Page 90 - Drumul_socialismului_1980_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

resol al ll-lea - cuprinzător program pentru In obiectiv—restanţele n
m ¡¡p
Y
ionarea activităţii consiliilor populare ..... V ' '5 la producţia fiasică 9,40 Cur
9,20 Cur
CCZÍ
10.00 Tea
„în septembrie ne vom depăşi 11,40 Cur
Cifre semnificative din istoria seri
Oraşul se individualizează 12.00 Con
marilor împliniri ale socialismului pianul la ciment cu 10 la sută“ 13.00 Mos
tic-
prin munca oamenilor săi 15.00 Fot
Clu
România socialistă se tr-o puternică înflorire a (Urmate din pag. 1) întreprinderii şi ştim ce re­ St 114
(Urmare din pag. 1) urel Spătăceanu, Toma Neag numără printre primele ţări industriei, agriculturii, a paraţii am făcut, credem că 18,30 Sep
şi al altora. De asemenea, în lume in ce priveşte rit­ tuturor domeniilor de ac­ va intra în producţie. Re­ numai cu linia a 11-a, în nlc¡
litic
antrenînd cooperatorii la străzile 30 Decembrie, Bra- mul dezvoltării sale eco- tivitate. în cincinalul zultatele sperăm să fie mult septembrie vom recupera 18,50 1003
muncile agricole, adunind niştei, Dr. Petru Groza au nomico-sociale. Acest fapt 1981—1985 — în confor­ mai bune. din minusuri cel puţin 15 000 19.00 Tel
nu o dată tot cartierul la fost nivelate, salubrizate şi este determinat de aplica­ mitate cu hotărîrile Con­ Pe platforma liniei a Il-a tone ciment. Ca totul să 19.20 Tel*
20.00 Fiii
lucrările de înfrumuseţare igienizate, s-au întreţinut rea consecventă a politicii gresului al XII-lea al l-am găsit pe cocătorul Va- meargă şi mai bine ar trebui cui
ţi de primenire“ — ne zonele verzi din preajma ştiinţifice a partidului şi partidului — se va realiza sile. Ferbei, care deserveşte completate însă schimburile stu
spune deputatul circum­ lor, iar barierele la nivelul statului nostru oare asigu­ un volum de investiţii de concomitent ambele linii, cu muncitori şi altele ar fi 22.00 Tel
Sp<
scripţiei 7 — Crişeni şi celor două căi ferate, ce ră un raport just între 1300—1350 miliarde lei, preocupat la fel ca toţi cei­ rezultatele noastre“. 22.20 No*
vicepreşedinte al consiliului traversează oraşul .au fost fondul de dezvoltare şi superior întregului volum lalţi muncitori cu ultimele Media producţiei realiza­
popular orăşenesc, Demian revopsite. în aceste acţiuni fondul de consum. efectuat între anii 1951— mici „retuşuri“ ca totul să te cu cele două linii, în a-
Giurgiu. s-au remarcat cetăţeni ca Graficul de faţă relevă 1975 şi de peste 20 de ori fie în regulă cînd se intră cest an, a fost de aproxima­
In preajma casei de cul­ Ioan Moldovan, Cornel politica partidului şi sta­ mai mare decît cel reali­ în plin. „Noi trebuie să fa­ tiv 80 000 tone ciment. în
tură s-au amenajat spaţii Borlea, Ioan Frenţoni, Do- tului nostru în domeniul zat în perioada 1951—1955. cem 3000 tone clincher în august, după reparaţiile exe­
uucu
de joacă pentru cei mici, rel Lup, Viorel Andreşoi investiţiilor. Iată, în 1965, Pe această bază' se va asi­ 24 de ore. în prezent cu li­ cutate, cu o singură linie dioprogi
lucrările executate pină în ş.a., ca şi deputatul cir­ fondurile alocate dezvoltă­ gura dezvoltarea continuă nia I am ajuns chiar la 3100 se produceau 65 000 tone. Radioju:
prezent atingînd valoarea de cumscripţiei electorale nr. rii industriei au fost, în şi în ritm înalt a econo­ tone. Deci se poate. Dacă Directorul întreprinderii ne presei;
10 000 lei. O parte din 22, Viorel Mareş. comparaţie cu 1950, cu 746 miei româneşti, creşterea vom avea în continuare spunea însă cu optimism şi diilor; 9
0,05 Au<
leagănele pentru copii, e- Flacăra muncii, a dra­ la sută mai mari, iar în neîntreruptă a nivelului de combustibili buni (păcura încredere că în următoarele mele
xecutate de muncitorii sec­ gostei pentru frumos o în- 1980, cu 3/600 la sută mai trai al naţiunii noastre so­ mai este uneori cu apă şi nu luni producţia va fi mult mai rioarc;
ţiilor întreprinderii „Vic­ tîlneşti pretutindeni în o- mari, materializîndu-s'e în- cialiste. dezvoltă o putere calorică mare, recuperîndu-se, pînă la ' 10,05 Rc
10.40 Dt
toria“, au fost montate raş. Ea este întreţinută, a- corespunzătoare arderii), o sfîrşitul anului, aproximativ larc cu
sub îndrumarea deputatului semeni focului mare şi ne­ făină cît mai omogenizată, 15 000 tone ciment. De ase­ ra Lavi
circumscripţiei nr. 19, Hor­ stins al oraşului, de. munca iar dacă instalaţiile electri­ menea, planul anual la var Petre S
letin d<
vath Traian, cu aportul u- reluată zi de zi de oameni, ce de forţă şi automatizări va fi depăşit cu 10 000 tone, cultural
nor cetăţeni ca Iosif Mun- pentru ei, pentru aşezarea ne „ascultă“ ca pînă acum, iar la gips cu 7 000 tone. In­ ,.U“ :
ieanu. Dumitru Fioarei, A- lor. planul îl vom îndeplini şi terlocutorul nostru preciza : Avanpri
chiar depăşi“. „în august, pe fundamentul îmbunătăţi­ 12.00 Bl
c
Din
cu toate reparaţiile făcute rilor aduse, al măsurilor or­ nostru;
Valorsficáreo superioara — sublinia Ioan Vana, mais­ ganizatorice luate, în luna menada
13.00 D
tru principal la atelierul
septembrie, deşi planul la
Merklia
a materiilor prime cuptoare — am avut totuşi ciment este mare, noi îl jurnal;
mai multe opriri accidenta­
vom depăşi cu aproximativ
1G,30 F<
le, datorate, în special, ben­ 10 la sută. Nu vom putea nut; 19,
Cum se pot obţine în căm mai eficient 1 mc de zică; 20
plus, anual, din aceeaşi bloc de marmură. Teoretic, zilor transportoare de clin— recupera toate restanţele pe tecc; 20
cantitate de materie pri­ dintr-un metru' cub de cher. Prin modificările şi care le avem, însă vom face 20.40 R
Radioju
mă, 13 000 mp de placaj marmură tăiat la 2 cm, re­ îmbunătăţirile aduse, acum totul să nu mai rămînem de dan
finit şi dale mozaicale mo- zultă 37 mp plăci, iar a- putem folosi ambele trasee sub plan la nici un indica­ ştiri; 0,(
nostrat ? Aflăm de la Boris cum (la 1,5 cm) — 45 mp. de benzi, în orice situaţie, tor. Aceasta este marea do­ zi cal n<
Răileanu, inginerul şef al De asemenea, dalele mo- fără a deregla producţia. rinţă a colectivului nostru TIMIŞ
întreprinderii „Marmura“ zaicate monostrat de 1,5 cm Pentru că noi sîntem baza de muncă. litatea
Simeria. grosime le obţinem tot cu din băl
gram d
— Noi tăiem pentru pri­ acest gater. Avantajele române
ma dată în ţară blocurile sînt evidente, pentru că şi Rezultate de prestigiu leidosco
de marmură de 1,5 cm ele. lentele de pardoseală
grosime. Realizăm această contribuie la industrializa­ Minerii de la Barza îşi cheltuielile materiale s-au
performanţă (fiindcă de­ rea lucrărilor de con­ sporesc cu fiecare lună făcut economii de 7 634 000
spre aşa ceva este vorba) strucţii şi, bineînţeles, la realizările obţinute în a- lei. Aceste rezultate nota­ âdi
cu ajutorul unui gater dia- reducerea consumurilor de cest ultim an al actualului bile au la bază creşterea DEVA
mentat construit în ţară, ciment şi agregate. cincinal. De la începutul productivităţii muncii, or­ U’ia) ; iv
dar perfecţionat aici în- O contribuţie importan­ anului şi pînă în prezenl ganizarea mai judicioasă a ta); III
bista
tr-o staţie pilot timp de tă la perfecţionarea aces­ sentime
şase luni. Plăcile şi dalele tui utilaj aflat in prezent ei au reuşii să depăşească muncii în abataje, la cele­ Blestem
lalte locuri de muncă, fo­
obţinute sînt de bună ca­ în producţie şi-au adus-o planul producţiei globale losirea cu randament spo­ temui i
litate şi, prin urmare, ing. Ion Calotă — şeful a- cu 4 747 000 lei, Ia pro­ (Arta);
rit a utilajelor şi a timpu­
.ne-am gîndit să generali­ telierului mecanic, subin- ducţia marfă cu 7 758 000 lui de lucru. Colectivele seriile .
petro;
zăm această metodă. ginerul loan Popa — pro­ lei, iar la netă (pe opt copilul
— Ce avantaje prezintă iectant, Pavel Cioba, mais.- luni) cu 10 664 000 lei. Mi­ de mineri cu rezultatele nea ,,B
ea ? tru principal, Lazăr Stefa cele mai bune sînt cele brie); L
blestem
— în primul rînd, creş­ — lăcătuş, Mircea Codrea- nereul extras peste plan, ale raioanelor — 190 Mu- T -1I (H
te considerabil productivi­ nu — electrician specia­ în perioada la care ne re­ sariu II, 290 — 330 Musa- 1 Ultima
tatea muncii. Apoi, prin list. ferim, a ajuns la 2 928 to­ riu III, Carpen şi sectoru­ (Cultur.
(Muncii
această metodă, valorifi- LIVIU BRAICA ne, in condiţiile cînd la lui Valea Arsului. Rocky
NEA: '
ne (Mi
Drumul
resc) ;
Ideea ne-a fost sugerată de giunea permanentă a filar­ ccola
BRAD
o constatare. în timp ce la monicii din Cluj-Napoca o- roşie);
unul din cinematografele o- feră oricărui meloman posi­ clin sp
raşului, unde rula un film bilitatea de a audia muzica — sei
GEOAC
excelent, atît ca esenţă cit marilor clasici. Există de a- Toma
şi ca realizare artistică se semenea cîteva biblioteci HAŢEG
aflau în sală şase persoane, cu un bogat fond de carte. Vodă i
le I-II
în barul de vizavi, zeci de na Filip, o tînără de 20 de tacol de balet sau de operă, Ne-a plăcut mult şi „Viaţa secţiei serale a liceului in­ Dacă mai adăugăm la toate Tînăr
consumatori — dintre care ani, care ne mai aminteşte între un film bun sau un nu iartă“ de Alexandru Du­ dustrial nr. 1. acestea efervescenta activi­ A dineu
majoritatea tineri — îşi o- că este absolventă a liceu­ concert de muzică uşoară, m a ! “ (autorul de fapt şi de — Avem aici în oraş nu­ tate cultural-artistică, dato­ (Casa
RIA : C
morau timpul învăluiţi în lui „de .arhitectură“ din mai găsesc timp şi pentru a drept — Ion Grecea n.n.)... meroase posibilităţi de a ne rată numeroaselor ansam­ reşul);
rotocoalele fumului de ţiga­ Bucureşti. îmi place muzica se întregi spiritual cu un Aproximativ în acelaşi petrece în mod instructiv bluri şi formaţii de amatori ne tret
ră, punctînd scurgerea vre­ disco şi... tot ce este la volum de versuri de Nichita mod a decurs şi discuţia cu dar şi plăcut clipele libere. din municipiu, atunci ve­
mii cu arpegii de sticlă cioc­ modă. Stănescu, Ion Minulescu sau un grup de tineri şi tinere, Problema care se pune nu dem că posibilităţi de îmbo­ SP*“**
nită. — în afară de discotecă, Agatha Bacovia. Bineînţeles, care în jurul orei 13,30 „se este de a putea, ci do a găţire spirituală a tinerilor = li
Deci, iată-ne într-un raid cum vă mai petreceţi timpul fără a-şi neglija obligaţiile pregăteau“ la barul „Tosca“, vrea. De a căuta locurile hunedoreni există din bel-
anchetă prin Deva şi Hune­ liber ? şcolare şi profesionale. în faţa cafelelor, să intre unde te poţi împlini ca per­ şug. Ite/.ul
doara unde, stînd de vorbă — Merg la spectacole, ci­ sonalitate, ne spune Gheor­ Subscriem la aceste afir­ septet
cu numeroşi tineri de dife­ tesc. Dintre autorii români ghe Popescu. Eu, de exem­ maţii, subliniind însă că or­
rite profesii şi sfere de pre­ îmi place fon Grecea, Ha- plu am terminat de curînd ganizaţiile U.T.C., care au Extr.
ocupări, am încercat . să ralamb Zincă şi Marin cursul de depanatori radio- sarcini concrete pe această 77, 27,
surprindem modul în care Preda. tv,. de la cast* de cultură, linie, ar trebui să dovedeas­ Extr.
aceştia înţeleg să-şi petrea­ — Ce-aţi citit de Marin Referitor la discotecă, în schimbul II, irosind ast­ pasiunea mea fiind electro­ că mai mult spirit de iniţia­ 23, 7, G
că timpul liber într-un chip Preda ? ne-am mirat că n-am întîl- fel o dimineaţă în care, du­ nica. tivă, dinamism, mai multă
mai mult sau mai puţin util — ...Ştiu de „Ultimul om nit toată seara (sîmbătă 6 pă spusele lor, n-au găsit Afirmaţia tînărului lami- mobilitate, să fie mereu a- lei. Fond
şi plăcut dintre 'pămlnteni“. Am auzit IX a.c.) nici un tovarăş de nimic altceva mai bun de nator a fost întărită şi de proape de tineri, pentru a-i
...Atmosferă de mare an­ că nu se găseşte şi de a- la comitetul municipal al făcut. Thomas Wotsch, electrician înţelege, pentru a-i îndruma.
tren la discoteca din incin­ ceea vreau să fac rost de U.T.C. Chiar nu-i intere­ Oare impasul în care se la I.V. Călan, dar hunedo- Secvenţele şi opiniile pre­
ta Casei de cultură din De­ această carte. sează ce se întîmplă acolo ? aflau aceşti tineri de a găsi rean de baştină. Fiind mem­ zentate în această anchetă
va. — Şi ultimul spectacol la în cafeneaua hunedoreană o posibilitate de petrecere bru al cenaclului artiştilor ilustrează felul în care unii,
Timpi
Dorel Holdeanu, un tînăr care aţi fost ? „Ada-Kaleh“, proaspetele cu­ a timpului liber este o pro­ plastici al casei de cultură, spunem noi, deşi nu o recu­ scptcml
de 27 de ani, electrician la — ... ? ? ? I noştinţe Angela Ciubotaru blemă ? Spre bucuria noas­ aşteaptă cu interes noua nosc şi încearcă să se în- coroasă
E.M. Deva, este primul nos­ Credem că aceste dialo­ şi Corina Agafiţei aderă cu tră, răspunsul a venit re­ confruntare cu publicul. veşmînteze în diverse justi­ Vor cii
tru interlocutor. guri nu mai necesită comen­ dezinvoltură, ba chiar cu pede, tot de la tinerii aces­ Astfel, îşi împlineşte în mod ficări, îşi irosesc preţioase­ te. Vin
din vei
— Vin la discotecă de­ tarii. plăcere la dialogul propus tui oraş. fericit vocaţia artistică, dăl- le zile ale tinereţii cu pre­ peratur
oarece îmi place muzica, în Şi Mariana Chifor şi prie­ de noi. De la bun început t La prima vedere, Ion Ni- tuind în piatră sau în lemn ocupări sterile, în timp ce la intri
special cea progresivă. Am tenul ei Nicolae Moraru iu­ ne avertizează că nu frec-’ ţuică şi Gheorghe Popescu, multiple fragmente de viaţă. alţii transformîndu-şi fieca­ cele m
grade,
acasă 98 de albume şi 40 besc muzica şi dansul. De ventează discotecile. In aşa cum stăteau pe una din — Este adevărat, Hune­ re clipă, fiecare ceas dis­ va sen*
benzi. Am şi discuri origi­ aceea în general îşi petrec schimb : băncile din faţa casei de doara, oraş al muncii şi al ponibil într-o adevărată oază
Pentr
nale de Beethoven şi Bach. serile de sîmbătă la aceas­ — Citim mult. Preferăm cultură, păreau la rîndul lor oţelului, nu este un centru de împlinire sufletească, de 1380 : ’
îmi place şi literatura. Ci­ tă discotecă (dealtfel unica cărţi în care se găsesc de robi ai plictiselii. Impresia cultural de talia unor loca­ continuă îmbogăţire pe plan cerul \
tesc foarte mult. Am la ser­ din Deva). Nu înseamnă toate. Şi dragoste şi aven­ ne-a fost infirmată după pri­ lităţi cu vechi tradiţii în a- cultural-spiritual, îşi clădesc semnal.
viciu „România pitorească“. însă că doar la atît se re­ tură... Am citit în ultima mele cuvinte schimbate îm­ cest sens. Dar asta nu în­ treaptă cu treaptă edificiul La rr
O colecţie întreagă! De zumă încercarea lor de a-şi vreme cîteva cărţi grozav preună. Amîndoi au 19 ani seamnă că aici nu există adevăratului statut de OM. să, cu
filme, să nu mai vorbim I valorifica în mod util şi tot­ de bune: „Surîsul ochilor şi sînt laminatori la secţia viaţă spirituală. Avem ce­ dea pli
— Mie-mi place foarte odată plăcut timpul liber, albaştri“, „Iubita din Pa­ bluming a combinatului si­ nacluri literare care au scos LUCIA JURCA de ser
Francei
mult aici, ne destăinuie Ele- între vizionarea unui spec­ ris“ şi „Fata orizontală“. derurgic urmînd şi cursurile la lumină reale talente. Sta- MIRCEA LEPADATU