Page 95 - Drumul_socialismului_1980_09

L 7 Í2Í & DUMINICA, 28 SEPTEMBRIE 1980 t'ag. 3

Congresul al IMea — cuprinzător program pentru
Din văzduh, spre inima
perfecţionarea activităţii consiliilor populare
— Zece ani am lucrat pe
— Cum să nu fiu ? Sînt
! SEPTEMBR1* şantiere de construcţii. gadă. respectat de ortaci muncitor specialist şi am
trebuie să fii bun şi ca
ite ! Spiritul revoluţionar, principiile eticii şi echităţii socialiste Cind s-a terminat Flotaţia, specialist dar şi ca orga­ ajuns la cea mai mare în­
atriei
s «lin Ţara acum 21 de ani, m-am ho- nizator. Să ştii 1 ce are de cadrare : 4500 dc lei pe lu­
flui. Ultimul e- tărît să intru în subteran. făcut fiecare, să le asiguri nă. Dar mai puţin de 5000
(Urmare din pag. 1) ales, fiecare activist de faţă de cauza comunismu­ De atunci lucrez ca mun­ ■iei nu ciştig aproape în
ş sănătatea partid şi lucrător din a- lui. tuturor materialele de ca­
tului tre relevă existenţa unei paratul de stat, trebuie să Cadrul organizatoric, e- citor specialist la belonări ■' re au nevoie. Şi cind în nici o lună. Sînt mulţumit
; muzicii în construcţii-subterane, cartea ’ de muncă a lui pentru că am doi copii ca­
i patriei conştiinţe generale înain­ acţioneze intr-un spirit xistent, structurile demo­ secţia investiţii a E. M. Martin Knuff se va com­ re nu trăiesc aşa cum am
tate — marea majoritate a revoluţionar, să demonstre­ cratice create în anii din
«mini cal oamenilor fiind conştienţi ze iniţiativă novatoare, urmă asigură cele mai op­ Deva. pleta ultima rubrică — ie­ trăit eu şi cei cinci fraţi
I de rolul şi importanţa mun­ înaltă răspundere patrio­ time condiţii de respectare Aşa îşi rezumă munca şirea la pensie, care va ai mei. Atunci nu aveai
¡rial • „Fa ta a principiilor eticii şi echi­ de peste trei decenii Mar­ avea loc peste cîteva luni bani să mergi la film. A-
lor". Producţie cii lor — nu putem trece tică. tin Knuff, o mai vecile cu­ — lucrurile învăţate de la cum am maşină, pot să le
arilor engleze ca vederea faptul că, din în acest sens, o contri­ tăţii socialiste în relaţiile in- noştinţă a cititorilor noştri. acesta vor servi celui ca­ dau copiilor mei tot ce
ran pentru cei păcate, mai slnt cetăţeni buţie tot mai sporită în terumane, atragerea largă
cu mentalităţi, cu atitudini activitatea educaţională tre­ a cetăţenilor, cu ideea şi Căci omului care a cobo- re urmează să conducă n-am avut eu. Şi mai sînt
înapoiate. Oameni în a că­ cu fapta, la realizarea o- rît de la înălţimea celor brigada spre adîncuri, să mulţumit pentru că munca
„C ! n t ă r i i buie să-şi aducă consiliile 75 de metri ai coşurilor de deschidă minerilor drum celor din minerit este mult
ror concepţie primează i- populare prin utilizarea ba­ biectivelor economico-so-
ştie: Ora zero. deea de a primi cît mai zei materiale ample exis­ ciale, la o mai intensă la Bluming pentru a croi sigur spre tainiţele pămîn- mai uşoară azi. Şi viaţa
! a Casei <lc mult de la societate şi de participare în conducerea drum spre comorile pă- tului. lor e alta. Mă bucur că
¡mirul Patru a da cît mai puţin, al că­ tente în toate localităţile, treburilor obşteşti. mîntului, nu-i place vorba oamenii au încredere în
U multă. mine şi vin la mine cu
ror scop este căpătuiala deputaţii — ca aleşi ai ce­ Decisivă este acum acţiu­
prin orice mijloace, a- tăţenilor in conducerea nea concretă, pe toate pla­ Vorbesc pentru el lucră­ problemele lor, chiar per­
EPTEMBRIE depţi ai parazistimului so­ treburilor obşteşti. Ei sînt nurile, pentru materializa­ rile speciale de betonări sonale. îmi place să-i ajut
cial, ai lucrului de rnîntu- chemaţi să contribuie în rea în viaţă a hotărîrilor construcţiile subterane rea­ şi-mi pare bine că ias în
¡ in limba ma­ urma mea oameni de nă­
ială, ai practicilor birocra­ mai mare măsură — prin- Congresului al XH-lea, a lizate în cei 21 de ani de
sen tice, opaci la preocupările •tr-o strînsă conlucrare cu orientărilor şi indicaţiilor cind este şef de brigadă. dejde şi deci pot ieşi li­
il şi aspiraţiile majorităţii co- masele de cetăţeni, prin- izvorîte din cuvîntarea se­ Şi nu o brigadă oarecare, niştit la pensie.
tea economică ci una care n-a rămas nici­ Privindu-1 pe bărbatul
leltnico-ştiinţi- vîrşitoare cetăţenilor pa­ tr-o continuă receptivitate cretarului general al parti­
triei. Deşi asemenea ma­ la propunerile şi exigen­ dului, la Congresul al 11-lea odată sub plan. Şi nici nu zdravăn, e greu să crezi
mondial nifestări sînt din ce în ce al consiliilor populare. De­ putea fi altfel de vreme ce Acesta este omul care că nu peste mult timp va
!oileton-i „Pit­ ţele formulate de oamenii 15 din cei 25 de membri a înălţat spre înalturi zi­ părăsi lucrul. Ghicindu-mi
iră". Producţie mai rare, mai izolate în muncii, prin atragerea lor cisivă este nu numai revo-
irilor franceze. marea masă de oameni care intr-un front larg al mun­ luţionarea din punct de ve­ ai formaţiei sînt crescuţi şi diri în care alţi oameni gîndurile s-a grăbit să
>1. consideră munca drept sin­ dere tehnic, ci şi schimbarea formaţi profesional de şe­ strunesc metalul, omul ca­ precizeze. „Voi continua
gurul izvor al progresului, cii creatoare — la sădi­ revoluţionară a mentalităţii ful lor, Martin Knuff. re a coborît apoi spre ini­ să lucrez în construcţii. O
al făuririi unei vieţi libe­ rea în rîndul maselor a oamenilor, promovarea cul­ La capitolul realizări — ma pămîntului luptîndu-se să am mai mult. timp şi
re şi îmbelşugate, este convingerilor revoluţionare tului muncii în rîndul tutu­ pe lingă cei 3C00 m beto­ cu duritatea stîncii şi cu pentru maşină. Unii — la
totuşi necesar ca împotriva întemeiate pe concepţia ma­ ror, deoarece prin munca naţi la galeria Decebal şi apa, sfîşiind liniştea întu­ pensie — cresc porumbei,
[ I : G.OO Bule- lor să se ia atitudine fer­ terialismului dialectic la noastră, a întregului popor, cei 400 m la adîncimea necată a adîncurilor pînă iepuri, cîini. Eu însă vreau
6,05 Concertul mă, curajoasă. Fiecare ce­ cultivarea patriotismului, a progresăm, ne realizăm puţului de extracţie — ob­ atunci netulburate. Acesta să muncesc, altfel viaţa mi
¡ualitatca în CO tăţean al ţării, dar, mai ataşamentului faţă de partid, bunăstarea şi fericirea. ţinute împreună cu brigada este Martin Knuff a cărui s-ar părea fără rost“.
K) Radiojurnal: pc care o conduce, se mai viaţă a urmat mereu a- Mulţumirea unei vieţi
rosei; 7,45 Du-
îo-rutieră; 8,00 Noţiunea <le consum me­ adaugă şi tinerii care au ceeaşi linie dreaptă a mun­ împlinite, în care a mun­
ul satelor; 9,30 Cifre semnificative din istoria dobîndit calitatea de miner cii. Şi indiferent de direc­ cit foarte mult, şi nu şi-a
injcal; 12,00 Do diu anual pe locuitor poate sau ajutor miner la şcoa­ ţiile în care s-a îndreptat irosit zadarnic energia este
toţi; 13,00 Ra- să exprime intr-o măsură
15^ Orclieslra oarecare nivelul de viaţă la marilor împliniri ale socialismului la muncii acestui dascăl pe verticala imaginară ca­ întregită de încrederea or­
¡oară a Ratlio- un moment dat. Cind, însă, ! cumpătat la vorbă. re uneşte cerul cu centrul tacilor care l-a" ales în
.3,30 Unda ve- cifrele ce exprimă consumul I Şi cu aceşti muncitori pămîntului, Martin Knuff comitetul de partid al E.M.
ecit U ; 14,00 mediu la anumite produse Deva, în Consiliul jude­
ce intră in categoria bunu­
nativ : Adrian rilor de consum sînt com­ tineri se mîndreşte nu nu­ a urmat în fapt linia as­
Top 6; 14,45 1 mai Martin Knuff ci şi mi­ cendentă a împlinirilor în ţean al oamenilor muncii
au Andrecscu; parate la intervale mai CI1SUÜHL MIDIO na, pentru că sînt mese­ muncă, linia ascendentă a de naţionalitate germană.
pasionaţilor ; largi, — aşa cum sînt evi­ Este mulţumirea unui om
de ştiri; 16,05 denţiate iii expunerea se­ riaşi buni. Doi dintre ei — unei vieţi cinstite dăltuite
: 17,00 Varietăţi cretarului general al parti­ Gheorghe Nistor şi Gheor- prin-muncă şi dăruită mun­ care a muncit, şi i-a în­
,30 Noutăţi — dului la Congresul al II-lea PI LOCUITOR LA: ghe Ciucă — ambii şefi cii. văţat şi pe alţii dragostea
pretutindeni ; al consiliilor populare — a-
de ştiri; 18,05 cele cifre sînt, necondiţio­ de schimb — i-ar putea L-am întrebai pe mun­ de muncă. Un bun specia­
ite; ' 18,20 Tc- nat, un barometru al nive­ lua oricînd locul la con­ citorul specialist Martin lii şi un om de mare ome­
omânesc; 18,30 lului de trai. ducerea brigăzii. Au învă­ Knuff dacă este mulţumit nie. Acesta este Martin
înţru toţi; 20,00 Consemnăm în 1989 de 3,7 de ceea ce a realizat in Knuff.
20,15 Noi Inre- ori mai multă carne pe un ţat de la meşterul lor că
niuz.ică popu- locuitor, decît în 1950 şi de pentru a fi un şef de bri­ viaţă. VIORICA ROMAN
irnettl mclodii- 2,3 ori mai multă ca in
liojunial; 22.10 1965. Consumul de carne
sportiv; 22,30 realizat la nivelul anului
anţe; 23,00 Btt- 1980 înseamnă 175 grame de Acţiuni temeinic organizate ia strînsui recoltei
; 23,05 Dansaţi carne in fiecare zi pe fie­
Ferat; 24,00 Bu- care locuitor. Consumăm (Urmate din pag. 1). ral că sarcinile . de livrare s-a strîns recolta de pe
; 0,05—5,00 Non pentru că producem sufi­
nocturn. cientă, pentru că avem po­ vor fi onorate integral pînă 2134 ha şi s-au livrat la
sibilităţi financiare să cum­ faţă de graficul la zi 100 la sfîrşitul lunii. O situaţie fondul de stat aproape 5 000
părăm.
ia Consumăm anual lapte şi tone. Inginerul şef al co­ bună se întîlneşte la C.A.P. tone. în patru consilii —
BV8A^= produse lactate eehivalînd operativei, V. Balota, no ■Sîntandrei, Hărău şi Ban- Ilia, Hunedoara, Brad şi
BBBBBBBHBBBI cu 200 litri lapte lichid. Este spunea că dacă I.T.A. îşi potoc. Rămase în urmă sînt Dobra —, precum şi C.A.P.
un adevăr în primul rind
al faptelor şl apoi al cifre­ onora comenzile de autoca­ Simeria şi Deva, iar Ra- Hărău, Bîrsău, Brad, Mes­
urebîsla (Pa- lor. Este un consum aproa­ mioane, se putea transporta poltu Mare este singura teacăn, Leşnic, Bobîlna, Rîu
i din tren (Ar- pe dublu faţă de cel din
1ARA: Bure- 1965. Consumăm pentru că şi mai mult, deoarece în unitate care nu a livrai nici Alb, Sălaşu de Jos, Densuş,
.ra) ; Ultimul cîmp mai sînt 600 tone. un kilogram de sfeclă. Mo­ Ciula Mare, Vîlcele, Peştişu
Slderurgistul) ; avem, pentru că am dez­ Abia în ziua de 26 septem­ tivările, justificările nu-şi Mare, Cinciş, Ilia, Bretea
mîntului, bles- voltat zootehnia, ridiclnd-o
— seriile I-H la nivel de industrie. ţesături brie li s-a pus la dispoziţie au rostul. Activitatea fiecă­ Mureşană, Brănişca, Gura-
anual
Folosim
rte pe Nil — 3 autocamioane din cele 4 ruia se judecă după ce a sada, Zam, Sălciva, Romos,
Constructorul) ; pentru îmbrăcăminte aproa­ comandate. Dar şi acestea produs şi livrat, nu după ce Pişchinţi, Orăştioara de Sus,
: Nu-mi furaţi pe încă o dată mai multe ca au venit la ora 8. în C.A.P. spune şi după intenţiile şi Ciginău s-a terminat re­
ea); I se spu- in 1965. Folosim de patru
rul" (7 Noietn- ori mai multă încălţăminte Geoagiu s-a strîns recolta bune pe care le are. Acest coltarea cartofilor. Acum
nul pămlntului, ca in 1950. de pe 10 ha din 45, iar la lucru trebuie să-l înţeleagă se acţionează cu forţe spo­
blrii — seriile Consumăm, folosim, pen­ 1965 1080 1 şi conducerea acestei coo­ rite la recoltarea cartofilor
tea); LUPENI: tru că producem, pentru că baza de recepţie s-au livrat
;e de dragoste avem şl avem cu ce cum­ 253 tone. Inginerul şef al perative. de pe ultimele suprafeţe îa
ili-e teamă — păra. C.A.P., I Rob, ne-a decla- consiliile unice agroindus­
(Muncitoresc) ; & CARTOFI triale, Orăştie, Simeria, Că-
scrisoare pier-
ie I-II (Mun- Recoltarea cartofilor se lan, Deva, Haţeg, Toteşti şi
:ky n (Lucca- apropie de sfirşit. Pînă acum Geoagiu.
;A: Vlnzătorul Un colectiv ce-si înnobiează menirea
(Mitierul); PE-
ă seara, Irina
; ANINOASA:
lor (Muneito- (Urmare din pag. 1) rea bunelor rezultate pe ca­ sile Suciu, Kiss Geza, Petru construcţii — o hală de
NX; Adîncurilc re le raportează în fiecare Briham, Dumitru Fluierică şi compresoare, depozite, grup
(7 Noiembrie); exploatare a celor două pu­ lună raionul din Hondol. alţii ce se remarcă prin dă­ social etc. — şi de aceea am
aticul (Steaua ruire în muncă, prin exe­
U3ARZA ; Mi- ţuri din Hondol şi începe­ Primul ar fi aplicarea pe avea nevoie de o secţie de
e circ (Mine- rea prospectării la locul nu­ scară largă a acordului glo­ cutarea exemplară a sarci­ preparare a betonului la fa­ Acro/XLtTAji
ŞTIE : Mesaj mit Tina Neagră. în vede­ bal. Practic, întregul colec­ nilor ce le sînt trasate. Ra­ ţa locului pentru a nu fi
Patria) ; Clipa
■II (Flacăra); rea acestui eveniment, la tiv este cuprins în acest sis­ ionul are meseriaşi ce con­ nevoiţi să aducem beton din e Miine, la I.P.I.C.C.F., este organizat un interesant sim­
ii : Detectivul Coranda se execută adîn- tem de muncă. Al doilea stituie mîndria întreprinde­ Certej. pozion, avînd ca temă „Obiectivul fundamental şi liniile direc­
de eulturâ) ; cirea puţului, la Hondol se poate fi considerat policali­ rii de prospecţiuni geologice în aceeaşi idee, Constan­ toare ale cincinalului 1981—1935, stabilite de Congresul al X.U-
ntoarcerea lui fac foraje în vederea veri­ ficarea oamenilor. Prin din Deva, cum ar fi Silves­ tin Alexandru ne spunea : lea al partidului ; perspectivele de dezvoltare social-econo-
eanu — serli- mică a judeţului“.
tlar) ; BRAZI: ficării finale a zăcămîntului cursurile organizate în ulti­ tru Chiţac, Kecsety Gheor­ — Am avea urgentă ne­ © La Tipografia Deva a ieşit tic sub tipar broşura „Din
ber; CALAN : de minereu, iar la Tina ma vreme, mulţi oameni ghe, Nicolae Coşuleanu, Va- voie, aici, la Tina Neagră, experienţa organizaţiilor de partid din- Valea Jiului, privind
• seriile X-II Neagră se lucrează la orga­ şi-au însuşit a doua, a treia • sile Iacob, Vasile Penciuc, de curent electric. Au venit conducerea activităţii economice, politice şl organizatorice de
:ultură); Setea partid", editată sub îngrijirea Secţiei de propagandă a Co­
IMERIA : Cine nizarea de şantier în vede­ şi chiar a patra profesie, Nicolae Bratu şi alţii, pilde într-o zi cîtiva lucrători de mitetului judeţean de partid.
Iureşul); ILIA: rea începerii cercetărilor. ceea ce oferă posibilităţi de conştiinciozitate urmate ia I.R.E. Deva, au stabilit « Punctul de lucru „Dacia-service", care a funcţionat pc
e trebuie (LU­ — Colectivul nostru — largi în ce priveşte utiliza­ de întreg colectivul de mun­ locurile de amplasare a stîl- strada 23 August, nr. 128, a fost dezafectat, întregul colectiv
NARI : Răzbu- fiind transferat la noua staţie „Dacia-service", care funcţio­
y roz (Muncl- considera Filimon Purtător, rea forţei de muncă, repar­ că. pilor — e vorba de vreo nează pe str. 23 August, nr. 233, aici executlndu-se servicii în
secretarul organizaţiei de tizarea oamenilor pe puncte Micul colectiv al cercetă­ 4—5 stîlpi — dar pînă în două schimburi, cu personal calificat, între orele 7 şl 22.
0 Marţi, cooperatorii meşteşugari de la „Progresul“ vor
partid — este mic, cuprinde de lucru. Al treilea factor torilor din această zonă este prezent nu s-a făcut nimic audia o expunere avînd ea temă „Abuzul de medicafriente şi
circa 170 de oameni, însă se este maturitatea colectivu­ harnic, entuziast, însă se în vederea asigurării cu e- implicaţiile sale asupra organismului".
caracterizează prin cîteva lui, dăruirea cu care fiecare confruntă cu unele necazuri nergie .electrică. ® Din recolta de ceapă a C.A.P., unii au înţeles că noi
trăsături care-i fac cinste. om se integrează efortului care le diminuează eficienţa Revenind la cele afirma­ sa-şi facă şi singuri’ provizii. Nu prea „le-a mers" însă :
Este vorba de conştiinciozi­ ce are ca scop îndeplinirea muncii. Vasile Curuţiu, te de ing. Vasile Petrean, Costaclie Burlacu, Alexandrina Gros şi Dorina Turică au fost
obabil pentru prinşi cu cîte 35, 15 şi 10 kg de ceapă în sacoşe. Să fie de
spterabrie 1980: tate în muncă, de responsa­ şi depăşirea sarcinilor de maistru la Tina Neagră, ne se poate considera că, in­ învăţătură şi pentru alţi astfel de „amatori" !...
>asă' eu cerul bilitate în îndeplinirea sar­ plan. Acest lucru este cu spunea: tr-adevăr, activitatea de 9 Astăzi, de la orele 10 şi 12, un frumos concert coral,
it se vor sem- atît mai merituos cu cît, — Lucrările de organizare prospecţiuni nu e deloc u- susţinut de copii. „Voees primavera" va susţine, la casa de
slabe. Vin- cinilor. Nu sînt puţine ca­ cultură, sub conducerea lui Claudiu Negulescu, piese clasice dc
slab la mode- zurile cind oamenii noştri cum bine se ştie, activitatea ' la acest punct, unde se va şoară. Atunci însă cind oa­ largă popularitate.
¡ctorul nordic, dovedesc tenacitate şi băr­ de prospecţiuni se desfăşoa­ concentra activitatea raio­ menii muncesc cu conştiin­ O Marţi, 30 septembrie, la Casa de cultură, de la orele 17
va fl cuprinsă băţie în realizarea diferite­ ră în condiţii grele de mun­ nului în anii următori, sînt ciozitate, cu pasiune — cum şi 20 un coneert-spectacol extraordinar eu formaţia vocal-
5 la 10 grade, instrumentaiă „Roşu şi Negru". In cadrul spectacolului, \n\
18 la 24 grade, lor lucrări deosebit de difi­ că, în puncte izolate. Cu mult inlirziate deoarece nu procedează cei ce caută noi microreeital Mircca Baniciu şl... momente vesele cu Liviu
semnala ceaţă. cile, specifice activităţii de toate acestea, raionul din dispunem de un drum de bogăţii în subsolul din zo­ Oros.
a Fotbal; Astăzi, de la ora 11, pe stadionul „Cetate",
ite, vreme cu prospectare. Hondol dispune de oameni acces corespunzător, no lip­ na Certej — această muncă derbiul fruntaşelor seriei a VlII-a a Diviziei ..C" : EXPLOR-
ător. Se vor Interlocutorii noştri au cu multă vechime în profe­ sesc o seamă de utilaje cum este rodnică, oferă satisfac­ MIN întîlneşte pe STRUNGUL ARAD.
slabe izolate. sie, cum sînt cei ce alcă­ ar fi buldozere, excavatoa­ ţii ale datoriei împlinite, o-
de serviciu : fost în unanimitate de acord
KM • că trei sînt factorii care au tuiesc formaţiile conduse.de re etc. în această zonă se norlndu-i pe cei ce o prac­ DOINA COJOCARU
condus şi conduc la obţine­ Constantin Alexandru vor executa multe lucrări de tică.