Page 94 - Drumul_socialismului_1980_09

rag. z DRUMUL SOCIALISMULUI

v rr-y&ş?
CONFRUNTĂRI ETICE mCONFRUNTĂRI ETICE

3UMINIC
8,30 Tot
a,»5 Şota
1 SEPTEMBRIE A.C. în 9,15 iutii
drum spre I.M.C. Jiircea, u-
tmhfema demnităţii Mircea Lascău este acciden­ Dincolo de specimen Cur<
care
în
nitate
lucrează,
piso.
9,40 Onn
tat de un Autoturism. In- Pe drumurile acestei veri mentalitate in centrul că­ 10.00 Viaţ
fracTorul nu se opreşte (7 !) am avut prilejul să po­ reia stă pronumele „eu“ 11.15 Buci
Oamenii aceştia şi-au ia­ putea urca şi spre locul De 22 de ani l-am ştiut lăsîndu-1 pe accidentat în 12,20 Do 1
cul clin abnegaţie, din dra­ intri pe bazin!“. director de şcoală : la nr. şosea, inconştient. La scurt posesc intr-un mare hotel, şi deviza „după mine, po­ 13.00 Tele
gostea (le muncă, o pro­ „Dacă ne ambiţionăm“ 1 Pelrila, la nr. 5 Pclrila, timp apare un autoturism, modern, elegant, conforta­ topul I Societatea socia­ 13,05 Albt
fesie, un mod de a ii. Ca­ Departe de reluzul impli­ la nr. 4 Petroşani. „Două­ Col de la volan (Mircea bil, de la a cărui dare în listă i-a pus la dispoziţie 15,45 Tele
pabili să se entuziasmeze, cării! O angajare care e zeci şi doi de ani de zba­ Lascău nu-1 cunoaşte, dar folosinţă n-a trecut nici totul pentru ca să se sim­ 17.40 Fita
vrea să-i mulţumească căl­
dept
să vibreze la ideea că pot ca însăşi timbrul persona­ teri, dar ■satisfacţiile au duros pe această cale), îl un an. Am rămas conster­ tă om, dar individul n-a * st
munci mai bine, deci pol lităţii lormate ! fost multiple ! Cită bucurie ridică şi-l transportă la nat cind, deschizînd fe­ suportat şocul prezentului, 18.40 Mici
obţine randamente mal Pe maistrul electromeca­ am încercat cînd am intro­ spitalul din Deva. Aici, me­ reastra, am găsit pe per­ acest şoc civilizator, pen­ mici
mari, oamenii aceştia, zic, nic Mihoi Balog de la Lo- dus încălzirea centrală la dicii de serviciu constată că vaz, scrijelat cu un cui sau tru că n-a străbătut încă 19.00 Tele
19.15 Anti
se Înalţă mereu in demni­ nea l-am iniîlnit la o lună şcoala generală nr. 1 Pe- se află în stare gravă şi eă poate cu briceagul, numele distanţa imensă şi încărca­ Ron:
a pierdut mult sînge. Este
tate. după ce a preluat con­ trila! Poate că cele mai anunţată familia şi unitatea unuia dintre locatarii pasa­ tă de dramatism dintre 20.35 Fita
Pe Nicolae Bokor, mine­ ducem unei brigăzi de mi­ frumoase amintiri le-am unde munceşte. în numai geri ai camerei. Nu era „eu“ şi „noi“. E vorba de Prot
rul şef de brigadă de la neri : şei de brigadă la lăsat la numărul 5 Pelrila, eiteva minute, la întreprin­ prima dată cînd întîlneam fapt de distanţa pe care 22.00 Mim Tele
dere s-au strins numeroşi
Aninoaşa, l-am înlîlnit Ia complexul mecanizat din şcoală care m-a primii cu tovarăşi de muncă ai lui asemenea scrijelituri infa­ omenirea o are de parcurs Spot
puţină vreme dCipă ce o- sectorul IV al minei. A goi, cu un colectiv Lascău (Gheorghe Muşcau, me prin care unii indivizi de la o eră istorică la alta,
pereţii
nou,
cupase locurile Intri pe cobor îl de la maistru ca iar cînd am plecai mi Mihai Luca, Ghergheli A- găsesc cu cale să devină superioară, abia visată sau LUNI
mină şi trei pe bazinul să urce în demnitate. „Am se părea că sînt în el de dalbcrt, Constantin Aurel, nemuritori. Le găsim bie­ întrezărită de generaţiile 10.00 Emi
Văii Jiului in Întrecerea lucrat la montarea lui. Uti­ cînd lumea! Poate aici, la Kiss Adalbert şi alţii). tele nume pretutindeni, pe precedente, devenită certi­ ghUi
dintre abatajele cu front lajul pretinde nişte tehno­ nr. 4, unde mi-am legat copacii din parcuri, pe tudine pentru generaţia 18,50 1 001
scurt. „La noi, in abataj, logii de lucru care trebuie rostul de cabinele, de la­ bănci, pe piatra venerabi­ noastră : e drumul lung şi 19.00 Tele
19)20 Act
noi ne rosluim munca. A- respectate, controlate, ve­ boratoare, unde, an de an lă a monumentelor, in va­ eroic de la individualismul 19.35 Oriz
absolvenţii
dică brigada ¡ace şi lucră­ rificate. E un utilaj de noştri intrau goanele de cale ferată. în- burghez la solidaritatea fie
Ş 15 Call
rile de pregătiri şi exploa­ mare complexitate, deci şi pe primele locuri în licee. tr-un fel ne-am şi obişnuit comunistă. 20.40 Ron
tarea abatajului. Şi, vorba conducătorul lui trebuie E frumos şi demn să pleci cu jalnicul fenomen ale într-una din scrierile sa­ nea
aceea, cum ne aşternem... să ¡ie de specialitate! dintr-o unitate în care ai cărui remedii sînt greu de le din tinereţe, Marx fă­ a st
Eu nu mă uit la cileva ore Şi-atunci am cerut să trec lăsat ceva din tine“. găsit. Totuşi, mărturisesc cea următoarea observaţie 22.15 Teh
in plus pc care le iolosesc la brigadă. Sîntem la în­ „E frumos şi demn“. că într-o cameră nou- ce mi se pare deosebit de
pentru a discuta cu oame­ ceput, mergem cu şapte Demnitate ce înalţă omul, nouţă de hotel, încă n-am semnificativă pentru cazul
nii“. Adică ? „ Adică in tone şi jumătate pe post, ce-1 face să vibreze la înlîlnit ceva asemănător, pe care-1 discutăm : „Pro­
ceasurile mele libere, eu dar vom aduce cit de cu- ideea că poale mai mult, iar descoperirea cu prici­ prietatea privată ne-a fă­
merg să-mi intilnesc oame­ rînd randamentul la 10 to­ mai bine, că poale să-şi na mi-a dat u bruscă sen­ cui atît.de stupizi şi de BUCUI
nii din schimbul III, pe ne. Oamenii s-au acomo­ apropie tot ceea ce-i poa­ zaţie de rău digestiv, de unilaterali, încit un obiect tiu de 5
dimineţii
care nu-i intilnesc nici la dat. l-am cîştigat pentru te sluji — lui şi colectivu­ scîrbă, poate de descuraja­ devine ai nostru abia in de mm®
intrare, nici Ia ieşirea din complex! De-acum...“. lui. Demnitate câştigată în Apoi, un telefon: „Ce pu­ re : cu ăştia nu mai ter­ momentul cînd îl avem, 7,30 Revi
tem face tovarăşe doctor 7“.
şut. Nu e o inlimplare că a- Pe profesorul Vasile Ni- pulsul acelei munci ce ba­ ,„îi trebuie mult sînge. Este minăm niciodată. Poate că cînd deci există pentru noi mi ni cit
cum slnt pe locul intri. Eu culescu, de la Şcoala ge­ te în ritmul ţării cu ecouri unica şansă de supravie­ nici nu mai merita să scriu sub formă de capital, sau Kadioprc
Magazin
de zece ani, de cind con­ nerală nr.4 Petroşani, l-am care se definesc in Azi şi ţuire“, un articol despre aseme­ cînd este nemijlocit în po­ toate pe
duc brigada, nu mi-am înlîlnit cu câteva zile îna­ în Miine. 10 bărbaţi au ajuns in nea inlimplare, dar nu sesia noastră, cînd îl mîn- diojuma
câteva clipe la spital şi au
plecat iruntea. Că, dacă ne inte de a preda conduce­ dat tovarăşului lor de mun­ mi-a dat pace gîndul că căm, îl bem, îl purtăm pe de in uzi
ambiţionăm mai tare, am rea unităţii de invăţămînt. LUCIA LICIU că aproape trei litri de via­ individul X, care s-a iscă­ corpul nostru, îl locuim televiziui
J ţă, din via(a lor. Peste cîte- lit pe pervazul lăcuit al u- ele“. Noi, coi care am iz­ Portret 1
L
sclă.
va ore, telefonul a sunat nei frumoase camere de butit să pătrundem în c- Enescu;
dinspre spital către între­ hotel, nu e decît simpto­ Recital 1
prindere. Mircea Lascău fu­ mul unei mentalităţi răma­ senţa acestui adevăr şi să 15.00 C
sese salvat. înţelegem că azi ne apar­ 16.00 Bu
XI SEPTEMBRIE A.C. O să în urmă, agăţată în ţin deopotrivă şi o casă de Album s
explozie a unui cauciuc, in mărăcinii istoriei. îl întîl- folclorici
timp ce-şi revizuia maşina nim mereu în diverse ipos­ cultură, un hotel, o şosea, melodii
şi Nicolae Laslău, şofer la taze pe care le-aş numi a- un vagon de tren, ei bine, 18.00 Bu
Radiopu!
Autobaza din Bitul a X.T.A. noi putem spune că ne zaur co,
Deva, zace la pămiat, grav nimalice dacă n-aş jigni Muzicotc
accidentat la abdomen. Este astfel animalele care nu-şi aflăm la mijlocul lungului
adus şi el de urgenţă la degradează şi nu-şi po­ drum dintre „eu“ şi „noi“. Radiojur
gistrări
spitalul din Deva unde se luează niciodată ambianţa. Dar drumul întreg îl vom Iară; 20,
constată că -trebuie oporaţ fi străbătut abia cînd vom lor; 22,0
de urgenţă. Şi pentru ei El însă, specimenul cu pri­ Panorair
trebuia mult sînge. I-au să­ cina, nu se mulţumeşte fi reuşit să transmitem a- Seară <1<
rit in ajutor, ca şi lui Mir­ doar să-şi scrijeleze nu­ cest adevăr şi specimenu­ lctin de
cea Lascău, colegii de mele. El scutură scrumii ţi­ lui la care ne refeream la în ritmu
muncă, 12 Ia număr, care lctin de
au donat din sîngele lor gării pe mochetă, îşi şter­ începutul însemnărilor de stop nu
pentru a salva viaţa unui ge pantofii cu perdeaua, faţă. Cum s-o facem însă,
om. Şi l-au salvat. Acum, fură umăraşele din dulap, căci specimenul nu „lu­
Nicolae Laslău este in afara tacîmurile din restaurante, crează“ în văzul lumii ?
oricărui pericol. reperele detaşabile din va­ îi descoperim doar urmele
„Cum să evaluez gestul
celor 22 de oameni — se goanele de tren. El taie ta­ penibile ale trecerii: după DEVA
confeiâsa medicul aneste­ piseria scaunelor din auto­ toate, mai e şi laş. Cum t-ria) ; M
zist Elena Nadă — care, buze sau săli de spectaco­ s-o facem, aşadar ? De ta); IIU
dacă ar fi fost necesar pu­ le, înjunghie porcul în ho­ abia de la acest cum în­ bista (
teau fi cincizeci sau o su­ lul blocului şi ţine coteţul cepe dificultatea ridicării sentlmer
Cu deplină responsabilita­ tă 7 într-o societate ca a Blestemi
te şi pasiune. Aşa înţeleg noastră răspunsul este 1» cu găini pe terasă. Din­ de la treapta lui „eu“, la temui ii
Vieţi clădite pe să-şi îndeplinească sarcinile indemîna oricui : omenia“. colo de specimen, dincolo aceea a lui „noi“. (Arta);
maistrul Miron Maica şi de isprăvile sale uluitoare seriile I
frezorul Gheorghe Dobra PAUL VALER şi detestabile, sd află o RADU CIOBANU PETROŞ
muncă şi prin muncă de la atelierul mecanică 1 copilul
nea „Bu
al C. S. Hunedoara.
brie); B
blestemi
Mihai Crişan împlineşte statornicia, munca fiindu-i • r rutona * wtsrr i I-H (Ri
curînd 3G de ani de cînd răsplătită pe măsura dă­ Ultima
(Cultura
lucrează la I.M.M.R. Si- ruirii cu care o face. Lu­ Cînd un părinte abdică deliberat de Sa seriile
meria. Face zilnic naveta nă de' lună el realizează VULCAJ
de la llia la Simeria o retribuţie de 3400—4000 dută —
citorcsc)
dar în toţi aceşti ani lei. Iar acolo, la llia feţe­ îndatoriri, sd fie tras la răspundere f fârtU);
nu a avut nici măcar o le sănătoase ale soţiei şi de balo
absenţă nemotivată de la fiului său (student acum la Din curtea cu iarbă ver­ că mă bale“ — răspunde Organele locale au aju- rinţi. în timp ce Victoria TRILA :
(Munciţi
locul de muncă. Uneori, Timişoara), îmbujorate de de şi o poartă ferecată de Adrian. „Nu, că mă bate“ tat-o pe Victoria Gîrbea să Gîrbea munceşte pentru Drumul
pentru lucrări speciale, ur­ căldura unei familii ferici­ o mină nepricepută, ne în- — spun şi ceilalţi micuţi, se încadreze la Spitalul copiii ei şi acasă, şi la rcsc); U
gente, oamenii atelierului te, casa frumoasă, mobi­ tîmpiriă puţin intimidaţi ■dar nu pentru că l-au imi­ din Păclişa, urmînd să pri­ C.A.P., şi la spital, tatăl — seriile
sînt solicitaţi să munceas­ dar mai mult curioşi patru tat pe primul, ci pentru că BRAD :
lierul nou ca dealtfel totul mească şi alocaţia pentru acestora, Paulin Gîrbea, în roşie);
că şi peste orele de pro­ din casă, dovedesc dem­ copii. Facem cunoştinţă: el, Paulin Gîrbea, tatăl lor, copii tot. de aici. Au stat egoismul iui feroce, trăieş­ hail, cîi
gram. Crişan este omul ca­ nitatea vieţii clădite pe Adrian-Octavian, Păulin- după cum ne spune soţia de vorbă nu o dată cu te doar pentru el, petreeîn- rul) ;
din spa
re în asemenea ocazii, muncă şi prin muncă. Aiin, Virgil-Mihai şi Ro- lui, „face scanda], ne a- tatăl minorilor, încercînd du-şi timp preţios prin res­ — ser)
niciodată nu zice „nu“, ne Pe muncă şi prin munGă dica-Mariana. Cel mare are meninţă şi ne alungă; să-l convingă că locul lui taurante, uitind că acasă GEOAGJ
confirmă maistrul ^Brăneţ opt ani, iar fetiţa, cea mi­ dacă îi spun ce greutăţi e aici, in mijlocul familiei il aşteaptă copiii care au Toma (
sînt clădite şi vieţile lăcă­ HAŢEG
Frahcisc. „Pe lingă mese­ tuşilor Nicolae Paştiu şi că, trei. Victoria Gîrbea, am, pleacă, nu am cu cine sale, că are obligaţii faţă nevoie de sprijinul său. Vodă L
ria de strungar, în care a Ioan Mircea, primul la mama copiilor, apare şi ea sta de vorbă“. Şi mai a- de fiinţele care-1 aşteaptă în privinţa lui, bunul le I-II
Tînăr ş
devenit cu adevărat spe­ secţia a Il-a, iar cel de-al — nu peste multă vreme. daugă: „Vrea să plec eu să se întoarcă acasă. Toa­ simt, înţelegerea omeneas­ A dineur:
cialist, este — atunci cînd Venise de la lucru de la de aici, să aducă în casă te acestea n-au avut însă că şi-au făcut datoria. Au­ (Casa d
situaţia o cere — şi un bun doilea la sectorul mecano- C.A.P. să le dea de min­ o altă femeie“. Că aşa nici un ecou în sufletul, ca torităţile din Băiţa, respec­ (11 lunii
energetic, care fac zilnic eare copiilor şi să plece stau lucrurile ne-o confir­ tiv consiliul popular comu­ mă strig
lăcătuş. Nu o dată i s-a naveta de la Vinţul de apoi din nou la muncă, la mă şi alţi cetăţeni din sa­ de piatră, al tatălui. (Ba Omul ci
oferit posibilitatea să lu­ tele Păclişa şi Toteşti. Şi chiar a reacţionat neaştep­ nal, organele de stat, vor mina);
narea p
creze mai aproape de casă, Jos, judeţul Alba, ale spital. fot de la cetăţeni aflăm tat, ameninţîndu-1 pe Aron trebui să facă ce trebuie torese).
chiar la Ilia. N-a acceptat strungarilor Vespasian Moţ Tatăl, pentru că aceşti că Paulin Gîrbea mai are Cioana cu bătaia). făcut în această situaţie.
însă“. „Aici m-am format, şi Roman Herbei, care de micuţi au şi un tată, e un copil de 14 ani, în Ha­ — De ce nu vă întoar­ Paulin Gîrbea trebuie obli­
aici mă simt util“ — ne peste 20 de ani vin la plecat, după cum aflăm, ceţi acasă ? — l-am între­ gat prin mijloacele pe ca­ VJ
spune eroul acestor rîn- lucru fără întîrziere, toc­ de lingă ei, de prin 1978. ţeg, căruia îi plăteşte pen­ bat pe Paulin Gîrbea. re legile noastre, care 0-
duri. „Este adevărat, că­ mai de la Săvîrşin sau a Lucrează în Băiţa ca zu­ sie alimentară constrîns „Niciodată“ — a venit crotesc familia şi copiii, le
lătoresc eu zilnic, dar strungarului Ioan Bîrsan grav. „De atunci a mai doar de organele judecăto­ răspunsul hotărit şi „argu­ îngăduie, să-şi achite da­ ziua de
nu-mi plac oamenii care care asemena celor citaţi revenit acasă doar la in­ reşti, că aceşti patru copii mentat“ apoi cu tot felul toriile de părinte cuprinse Vreme :
in CikLul familiei.
n-au avut de multe ori
umblă din loc în loc, doar, mai sus nu-şi aminteşte să tervale mari de timp, so­ cele necesare traiului. de acuzaţii aduse la adre­ variabil,
nala
doar vor găsi un loc de ii absentat măcar odată ţia ajungînd să nu mai sa soţiei sale. Acuzaţiile Dincolo de acuzaţiile re­ tul va i
muncă mai uşurel. Alături în toţi cei 29 de ani de aibă posibilitatea să-i în­ „Nu o dată, copiii flămînzi ciproce, care prin voinţa rat d
de bucurii şi satisfacţii, şi cînd munceşte la I.M.M.R. treţină pentru că nu-i tri­ au venit la mine să ceară aduse unei femei care şi-a şi înţelegerea celor doi Tempen
noaptea
greutăţile şi transpiraţia Postolatul lor, clădit în mitea nici bani“ — ne de mîncare. Cînd I-am în- asumat responsabilitatea părinţi pot dispare defini­ iar ziua
fac — zic eu — parte in­ cultul muncii, poate servi spunea Aron Cioana, se­ tîlnit pe tatăl lor în staţia creşterii a patru copii n-au tiv, trebuie să primeze Izolat s.
separabilă din inventarul un bun şi drept exemplu cretarul Biroului executiv de autobuz, l-am ocărit: nici un suport logic. De grija pentru viaţa şi soar­ Pentru
fiecărei meserii“. de patriotism. al Consiliului popular co­ du-te la copii că n-au fir creşterea şi educarea co­ ta copiilor. cerul si
munal Toteşti...
de pită în casă“ — spune
piilor sînt răspunzători în
Aşadar, hărniciei i se „Ţi-e dor de tala" ? „Nu, vecina lor, Sofia Chiriac. egală măsură ambii pă- E. SÎNA semnala
(Meteori
alătură la Mihai Crişan şi V. PATAN 8 L tana Ţ
' 0/mmm s jmtmm 4 samt* 4 tmmwm- jr smtmr J mmm t stamm j> somit t stmmmr t smmtm m samur