Page 86 - Drumul_socialismului_1980_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Oe vă propuneţi pentru dezvoltarea industriei mici
Printr-un ştii de muncă dinamic, eficient ş§ corect
Sindicatele - participante active Ia (Urmare din pag. 1) în cursul anului viitor vom tăţilor pe care le organi­
activităţii economice a uni­
înfiinţa o secţie de tăiat
lare, prevede şi dezvoltarea, lemne în centrul de comu­ zează.
organizarea întrecerii socialiste în colaborare cu organele nă, pentru care avem deja Ioan Lazăr, vicepreşedin­ 13,15 Muzici
de -învăţămînt, a activităţi­
asigurat- motorul şi, in Hăr-
ÎN JURUL
lor de industrie mică, des­ ţăgani, o unitate de confec­ tele biroului executiv al Transmisii»
consiliului popular: Avînd
rea adimar
în activitatea sa, comite­ tru luarea măsurilor cores­ cest sens este faptul că din făşurate în cadrul practicii ţionat cozi pentru unelte şl în vedere întrebuinţarea municipiul
tul sindicatului de la I.M. punzătoare, săptămînal, au cele 28 de obiective şi ac­ de producţie. V-aţi gîndit la mături din nuiele, foarte lemnului la o serie de arti­ prilejul v
Barza pune permanent în loc întîlniri ale biroului cu ţiuni stabilite pentru anul o asemenea posibilitate ? solicitate. Pentru anul 1982, cole executate la unităţile a tovarăş
Ceauşescu,
centrul atenţiei sarcinile preşedinţii comitetelor pe în curs, au fost deja reali­ Laurean Lucaciu, directo­ avem prevăzută deschiderea cooperaţiei de consum şi 16.00 Telex
desprinse din documente­ secţii. în acelaşi timp a zate 25. Dintre acestea, 6 rul Şcolii de 10 ani Bălţa i unei secţii auto-moto în C.A.P., cît şi alte utilităţi, 10.05 Teleşo
le Congresului al XII- fost activizată munca comi­ sînt invenţii a căror aplica­ Avem în atenţie selectarea, Băiţa. am prevăzut înfiinţarea u- 16,30 Emisii
lea, din cuvîntările tovară­ siilor pe domenii, membrii re în producţie va duce la într-un atelier de lucru ma­ Red. : Se subliniază în nei pepiniere silvice pentru mană
şului Nicolae Ceauşescu, acestora adueîndu-şi o con­ creşterea eficienţei în sec­ nual, a unui grup de fete proiectul de, lege locul deo­ producerea de puieţi nece­ IA,25 Tragci
secretarul general al parti­ tribuţie mai mare la solu­ toarele respective. talentate, care să confecţio­ sebit pe care trebuie să-l sari plantaţiilor de pădure, 18,35 La v
dului, la Consfătuirea de ţionarea problemelor şi sar­ Un rol deosebit de impor­ neze, pentru început, artico­ ocupe producţia obiectelor ce aparţine direct de con­ pentru
lucru de la C.C. al P.C.R. cinilor pe care le avem. tant în obţinerea de rezul­ le mărunte, ca şerveţele, de artizanat şi de artă popu­ siliul popular şi care, în auto
din mai a.c. şi la Şedinţa Se şlie, unul din princi­ tate economice din cele mai mileuri, periniţe, pe care lară în ansamblul produse­ 1985, va ajunge să cuprindă 10,50 1001 d
plenară lărgită a Consiliu­ palele obiective ce stau în bune, în reducerea consumu­ vor aplica, manual, motive lor realizate de industria 500 000 puieţi. De asemenea, 13.00 Toleju
lui Naţional al Oamenilor faţa organizaţiilor sindica­ rilor de materiale, energie populare ornamentale. De a- mică, cît şi mărirea ponde­ ne preocupă plantarea de 13,20 Actual
Muncii din iunie a.c. cit şi le este organizarea întrece­ şi combustibili îl au iniţia­ semenea, vom dezvolta coo­ rii acestor produse pentru răchită pe terenurile nepro­ 13,40 Călăto
mea
cele rezultate din Hotărî- rii socialiste. Pentru ca ea tivele muncitoreşti. în co­ perarea cu întreprinderea export. Ce întrevedeţi în a- ductive de pe marginea văi­ 20.05 întilni
rea Consiliului Central al să se desfăşoare în condiţii lectivul de la I.M. Barza, se patronatoare, respectiv cu cest scop ? lor. Ea va fi folosită la con­ Studio
U.G.S.R. cu privire la mun­ bune la toate nivelurile, au aplică cu succes şapte ase­ Exploatarea de calcar Cră- Paul Ţucă : Vom exlin- fecţionarea de coşuri, în 20,23 Film
ca şi activitatea organelor fost prelucrate din timp în menea iniţiative, dintre ca­ ciuneşti, pentru a confecţio­ de actuala secţie de brode­ cadrul viitoarei secţii de îm­ ţă tara
şi organizaţiilor de sindicat grupele sindicale criteriile şi re cea denumită „Revir, na şi repara în cadrul ate- rie. Avem în acest scop a- pletituri din nuiele a C.A.P. ţie a
Trei
pentru realizarea sarcinilor obiectivele întrecerii so­ schimb şi atelier de produc­ liarelor mecanice, un număr sigurat spaţiul necesar, iar 2),50 Anchf
de plan, a angajamentelor cialiste pe acest an, s-au ţie şi educaţie socialistă“ mai mare de piese şi sub- pe lingă forţa de muncă e- Nicolae Buda: Desigur, 22,10 Teloji
asumate în întrecerea socia­ defalcat cifrele de plan este larg îmbrăţişată de oa­ ansamble, necesare acesteia xistentă vom mai atrage 3-4 din proiectul de lege reiese
listă, întărirea ordinii şi pînă la nivelul forma­ menii muncii şi aplicată cu în procesul de producţie. femei pricepute în meşteşu­ limpede răspunderea noas­
disciplinei în producţie. ţiilor de muncă şi pe ba­ bune rezultate, mai ales în Red.: Răspunderi mari a gul îmbinării culorilor şi a tră, a biroului executiv, pri­
Pentru realizarea acestor za acestora a fost organi­ sectoarele Musariu III, Va­ atribuit Congresul al 11-lea conturatului pe etamină. vind îndrumarea şi contro­ ra
importante sarcini comitetul zată întrecerea între echi­ lea Morii Veche şi Musa­ al consiliilor- populare coo­ Principalele obiecte ce se lul activităţii de industrie
sindicatului Barza, sub în­ pe, raioane, ateliere etc. Ca riu II. Dealtfel, .-colectivele peraţiei de consum, în ceea vor confecţiona în această mică, organizată pe raza ad-
drumarea comitetului de urmare a acestei judicioase acestor sectoare s-au situat ce priveşte producţia şi di­ nouă unitate de artizanat ministrativ-teritorială a co­ BUCURE
partid, a trecut încă de la organizări în acest an, co­ în ordine pe primele locuri versificarea bunurilor de vor fi covoarele, feţele de munei. De asemenea, este dioprogran
începutul anului la perfec­ lectivul nostru a reuşit rea­ •în întrecerea socialistă şi a- consum şi serviciilor în masă, draperiile, periniţele, subliniată obligaţia de a e- Radiojurna
ţionarea stilului şi metode­ lizarea integrală a sarcini­ plicarea iniţiativelor munci­ scopul satisfacerii în bune carpetele, cusute cu fire de xamina periodic modul cum presei; 8,1
Uiiior; 3,00
lor de muncă ale celor 12 lor de plan la fiecare pro­ toreşti. condiţii a cerinţelor popu­ lină sau melană pe etamină se desfăşoară activitatea a- 9.05 Răspu
comitete sindicale de secţii dus sortimental. De exemplu, Şi în continuare comitetul laţiei. Cooperaţia de consum şi matador. Desigur, valori­ cestor unităţi, asigurarea lor; 10,00
şi 75 de grupe sindicale. In planul pe opt luni la pro­ sindicatului de la I.M. Bar­ are în comuna dumneavoas­ ficarea aceştor produse va satisfacerii cerinţelor popu­ 10.05 Intel
populară 1
acest sens, toţi membrii bi­ ducţia fizică de minereu ex­ za va acţiona prin grupele tră 19 secţii cu diferite pres­ depinde de calitatea lor. laţiei, precum şi nevoile de ţa; 10,50 1
roului şi comitetului sindi­ tras a fost depăşit cu 2928 şi comitetele de secţii, pen­ taţii. Ce alte noi unităţi se Red. : Un rol important lărgire şi diversificare a ac­ tic : Riclty
catului au fost repartizaţi tone, iar cel la minereu pre­ tru mobilizarea largă a tu­ vor înfiinţa ? îl au consiliile populare în tivităţilor existente. în a- letiji dc
Filarmonic
pe comitete de secţii şi lucrat cu 1717 tone, înregis- turor oamenilor muncii la Paul Ţucă, preşedintele ceea - ce priveşte dezvolta­ cest scop am şi început să Craiova; 1
grupe. Ei participă şi răs­ trindu-se o creştere a pro­ îndeplinirea şi depăşirea cooperativei de consum: rea bazei proprii de materii acţionăm şi ne vom spori Radio-TV.
pund direct do buna pre­ ductivităţii fizice a muncii sarcinilor de plan şi a an­ Pentru anul care vine ne-ain prime şi materiale necesare continuu .preocupările. ştiri; 12
folclorului
gătire şi desfăşurare a adu­ cu 2,1 la sută. gajamentelor asumate în propus înfiinţarea unei sec­ lodiilc fan
nărilor de sindicat. De ase­ Concomitent atenţia orga­ întrecerea socialistă pe anul ţii de dogărie-rotărie în sa­ 1 la 3; 15
menea, pentru transmiterea nizaţiei noastre a fost în­ 1980, la transpunerea în via­ tul Hărţăgani, în care se vor Lin remarcabil succes al oamenilor muncii 16.00 Rf
Coordonat
operativă a sarcinilor, pen­ dreptată în direcţia creşterii ţă a hotăririlor Congresului confecţiona grape, căruţe şi Din creaţi
tru cunoaşterea promptă a gradului de participare a al Xll-lea al parţidului. butoaie. Vom lua legătura de Ia „Vidra" Orăştie Florin Bo;
situaţiei din toate sectoare­ oamenilor muncii la activi­ CONSTANTIN BORŞA în acest scop cu întreprin­ medicului
ştiri; 17,0:
le întreprinderii, a neajun­ tatea de creaţie tehnico-şti- preşedintele comitetului derea forestieră, care ne va îndeplinirea planului cincinal ce român
surilor ce se ivesc şi pen­ inţifică. Semnificativ în a- sindicatului de la I.M. Barza asigura materia primă. Tot patrie; 17.
tice do I
Sa producţia industriala 18.00 Ore!
Rodnicie în cîmp şi în muncă Puternic mobilizaţi în întrecerea socialistă, intensi- lodli popv
du; 20,15
22.00 O zi
fieîndu-şi, sub directa conducere a organizaţiei de că; 20,45
(Urmare din pag. 1) iar Ia grîu, semănatul n-a brie a fost prima zi cînd tacase, deja, o parcelă în partid, eforturile în producţie, oamenii muncii de la r,,oo Non
început încă, deşi terenul s-au ridicat de la magazie vederea pregătirii ei pentru turn.
tice au strîns o însemnată e pregătit, iar sămînţă asi­ (fără bon de ieşire — de semănatul secarei. După ca­ întreprinderea „Vidra“ Orăştie au îndeplinit ieri, 25
septembrie, prevederile actualului cincinal la producţia
cantitate de prune, desti­ gurată. Aceasta, din cauză ce?) 2 000 kg orz. Deci, nici re — spunea el — trece la industrială.
nată vînzării pe piaţa in­ că se lucrează doar cu vorbă de grîu. arat, iar mai tîrziu, la sţe-
ternă şi la export. două tractoare. E mult prea La recoltarea produselor mănatul griului. Maria Moi- Acest remarcabil succes creează condiţii ca în cele
g| C.A.P. OHABA. Se fac puţin pentru volumul de lu­ de grădină — primii sîn­ se, inginerul şef al C.A.P. peste trei luni, pînă la siîrşitul anului 1980, colectivul
eforturi pentru încadrarea crări din această perioadă. tem tot noi. Aici, şi după care, de curînd, sosise, pre­ să realizeze o producţie industrială suplimentară de
DEVA :
în graficele de lucru. La în- 8S C.A.P. LAPUŞNIC. La ora 11,00, în afară de paz­ cizează că pînă seara se vor peste 230 milioane lei. Subliniem că producţia suplimen­ tria); Mir.
şămînţări, „se stă bine“ — ora 7,30, împreună cu Ma­ nicul Roman Josan, nu era însămînţa 8 hectare cu tară realizată pînă în prezent se concretizează în 250 000 ta); HUN
ne-a asigurat inginerul şef riana Suciu, şefa contabilă a nici un cooperator. Şi era grîu. Ne asigură, de aseme­ bucăţi diverse confecţii de blănărie şi 400 000 perechi bista <F
al C.A.P., Vasile Avram. unităţii şi Berta Ureche, co­ ce să se recolteze... nea, că peste zi se va acţio­ mănuşi din blană. sentiment
Pînă ieri, erau însămînţate operatoare, ne deplasăm în Am vrut să vedem pro­ na intens ia fertilizarea cu în telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Blestemul
Semiţi lut
cu orz 40 hectare din 60 cîmp, la recoltatul cartofi­ gramul de lucru pe această îngrăşăminte chimice (lu­ Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, (Arta); h
planificate, în cîteva zile a- lor, în tarlaua la „Fîntînă“. săptămină şi pe ziua de 25 crare terminată pe 70 ha din oamenii muncii de la „Vidra“ se angajează ca şi în seriile I-I
ceastă lucrare urmînd să se Noi sîntem primii. Aurelia septembrie. Nu era. Se lu­ 100) şi, firesc, la împrăştia­ continuare să acţioneze cu toată fermitatea şi abnega­ PETHOŞA
copilul (I
încheie. A început şi semă­ Stanciu, brigadieră, se spu­ crează după inspiraţie, iar tul îngrăşămintelor naturale. ţia revoluţionară pentru traducerea în viaţă a sarcinilor nea „Bule
natul griului, „cu puţină în- nea că este prin sat să a- timpul fuge, zboară. Şi to­ „Dacă timpul ne ajută, ne ce îi revin din hotăririle Congresului al Xll-lea al parti­ brie); Ble
tîrziere, din cauza lipsei de nunţe oamenii care trebuie varăşii de la primărie trec vom încadra în graficele de dului, pentru ridicarea întregii activităţi la cotele unei blestemul
I-lI
(Kcp
sămânţă“ — ni s-a spus. De să vină la cartofi. De ce doar pe la birouri, nu se lucru. Rugăm însă tovarăşii calităţi noi, superioare. Ultima n
asemenea, a fost însămânţa­ hu o fi făcut aseară acest deplasează in cîmp, să vadă de la baza de recepţie din (Cultural)
(Muncitor
tă pînă acum întreaga su­ lucru ? I După ora 8,30 îşi cum se' munceşte. Dobra, să nu ne mai facă Rocliy II
prafaţă — 10 ha — cu lo- mai fac apariţia cooperato­ m C.A.P. TEIU. Orele 7 greutăţi la eliberarea (în NEA; Vii
lium. Pe preşedintele coope­ rii Maria şi Varadin Cărmă- dimineaţa. La sediul C.A.P. schimb) a griului şi seca­ ne (Mii
rativei, Roman Crişan, l-am zan, Maria Puşcaş, Elena nimeni. După cîteva minute rei. îrnîMiïïi Adîncuril'
(Munci toi
întîinit întoreîndu-se din Mîrza, Maria şi Rozalia apare operatgrul însămînţă- Ultimul
cîmp, de la brigada Ohaba, Brînduşă, Andronic Luncan. tor Toma Anucuţa. „Astăzi, Orele 9,45. Spre terenu­ resc); UI
ccola
m
unde se aflau la coasă — Tractoristul care trebuia să oamenii sînt mobilizaţi la rile C.A.P. Teiu se îndreap­ BRAD : !
trifoi pentru furaj — vreo vină la scos cartofii cu plu­ transportul şi depozitarea tă cooperatorii Moise Şin- roşie);
30 de cooperatori. Facem şi gul, nu-şi făcuse încă apari­ nutreţului de pe parcelele tea, Elena şi Vasile Igna, din spaţi
seriil
• O delegaţie a .sindicatelor mctalurgiştilor din U.R.S.S. se
—
aici o precizare: din tota­ ţia. Ni s-a spus că trebuie care trebuie urgent elibera­ cu atelajele proprii, pentru află in vizită in municipiul Hunedoara. Membrii delegaţiei au GEOAGIl
lul de 690 hectare fineţe, să vină Nicolae Lungu. Pe te. Contăm pe aproximativ a transporta fin. Ceilalţi... vizitat principalele secţii de producţie din combinatul siderur­ Toma (t
pînă ieri erau cosite 550 ha. la ora 9,00 l-am întîinit pe şe­ 15—20 de cooperatori cu a- pînă deseară mai esle timp. gic, noile jcartiere de locuinţe din municipiu, precum şi zo­ HAŢEG :
Deci, la Ohaba, în acest ful secţiei de mecanizare, telaje proprii. Pînă acum a- La cosit do fin — nici un nele de agrement din împrejurimi, unde siderurgiştii şi cei­ Vodă Lă|
Ie I-II (!
sector — vegetal — „nu Vasile Rusu, care ne-a spus vem depozitate 156 tone fî- om. Dacă mai amintim că lalţi oameni ai muncii din Hunedoara îşi petrec în mod re­ Tinăr şl
creativ timpul liber.
sini probleme“ — după cum că pe N. Lungu l-a trimis la nuri, 190 tone paie şi 320 iarna trecută C.A.P. din « Pe şantierele I.C.S. Hunedoara şi în secţiile sale de pro­ Adîncuril.
am fost asiguraţi. semănat şi că V. Bogdan, tone siloz. între timp, me­ Teiu a cumpărat fînuri de ducţie colectivele de muncă desfăşoară o intensă activitate, (Casa de
Sg C.A.P. LASAU. La gră­ S. Căpătan şi Al. Mariş sînt canizatorul Ioan Trosnoî a- 40 000 lei, totul este clar. pentru reducerea consumurilor de materii prime şi materiale. trăi fără
SIMERIA
In acest cadru, de la începutul anului «-au economisit pe an­
dina de legume — renumi­ repartizaţi — primii doi la samblul întreprinderii 90,4 tone metal, 67 mo material lemnos, (Mureşul)
tă cu ani în urmă — ieri di­ discuit, iar ultimul la arat. 67 tone ciment, peste 51 000 bucăţi de cărămizi. re ne t
« Astăzi după-amiază, la orele 17,00, în sala mare a clubu­
mineaţă era linişte. Harnica Mecanizatorii au început lui „Siderurgistul“ are loc deschiderea festivalului concurs al GHELAR;
dtoresc).
şefă de echipă Maria Bu- lucrul după ora 9,00. La soliştilor de muzică uşoară „Luceferi de metal“, organizat de
joran şi cele 12 coopera­ scos cartofi, spunea că mer­ Comitetul Uniunii sindicatelor din metalurgie şi construcţii de
toare — la fel de harnice ge dînsul — şeful secţiei. maşini, împreună cu Comitetul sindicatului de la C.S. Hune­
şi conştiincioase,^ cu care Dar, pe la ora 11,00 l-am doara. Timp de trei zile pe scena festivalului — ajuns la cea m
de a V-a ediţie îşi vor disputa întîietatea numeroşi şi talentaţi
lucrează de ani de zile — văzut din nou pe la graj­ solişti de muzică uşoară, reprezentanţi ai colectivelor de
aşteptau maşina C.L.F. să duri. muncă din întreprinderi metalurgice şi constructoare de ma­
ridice varza recoltată cu o Inginerul şef, Mircea Pe- şini din ţară. Timpul
® La secţia mecanică a întreprinderii miniere Hunedoara
zi înainte — 3 000 kg. „A- trişor şi-a făcut şi el apari­ a avut loc o dezbatere pe tema : „Igiena în gospodărie şi la 26 seplen
nul acesta, o mare parte din ţia cam tîrzior. Aşa se face locul de muncă", la care au participat numeroase lucrătoare va fl in
răci uşor
cultura de legume a fost că după ora 9,00 nu ajunsese din cadrul secţiei, Dezbaterea face parte din suita acţiunilor riabil. N
compromisă din cauza ploi­ în cîmp, la semănat. Ne-a educaţionale organizate de comisia de femei de aici, în precipitat
strînsă colaborare cu medici specialişti de la spitalul muni­
lor — ne-a împărtăşit pre­ declarat că seamănă 17 ha cipal. în gener
şedintele- C.A.P., losif Mun­ cu grîu. în remorcă erau © Incepînd de mîine (27 IX a.c.), orele 10,00 — sala de tura min
între 5 ş
tean. O parte din teren (5 însă saci cu orz. Să nu ştie sport „Constructorul“ găzduieşte întrecerile de lupte libere maximă
seniori — contînd pentru etapa de zonă. La aceste întreceri,
ha) însă, a fost arat şi în- inginerul ce sămînţă are în care vor continua şi duminică dimineaţa, participă sportivi din de. Izola
sămînţal cu spanac pentru saci?l Sau... S-a raportat judeţele Alba, Argeş, Braşov, Buzău, Covasna, Dîmboviţa, semnala
primăvară“'. că au fost semănate cu orz Vâlcea, Prahova, mov, Teleorman şi Hunedoara. Pentru
® Sub genericul „Cunoaşterea şi respectarea principiilor
în ce priveşte celelalte lu­ 10 ha. Nu s-a semănat însă şi normelor de convieţuire socială — cerinţă obligatorie pen­ 1980 ; Vr
crări de sezon, la C.A.P. nici un bob. Controlînd fi­ tru fiecare cetăţean“, la casa municipală de cultură s-a des­ cerul nta
/
Lăsau, ele sînt destul de şele de la magazie, am aflat făşurat dialogul juridic cu oameni ai muncii din întreprinde­ La mui
întîrziate. Adică, e nerecol- că nu s-a ridicat şi-nu s-a La C.A.P. Dobra Insăminţatul orzului se desfăşoară din ri!«. şl instituţiile himedorene, la care şi-au dat concursul ju­ să, cu c
tal trifoiul de sămînţă (5 însămînţat- decît loliumul şi plin. In fotografic, mecanizatorul Nicolae Munteanu, împreu­ riştii Aurel Bolezan şi Constantin Arsenie din localitate. teorolog
Valeriu
nă cu mg. Viorica Nicula, executind această lucrare pe ulti­
hectare), la orz s-au semă­ spanacul (20 şi, respectiv, mele suprafeţe. SABIN 10NESCU
nat doar 9 hectare, din 40, § tea). Ziua de 25 septem­