot âe
pentru răsturnarea vechii orînduiri şi edificarea noii socie­ tare penală, sesizate de ce­ ce victima locuia la concu­
tăţi socialiste şi comuniste“, şi „Conştiinţa unităţii tuturor fiase cînd era o familie în­ asfaltul din bufet. De atunci,
bil pentru tăţeni, această concluzie în­ bina sa, deţinea un aparta­
'80 : Vreme românilor în istoriografia străină“, care s-au bucurat de o deo­ semna intrarea în necunos­ chegată. Acolo se aflau : ment de două camere în din acel moment, victima
noaptea şi sebită apreciere din partea numeroşilor participanţi. concubinul Lucreţiei, Mi- blocul 40 de pe aceeaşi stra­ nu şi-a mai revenit pînă Sa
O Astăzi după-amiază, de Ia orele 18, are loc ediţia lunii
irul tempo- septembrie a prestigioasei manifestări cultural-educative „Am­ cut. Cine e cel care a a- hăilă Scurtu, şi un alt ins, moartea care a survenit Sa*
otul izolat, fiteatrul artelor“. Tema în dezbatere : „Politica şi literatura. plicat lovitura cauzatoare de dă. Se cunoaşte bine la Pe­ tr-o clinică din Timişoara,
. va sufla moarte ? Marin Jugănaru. Au băut troşani situaţia apartamen­
din nord- România literară la Deva“. Invitatul reuniunii : poetul I-Ioria Primele informaţii obţinu­ împreună la Lucreţia şi a telor proprietate de stat ? Şi Cîte rele.se pot trage
Bădescu din Cluj-Napoca.
•ile minime @ O tînără familie de sportivi. Marţi au spus solemnul aflat Scurtu că, de fapt, Ma­ la un pahar în plus 1 Cu»
între 4 şi te în cercul -de cunoştinţe mai e de arătat că familiei
2 maxime „DA“ in faţa ofiţerului stării civile tinerii sportivi Dorina Sân- al victimei, respectiv de la ria Şomodi e eonsăteana sa destrămate Şomodi îi fuse­ nu sînt unii în stare să se»
ade. Local, celean, voleibalistă la „Corvinul", şi Pavel Marincău, fotbalist din comuna Dumitra, jude­ se admisă cererea de a înfia flecteze la acest adevăr ca­
la „Explormin". Alături de numeroşii colegi care i-au felici­ concubina sa, Maria Şomodi
ne răcoroa- tat atunci, le urăm şi noi multă fericire ! (la rîndul ei căsătorită legi­ ţul Bistriţa-Năsăud. Auzind doi minori proveniţi de la duce la deznodăminte drs*
nbător. Jzo- © Astă seară, la Sala sporturilor, Teatrul de stat de estra- tim dar despărţită în fapt), că Maria Şomodi e bătută casa de copii de la Făgăraş. matice V
ala precipl- dă-revistă Deva, prezintă un concert extraordinar de mu­ ca şi de Ia Lucreţia Mun- de concubinul său, Scurtu a
ul va pre- zică uşoară pe ritmuri africane şi sud-americane, cu partici­
ri pînă la parea formaţiei cubaneze „Te con e", aflată in turneu în ţara teanu, nu duceau la vreo decis să meargă împreună IULIU BALOG
injrd-vest. noastră. concluzie. Erau de fapt o la locuinţa acesteia din Pe­ Pe acelaşi fond — al fa­ IOSIF POP
serviciu : DOINA COJOCARU asociere de minciuni. Che­ troşani „să-l înveţe minte“ miliilor destrămate şi al procurori
mată din nou la cercetări, pe Incze. Şi l-au învăţat. preferinţelor pentru_ alcool la Procuratura judeţecn^