Page 91 - Drumul_socialismului_1980_09

>. 7 120 ® SÎMBÀTÀ, 27 SEPTEMBRIE 1980 Pag. 3

In Consiliul unic agroindustrial Brad La începyt de an şcolar
'VIZIUNE
(Urmare din pag. 1) ŢĂRANII cooperatori inclusiv navetiştii partici­ S-a inaugurat etapa afirmării
limba spaniolă pă la asigurarea bazei fu­
limba fran- MECANIZATORII Membrii celor patru coo­ rajere, iar preşedinţii de
v.: „Miracolul“ Secţia de mecanizare a perative participă la buna C.A.P., deputaţii consiliului Din laboratorul de biolo­ toarelor Jancso Teresia, Ma- simţi nota de personalitate
a omului ce-şi află rostul
rbim, cum agriculturii din zona Brad desfăşurare, a lucrărilor de popular îndrumă cu compe­ gie al Şcolii generale nr. 12 ria Stoica, Paulina Roman,
orcct '! îşi aduce o contribuţie sub­ toamnă. La arat şi însămîn- tenţă această lucrare ce se din Hunedoara nu poţi ple­ ale profesorilor Angela Dul, muncii în ea.
educativ ; ca uşor. Nu pentru că s-a Crăciun Lazăr, Ioan Bonaţ, Acum, la început de nou
cultural-artis- stanţială Ia arături şi în- ţat contribuţia lor nu este apropie de sfîrşit.
iv sămînţări. Acest fapt este — nici nu poate fi — prea transferat aici o parte din Magdalena Bonaţ, Şofron an de învăţămînt, cînd la
Universitatea facilitat şi de măsura lu­ ÎN ATENŢIE natură cu Ţlora şi fauna ei, Lazăr, ale atîtor dascăli ce şcoala generală nr. 12 to­
>oca — Sportul mare, însă un mare număr ci pentru că te simţi în­
ată ca tractoarele să nu de braţe de muncă sînt an­ şi-au făcut din meserie cre­ tul străluceşte do curăţenie,
rie 1980. Cro- fie folosite la alte lucrări Pe multe tarlale griul şi demnat să zăboveşti. Func­ zul de muncă, de viaţă. prospeţime, cînd profesorul
trenate la transportul şi de­
nimentelor po- decît la încorporarea sub pozitatul furajelor. întru- secara se vor însămînţa ţionalitatea laboratorului, Ceea ce a făcut profesorul Ionel Stăncoane, directorul
scri brazdă a recoltei anului vi­ cît mijloacele mecanice sînt după porumb, cultură care climatul de muncă, de stu­ Crăciun Lazăr din labora­ unităţii şi colectivul pe ca-
diu pe care le conferă îţi
al itor. Referindu-se la modul este întîrziată în zona Bra­ torul său nu se vrea o ex­ re-1 conduce au experienţa
rlopedia cum muncesc mecanizatorii, concentrate exclusiv la arat dului. De aceea'se impune dau acest sentiment. cepţie, pentru că într-o altă unui an de muncă, se inau­
;istic : „Cinto- şi semănat, transportul fu­
Producţie a Vasile Roşovan, agronom a se urmări cu mare aten­ Aici, într-una din cele mai formă şi cu altă destinaţie gurează o nouă etapă de
¡lor americane şef la Consiliul unic agro­ rajelor se face cu atelajele ţie coacerea porumbului, tinere unităţi de învăţământ a făcut la fel învăţătoarea efort. „Etapa afirmării şco­
al industrial Brad, ne spunea : unităţilor agricole şi ale organizarea din timp şi cu din cel mai nou cartier al ora­ Paulina Roman cu acea lii noastre in rindul celor­
i tv. — In unităţile agricole de membrilor acestora. Multe minuţiozitate a strîngerii şului, colectivul şcolii s-a sală de clasă devenită ca­ lalte unităţi din municipiu.
pe raza comunei muncesc familii — de fapt aproape lui, astfel ca lucrarea să se cunoscut abia de un an şi binet multifuncţional pentru Pornim de la promovabili-
20 tractoare la arături şi 5 toate care dispun de ani­ declanşeze cit mai repede, ceva. A intrat în şcoala ciclul primar. Profesorul tatea de 97,5 la sută, pe
tractoare cu semănători. E- male bune de muncă— şi-au acolo undo este posibil şi nouă, predată de construc­ Şofron Lazăr a dat perso­ care am obţinut-o printr-jrn
săssimsessa videnţiez pe mecanizatorii să intre în brazdă plugurile, tor, şi a pornit la muncă. nalitate şi funcţionalitate efort care a cerut şi meto­
Mircca Cimpoie, Ilie Brezeş- prins vitele în jug şi a- iar apoi semănătorile. Con­ Dotarea, amenajarea, efor­ dă, şi pasiune, şi ...neres-
I I : C,00 Ra- jută la aducerea furajelor diţiile deosebite ale acestei cabinetului de istorie în ca­ pectarea orarului de odihnă
dimineţii; 7,00 tean, Todor Pistol şi alţii tul pentru a da funcţionali­ re, în schimbul de diminea­
8,00 Revista care lucrează cu multă con­ din cîmp. Astfel că, prac­ toamne trebuie să îndemne tate cabinetelor şi labora­ ţă. învaţă copiii din clasele — recunoaşte directorul
Curierul melo- ştiinciozitate. tic, toţi cetăţenii comunei, la eforturi deosebite. toarelor au mers mină în şcolii. Un succes pe care îl
uletin de ştiri ; mină cu munca de şcolari­ învăţătoarei. Jancso Teresia, vom întări printr-o frec­
radio. Pe ur- educaţi în spiritul ordinii,
emisiuni ante- zare a copiilor din noul disciplinei, pentru care au- venţă bună la cursuri, prin
Sulctin de ştiri: cartier. S-a muncit mai greu scăderea procentului dc me­
literară "¡»Ho; decît la -alte şcoli, s-au ivit togospodărirea înseamnă şi diocritate, prin colaborarea
i jocuri popu­ respect faţă de propria
la Ungur, Lau- obstacole pe care unii le-au luturor cadrelor didactice şi
lon Dolănescu, trecut mai uşor-, alţii mai muncă. Se învaţă în două prin interesul fiecăruia în
anu; 11,00 Bu- greu, dar n-au slăbit ritmul schimburi, ca şi în cabinetul parte. Dorim ca şcoala noas­
iri; 11,05 Atlas de geografie — tot funcţio­
,23 Discoteca participării la muncă. Şi, tră să se afirme prin efor­
ida Lear; 11,35 poate tocmai acest ritm — nal, tot cu personalitate — tul pe care-I face colecti­
i Radio-TV. ; al dăruirii, al pasiunii, al aici însă ea — personalita­ vul său în misiunea ce şi-a
de ştiri; 12,30
ra folclorului dorinţei de a face ceva mai tea — se numeşte ioan Bo­ asumat-o. Nc angajăm la a-
Fanfara „Pro- mult decît prevede progra­ naţ, aşa cum cabinetul de cest efort, credem în izbîn-
n Bucureşti ; ma şcolară, orarul de mun­ limba română poate împru­ da- Iui“.
1 la 3 ; 15,00
3; 10,00 Radio- că — le-a dat cadrelor di­ muta numele profesoarei,
Huzicâ uşoară; dactice izbînzile de azi. aşa cum în fiecare clasă LUCIA LICIU
minut cu mi-
;ualităţi şi mu- •Pentru că se poate vorbi la
lianul cu cin- şcoala generală nr. 12 des­
i, in România; pre izbînzi. Un colectiv în
cording ; 22,00 formare, angajat în educa­
22,30 Muzică
00 Buletin de rea şi instruirea a peste
Nou stop mu- 1000 de elevi a încheiat a-
nul şcolar cu o prompvabi-
20,00 Aciua - litate de 97,5 la sută. La ■
20,10 „Jocu-i acest procent nu s-ar fi a-
lăsat“ — pro- juns fără o muncă anga-
dcă populară © Simpozion. La Clubul sindicatelor din Lupeni a avui
20,30—21,30 Ca- jantă, responsabilă, a fie­ loc un simpozion pe tema „Gindirea social-politică a pre­
Vedere din oraşul Vulcan. Foto: VIRGIL ONOIU căruia, fără competenţa, se­ şedintelui Nicolae Ceauşescu — concepţie ştiinţifică uni­
riozitatea, interesul învăţă­
tară privind soluţionarea revoluţionară a problemei naţio­
nale în România", prezentat de cadre de la Muzeul mine­
ritului.
BWBBBHB general, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, pentru inilor i- © Timp de două zile — joi şi vineri — la Petroşani a
.irebista (Pa- rca continuă a patriei pe avut loc ..Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice", orga­
din tren (Ar-
iARA: Bure- treptele socialismului şi nizată de Centrul de. cercetări pentru securitate minieră din
i*a) ; Ultimul comunismului“. localitate şi înscrisă in cadrul Festivalului naţional „Cîn-
5iderurgistul) : © „Spre noi victorii în tarea României".
nîntului, blcs-
— seriile I-II construcţia socialistă“ este © Spectacole. Aflată într-un turneu în Valea Jiului, Or­
te pe Nil — titlul expoziţiei de carte chestra de muzică populară din Slatina a prezentat cîteva
onstructorul) : „VASILE GOLDIS, MILITANT Pc un scenariu dc real in- ( organizată la Biblioteca o-
Nu-mi furaţi teres, semnat de Ştefan Iureş, / spectacole în localităţile municipiului Petroşani, precum şi
•a) ; I se spu- PENTRU DESĂVÎRSIREA regizoarea Ada Pistiner ne V răşenească din Haţeg. A- în sălile de apel ale unor întreprinderi miniere.
ul“ (7 Noicm- IDEALULUI NATIONAL. propune un film care se im- t ceeaşi bibliotecă a orga­
ul pămintului. 1 DECEMBRIE 1918" pune prin două calităţi csen- ) Prima săptămînă a ¡es­ nizat, la spitalul din loca­ © Magazinul de pîine nr. 133 de pe strada Republicii
irii — seriile ţiale : o tonalitate sinceră a i din Petroşani a fost mutat în localul fastului centru de pri­
zsi); LUPENI: A apărut în librării lucra­ analizei psihologice care con- / tivalului culturii şi educa­ litate, un concurs gen mire a îmbrăcămintei pentru curăţătorie de pe aceeaşi
? de dr'^oste rea monografică a prof. <lr. ţiei socialiste hunedorene „Cine citeşte, cunoaşte“,
ita de pe lac Gheorghc Şora: „Vasile Gol- stituie obiectivul primordial ) „Sarmis '80“ — dedicată pe tema ,,Partidul Comu­ stradă.
; VULCAN : diş, militant pentru desăvîrşi- al peliculei ; competenţa pro- l
teafărul) ; LO- rea idealului naţional. 1 De­ fesională şi umană a investi- » manileslărilor polilico-ideo- nist Român — stegar în­ ® Expuneri. La Clubul sindicatelor din Vulcan, în faţa
rul de baloa- cembrie 1918“. Lucrarea con­ gării unui caz, petrecut in l logice — prilejuieşte In cercat al luptelor pentru unui numeros public, a fost prezentată expunerea „Să a-
ANINOASA : stituie un omagiu adus unuia contextul actualităţii. multe oraşe şi comune din dreptate şi libertate“. doptăm o atitudine civilizată şi igienică în mediul de mun­
or (Muncito­ dintre luptătorii de seamă ar­ Faptul divers, evenimentul )
ri : Adio, Pi- hitecţi pentru desăvîrşirea u- iscat din cotidian este o dra- i jude( acţiuni care se bucu­ Concurentele — Stela Tă- că şi viaţă", organizată in cadrul „Săptăminii Crucii Ro­
i Noiembriei ; nităţii politice şi statale a po­ ră de o caldă primire. maş, Cecilia Bradea şi şii“. in cadrul aceleiaşi acţiuni, la spitalul din Lupeni a
ticul (Steaua porului român, un omagiu mă posibilă, cu multiple im- ] © in unităţi economice din M aria Filip —, temeinic fost întreprinsă o valoroasă iniţiativă : în fiecare vineri, la
.ŞTIE ; Mesaj generaţiilor care au pregătit plicaţii în destinul omenesc. I ora 17, medicii specialişti răspund la întrebări în legătură
Mtria) ; Clipa şi celei ce a înfăptuit, cu sa­ „Cazul“ Filip Halunga epui- t Petroşani şi Hunedoara, au pregătite, au iăcUt din în­
I (Flacăra) ; crificii şi jertfe, marele eve­ zează această constatare, ca- ) tost organizate dezbateri trecere o lecţie deschisă cu sănătatea sau boala celor interesaţi. Discuţiile au loc
I : Detectivul niment. re în stratul său dc semni- l pe tema „Munca plină de despre locui şi rolul parti­ la casa educaţiei sanitare, iar întrebările sînt adresate în
de cultură) : Rod al unei îndelungate ficaţii e nealterat de atacul J abnegaţie, desiăşurată de dului clasei muncitoare în
îtoarcerea lui cercetări in arhivele şi bi­ locului comun. Ajuns la o V scris prin cutia poştală din faţa policlinicii.
tarni — serii- bliotecile ţării, monografia popor sub conducerea marile cuceriri ale poporu­
lar) ; BRAZI: îmbogăţeşte cu numeroase lu­ virstă oarecare, cînd micile i P.C.R., a secretarului său lui nostru. CONSTANTIN IOVĂNESCU
er; CALAN : cruri noi ceea ce s-a scris nemulţumiri pot răvăşi, cu- }
seriile I—TT pină acum despre marele lup­ mulate, pină şi cele mai e- l
Itură) ; STME- tător al generaţiei de la 1918, cliilibrate firi, arhitectul Fi- /
i strigă? (¡Viu- Autorul reuşeşte să scoată în lip Halunga (interpretat ad- ]
: Omul care evidenţă adevărata personali­ mirabil de către Alexandr Ka-
mina). tate a aceluia care a întru­ liaghin) îşi pierde echilibrul, s de tentaţia de a crede că pîinea
chipat interesele mulţimilor şi JJiTJL £&1H
şi-a dedicat viaţa slujirii lor. cedînd unei tentaţii ce pare ţ
Din lectura cărţii se degajă să aducă un mai viu colorit i
personalitatea complexă a lui în viaţa sa. ) străină e mai bună decît cea din ţara mea“
V. Coldiş, om de mare cul­ Reacţia mediului este dintre (
tură şi patriot, luptător cu cele mai habitúale : „evada- )
ragerii din 26 Tînărul pe care-1 avem în la noi. Şi m-am hotărît la alt transfug care venea din
condeiul şi cu fapta pentru rea“ e considerată inaccepta- l printre ai mei, lecuit de ten­
ISO fericirea naţiunii române, bilă, iar în ochii opiniei pu- / faţă îşi frămîntă mîiniie, pasul necugetat de trecere lagărul acela unde trebuia taţia de a crede că pîinea
pentru unitate şi indepen­
60, 51, 45, 65, denţă. Pe tărîmul învăţămîn- blice motivaţia psihologică are ) semn vădit de stînjeneală. frauduloasă a frontierei. E să ajung şi eu. Ceea ce altora e mai bună decît cea
tului, al publicisticii, prin prea puţină importanţă. Se i Firesc. Nu demult a trăit o drept, aveam oarecare strîn- mi-a povestit acel om care din ţara mea. Acum nu
cultură, ştiinţă şi politică, a înregistrează faptul in sine, I experienţă despre care nu-i gere de inimă cînd mă gîn- căuta să ajungă din nou în mi-aş mai părăsi ţara nici
57, 87, 28, 46, luptat pentru realizarea sco­ dar se neglijează tocnyii fac- l
pului suprem : emanciparea torul om, mai complicat de , e chiar la îndemînă să vor­ deam la familia pe care o ţară, m-a îngrozit. Mi-am dacă mi s-ar încuviinţa să
poporului român, unitatea sa priceput în tumultul vieţii ţ bească. S-a decis totuşi s-o abandonam aici. Dar îmi dat seama că mă aruncam o părăsesc cu acte în re­
iguri : 709 707 politică — naţională, bunăsta­ diurne. Tandemul Ştefan Iu- 1 iacă sperînd că din expe­ făceam curaj la gîndul că cu capul în necunoscut şi
rea sa materială şi culturală. reş — Ada Pistiner vrea să J voi ajunge „dincolo“ şi du­ nesiguranţă şi că, din feri­ gulă. Ştiu ce înseamnă si­
Cu limitele şi îngrădirile tim­ atragă atenţia tocmai asupra i rienţa lui vor învăţa şi alţii; guranţa zilei de miine în
pului ?i clasei din ca­ faptului că dacă, în genere, / că citind despre cele trăite pă ce mă voi căpătui îmi cire, încă mai e timp să re­ ţară la mine în raport cu
re făcea parte, el s-a voi aduce şi familia. Cum vin asupra deciziei mele ne­
EA 111= dovedit a fi un om înain­ respingem simplismul in so- J de el vor reflecta mai mult am ajuns dincolo de grani­ cugetate. într-un lagăr de totala nesiguranţă de care
tat, între cei din generaţia de detatea noastră, cu atît mai 1 înainte de a-si forma o con­ te izbeşti după ce iei po­
la 1918. Fără să pledeze pen­ puţin este admisibil cînd e 1 vingere în legătură cu mo­ ţă, mi-e ruşine să mai po­ emigranţi, povestea acel om, leiala reclamei de pe socie­
bil pentru 27 tru transformarea societăţii, vorba de soarta umană. „Stop i dul de viaţă din „societatea vestesc. Abia de acum în­ viaţa nu face prea multe tatea de consum“.
: Vreme ră- Vasile Goldiş se apropie prin cadru la masă“ ne reaminteş- ! colo aveam să mă lămuresc parale. Orice tip ajuns la
•ul variabil. gîndirea filozofică, teoretică tc că scntenţiozitatca fariseică 1 de consum“. disperare ţi-o poate lua fă­ Ce bine seamănă între ele
slabe izola- şi practică, în problemele po­ frînează mersul spre redobîn- l C, N. are 24 de ani şi este cum e cu „fericirea“ de relatările acestor oameni ca­
ufla moderat litice, sociale şi naţionale, de direa echilibrului temporar l de profesie operator prepa­ dincolo. în lagăr nu te ţine ră prea multe vorbe. La de­ re după ce şi-au căutat pe
d-vest. Tem- concepţia ştiinţifică materia­ clintit. Foarte omenesc în l nimeni la îngrăşat. Dealtfel, gradarea morală se ajunge
ne vor osci- listă. rare. Are o soţie şi doi co­ cei de acolo erau destul de repede într-un asemenea la­ aiurea „împlinirea persona­
.2 grade, Iar Cu asemenea concepţie, în- dezbatere, evitind moraliza- 1 pii la care, după propria-i lităţii“ s-au întors la sinul
ttre 18 şl 23 truchipînd dorinţa şi voinţa rea sforăitoare, acest nou ţ expresie, ţine ca la ochii grăbiţi să scape de noi, cei găr incit poţi cădea foarte
iimineaţa se milioanelor de români, a mers film rămîne memorabil graţie l care ne căutam fericirea pe uşor victimă escrocilor în ţării convinşi să n-o mai
ită. pe cele mai potrivite căi de limbajului cinematografic şi i din cap. Şi totuşi... căutare de „oameni de sa­
rezolvare a problemei ce do­ actorilor Anda. Călugăreanu, l alte meleaguri. Ştiam că părăsească niciodată I Nu e
o septembrie mina minţile şi conştiinţele Dorina Lazăr, Lujza Orosz, i „Gîndul de a căuta în din lagărul pentru transfugi crificiu“ pentru împlinirea nimic ciudat în această a-
ăcoroasă, cu unui popor : autodetermina­ Liviu Rozorea. „Stop cadru ţ altă parte fericirea s-a năs­ în care eram „cazat“, tre­ afacerilor lor necurate. semănare. Este adevărul
Se vor mai rea pe temeiul căreia s-a în­ la masă“ este un nou film, 1 cut în mintea mea treptat, buia să ajung în alt lagăr
labe izolate. făptuit unirea, făurită de po­ L-am crezut pe acel om ca­ despre soarta celor care,
por şi reprezentanţii săi re­ cu adevărat de actualitate, ’ ascultînd de la unul ceva, unde va trebui să aştept să re nu avea nici un interes amăgiţi de cîntecul de sire­
eme răcoroa- cunoscuţi, în rîndul cărora împlinit din punct de vedere Y citind în altă parte altceva. mi se ofere o posibilitate să mă mintă şi am luat dru­ nă al minciunii caută aiu­
ros. Vor că- Vasile Goldiş ocupă un loc artistic. i
(Meteorolog remarcabil Ce să spun, reclamă care a- de a pleca „în lumea lar­ mul înapoi către graniţă, un rea fericirea pe care o pot
Alexandrina I Prof. ION FRĂTILĂ AL. COVACI trage atît de puternic incit gă“, să mi se cumpere, a- drum plin de peripeţii care găsi doar la ei acasă.
Prof. ION FRĂTILĂ
eram convins că „acolo“ se dică, forţa de muncă. Am s-a sfîrşit, din fericire, cu
trăieşte mult mai bine ca avut norocul să întîlnesc un bine, eu ajungînd din nou ION CIOCLEI