Page 9 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 9
Seri a început
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂJ
• Vizita în |ara noastră
H
% a preşedintelui Bepufiiicii Elene,
Constantin Karamanlis
»OUI Republicii Socialiste Româ Stat au început, miercuri, tot mai largi prieteniei şi
La invitaţia preşedintelui
începerea convorbirilor oficiáis
Nicolac
nia,
tovarăşul
Ceauşescu, miercuri dimi
La Palatul Consiliului de
teie Republicii Elene se va
neaţa, a sosit în Capitală,
încheia cu rezultate fruc
într-o vizită oficială în ţara
convorbirile
tuoase, conferind dimensiuni
septembrie,
3
noastră, preşedintele Repu
oficiale yîntre preşedintele
blicii Elene, Constantin Ka
ramanlis.
nia, t o v a r ă ş u l Nicolac
popoarele noastre.
Vizita preşedintelui Repu Republicii Socialiste Româ colaborării dintre tarile şi
Ceauşescu, şi preşedintele
Preşedintele
Constantin
blicii Elene în România con Republicii Elene, Constan Karamanlis a. mulţumit căl
stituie o expresie elocventă tin Karamanlis. duros pentru Invitaţia de a
a bunelor relaţii de priete
vizita România, peniru cor
P r e ş e d i n t e l e Nicolae
JUDEŢEAN nie şi colaborare statornici Ceauşescu a şalulat cu căl dialitatea şi prietenia cu
te între cele două ţări, în dură vizita preşedintelui care a fosl întîmpinat pe
temeiate pe legături cu Constantin. Karamanlis, sub
vechi tradiţii, pe stimă şi liniind că ea se înscrie ca pămintul tării noastre. Şe
Anul XXXII, nr. 7100 JOI, 4 SEPTEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani respect reciproc, avînd la ful statului elen şi-a maiii-
bază principiile respectului un moment de mare Însem ' testat profunda satisfacţie
independenţei şi suveranită nătate în evoluţia bunelor de a se reîntîlni cu pre
ţii naţionale, egalităţii în raporturi dintre România şi şedintele Nicolae Ceauşescu
La E.M. Ţebea §g fjg aoţiOSIEfe drepturi şi avantajului reci Grecia. Şeful statului român şi de a avea împreună un
proc, neamestecului în tre
nou schimb de păreri, afir-
a exprimat încrederea că
burile interne, nerecurgerii dialogul pe care îl va purta,
toate pîrnhtlle pentru la forjă sau la ameninţarea în aceste zile, cu preşedin- (Continuare in pag c 4-a)
c.u forţa. Vizita reflecta, tot
odată, voinţa celor două La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar
REDUCEREA COSTURILOR DE PRODUCŢIE ţări do a dezvolta şi inten publicii Socialiste România, tovarăşul Samora Moises
general al Partidului Comunist Român, preşedinlele Re
sifica conlucrarea româno-
elenă atît pe plan bilateral, Machel, preşedintele Partidului FRELIMO, preşedintele
cit şi în domeniu] vieţii in
Măsură a valorii nou tă o preocupare pentru rea înlr-o zonă cu viituri şl in Republicii Populare Mozambic, va efectua o vizită ofi.-
croate, producţia netă, se lizarea indicatorilor din pla filtraţii puternice de apă. ternaţionale, in folosul po- | cială de prietenie în Republica Socialistă România, în
ştie, este cel mai sensibil nul tehnic şi, mai cu sea Soluţii pentru drenare s-au (Continuare in pag. a 4-a) i prima parte a lunii septembrie 1980.
barometru' al unei activităţi mă, economisirea materialu lot dai de călre fel şi fel
economice desfăşurată sub lui lemnos, metalului, com de institute. Dar mult prea
semnul eficienţei. Or, efi bustibilului şi energiei, im costisitoare. In completarea
cienta nu este altceva decît plicit, a reducerii costuri acestor cauze obiective, di Si in condiţii climaierics mai grele,
o cerinţă de bază a pro lor de producţie. Dar, ceea rectorul minei, inginerul
ducţiei moderne, cerinţă ce v-am prezentai aici sini Viorel Petru ta ne-a prezen
care aplicată condiţiilor realizările primului semes tat şi o cauză subiectivă —
concrete de lucru de la tru, pentru că a venit luna starea de indisciplină —ca AM REALIZAT 0 PrtOiMtGŢiE SIMIIMĂ DE GiUU
mina Ţebea se materializea iulie şi mai apoi august şi re în lunile iulie şi august
ză (sau, mai ales, ar trebui tot ce au fost plusuri de a luai proporţii. Absentele Anul acesta noi am, reu demonstrează că peniru a terenului destinat acestei
nemotivale în aceste luni şit să obţinem la C.A.P. putea obţine producţii bune culturi s-a făcut în mod ra
de vară s-au adunat în nu
ţional, avîndu-se în vedere
obiectiv—restanţele măr impresionării. Ceea ce Şoimuş, cu toate condiţiile de cereale trebuie să acor gradul de fertilitate al fie
dăm o mare atenţie ampla
dovedeşte că în aceaslă climatice mai puţin prielni sării culturii, pregătirii pa cărei parcele sau sole şi
ce, o producţie madj.e de
la producţia, fiisicâ. perioadă disciplina a cam grîu la hectar superioară tului germinativ, fertiliză cerinţele plantelor. Primă
fost scăpată din mină, iar
rezultatele ei imediate au celei planificate cu 534 kg rii, incorporării seminţei în vara am aplicai cile 200 ■
fosl evidente : scăderea pro ‘de pe întreaga suprafaţă de
să şe materializeze) în rea producţle s-au Transformai ductivităţii muncii şl depă 202 ha. Aceasta a permis EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR
lizarea producţiei fizice la în ncrealizări. Pe opt luni şirea costurilor de produc cooperativei noastre să-şi
un nivel calitativ şi tehnic situaţia se prezintă astfel : ţie. .Şi, legat do aceasta, achite integral obligaţiile
cit mai ridicai, cu un con producţia marfă .realizată în pe linia reducerii consumu contractuale faţă de stat şi * cunoscută ® însuşită ® aplicată
sum de muncă şi resurse proporlie de 99,G Ia sulă, să livreze iii plus 18 tone
materiale cit mai scăzute.- producţia netă — 9 0 , 4 la rilor exislă încă suficiente de griu. Totodată, ţin să sol, densităţii pe metru pa 250 kg/ha îngrăşăminte pe
Dacă ne referim numai la sulă, iar producţia netă la rezerve, deoarece Ia mină subliniez că angajamentul tru!. Avînd în vedere aces bază do azot. Terenul unde
rezultatele, obţinute în pri cărbune — ,93,5 la sută. Iar se manifestă încă multe ne luat în întrecerea socialistă te cerinţe de bază, noi am griul ,a fost semănat după
mul semestru , al anului, despre economii nu se poa ajunsuri care. în cel mai privind depăşirea producţiei amplasat 92 ha după cartofi porumb şi păioaso a fosl
trebuie să recunoaştem : te vorbi deloc. Dimpotrivă, scurt timp trebuie să fie plâniiicale la aceaslă cul şl sfeclă, 00. ha după trifoi, fertilizat în toamnă cu do
ac iv¡lalea la această mină mina Ţebea osie o unitate înlălurale. Astfel la raionul tură o onorai cu cinste. 30. ha după porumb, şi nu ze de 500—000 kg/ha super-
a fosl bună, adică produc fără beneficii. Nici nu ar general, la activitatea din -Cum am reuşii să no de mai 20 ha după păloase. fosfat, iar in primăvară cu
ţia netă a fosl realizată în avea cum, pentru că în ce incinta secundară nu se res păşim sarcinile, do produc 'Terenul unde au fost car
pectă informai comenzile de
procent de 152,7 la sulă. le opt luni ‘cheltuielile la material ■ făcule de că re ţie-la cultura griului si sa tofii şi sfecla fusese îngră IULIANA BALAŞI
!
concomitent cu reducerea .mia de lei producţie marfă ne îndeplinim angajamente-' şat cu gunoi de pasăre, fapt \ inginer şef
cheltuielilor materiale. A- au fost depăşite cu. 2,5 mi DORIM CORPADE le asumate in Întrecerea care a contribuit la îmbo al C.A.P. Şoimuş
c'esl fapt ne demonstrează lioane lei. Aşa cum ne pre socialistă? Ştiinţa şi practi găţirea pămîntului în sub
că aici-oxislă un colectiv ciza şeful biroului tehnic de (Conlinuore in oag o 2-a! ca agricolă a demonstrat şi stanţe nulrllive. Fertilizarea- ^(Continuare in pag. a 2-a)
caro munceşte cu dăruire la< această mină, inginerul
■pentru îndeplinirea sarcini Avram Man.a(e, depăşirea
lor trasate, şi că acţiunile cheltuielilor materiale s-ar
întreprinse pentru punerea •datora condiţiilor grele de
în exploatare de noi re zăcămînt. Din cauza presiu
zerve, aplicarea metodelor nilor mari sîn.t obligaţi să
de lucru şi a tehnologelor susţină lucrări miniere de
noi au influenţai pozitiv pregătire în timpuri mai
procesul de producţie. In mici decîl în condiţii nor
paralel cu îndeplinirea fizi male de lucru. Apoi, secto
că a sarcinilor de plan exis- rul l ‘ al minei este situat
rAlCENTE Patru decenii
la volan
...bitr-o dupu-ămiazu, hi activităţi dc patruzeci de
garajul S.l .11.A. Lujteni, şu ani. Punct, numai legal, în
ierul Constantin Mănesc îfi cartea de munca. Peniru că
parcase maşina. Aşa cum a nu-l rabdă inima să audă
lăcul-o în fiecare zi în cefe motoare în jurul său şi să NttMP t v f > wM ' îM
¡¡este patru decenii de cînd nu le simtă pulsul, să nu mm •- • p=§ -
s-a urcat peniru prima'dală se înlîlnească cu [oştii lui
la volan. Patru decenii şi-a colegi. mai ales, că nu
purtai maşinile pe drumu sc poale pune punct atît de Constructori, montori, beneficiari — lingă cel mai tinăr pilon al energeticii hunedorene : grupul nr. 6 de la C.T.E.
rile din inima de cărbune simplu unei vicii de muncă, Mintia, pus în funcţiune în ziua de UI august a.c., întregind puterea instalată' a „Stelei de pe Mureş“ la 1 260 MW.
rolo: VIRGIL ONOIU
a tării, alîla cit să încon înlr-o viaţă de muncă în
joare Pămintul pe la ecua care faptul de a [i mei’eu
tor de vrpo cîleva ori, fără fruntaş printre fruntaşi a
să aibă nici cel mai mic e- fosl cel mai firesc lucru din Bl NOI DOTĂRI. Secţia de fost invitaţi, printre alţii, Gli. acţiuni organizată de punctul «
venimenl de circulaţie... lume pentru un asemenea tîmplărie din Baia de Criş (a- Asaflei, furnalLst, Elena iviuî- cinematografic şi detaşamen- *
tul de pază militarizată şi-au %
cooperaţiei
de
ţescu, vînzătdare la I.C.S.M.I..
parţinătoare
Constantin Mănesc şi-a om, care şi-a ales drept to consum) a fost dotată cu o luliana Catona, nimicitoare Ia adus contribuţia Victor Ma- i
parcai maşina. A zăbovit pe varăşi de drum hărnicia, presă • electrică de 60 tone secţia „Vidra“, Adriana Bă- lic, Constantin Ştefoni, Petru |
peniru lipirea furnirului şi o
călete, de la C.L.F. şi Maria
lingă ca aşa cum îi era o- pasiunea şi corectitudinea. R „MEMORIA PAMlNTU- maşină de întins adeziv. A- na Suciu, muncitoare la fa Fărcaşiu şi Ion Stegărescu. ”
în continuarea dezbaterii au I
biceiul... Ba un şurub, ba Un şofer s-a retras din LUI HUNEDOKEAN“. Pentru cestea vor conduce atît la brica dc tricotaje. Cu acelaşi fost prezentate filmele docu- "
un arc... Timpul trecea. Nu tumultul motoarelor. Inima femeile de la Consiliul jude creşterea productivităţii mun prilej, au avut loc şi două metilare : „Rondul dc noap- j
cii cit şi la îmbunătăţirea ca
Raluca
:
debuturi
literare
se mai dădea dus. A doua lui însă continuă să bată ţean şi municipal Deva ale lităţii mobilei produse aici. Busuioc şi Aurora Conţ, te“, „Colecţionarul“ şi „V-as
sindicatelor au fost prezen
zi, maşina avea să plece în mai departe lingă motoa tate, în cadrul acţiunilor lu membre ale cenaclului „Mu ruga dacă se poate“.
H MASA ROTUNDA. Sul)-
cursă cu un alt şofer. Unul rele maşinilor. Chiar şi a- nare organizate aici, expune redacţia pionierească „Tot guri“. 1). GIÎEONEA
tânăr. Unul dintre ce-i dăs cum, cînd Constantin Mă rile „Memoria pămîntului înaiiite“ din Hunedoara a or 3 DEZBATERE. „Vigilenţa I
căliţi de el, cărora Ic-a îm liunedorean“ şi „Alimentaţia ganizat zilele trecute o in şi comportarea la locul de
părtăşii cu generozitate din nesc încearcă să se reînve- raţională“, susţinute de prof. teresantă masă rotundă cu muncă“ a fost tema unei
tainele meseriei. Constantin ţe cu... mersul pe jos. Silvia Glieţe de la Muzeul tema „Munca înnobilează, Ic dezbateri care a avut loc cu
personalul de pază din ora
Mănesc a pus punct unei v D. ALMĂSAN judeţean. nea înjoseşte“, la care au şul Haţeg. La reuşita acestei
