Page 97 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 97
y*-$8S5£ Tfjft
C(1 E.li-Tú ItA
Tovarăşul Mae Geauşescu s-a Intilnit
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÁ ?
cu tovarăşul Canaan Sodindo Banana
T ov a r ă ş u 1 Nicolae P r e ş e d i n t e l e Nicolae conomlile celor două ţări
Ceauşescu, preşedintele Re Ceauşescu şi preşedintele în vederea promovării şi
publicii Socialiste România, Canaan Banana au reafir extinderii schimburilor co
s-a reintîlnit, luni seara, mat hotărîrea de a acţiona merciale şi cooperării în
cu tovarăşul Canaan So şi în viitor pentru aprofun diferite domenii de interes
dindo Banana, preşedintele darea conlucrării rornâno- comun.
Republicii Zimbabwe, care zimbabwe pe multiple pla mtîlnirea s-a desfăşurat
efectuează o vizită oficială nuri, pentru folosirea cît intr-o atmosferă de caldă
de prietenie in ţara noas mai deplină a largilor posi prietenie .şi înţelegere reci
tră. bilităţi pe care le ofpră e- procă.
Cei doi şefi de stat şi-au Vizita preşed nteiui Republicii Ztmbrbwe
exprimat, încă o dată, sa
tisfacţia deplină faţă de re la Academia „Ştefan Gheorghiu"
zultatele fructuoase ale
convorbirilor la nivel înalt, Preşedintele Republicii Vizitînd săli de curs,
faţă de hbtărîrile convenite Zimbabwe, tovarăşul Ca laboratoare, instalaţii di
cu acest prilej, subliniind naan Sodindo Banana, a dactice, oaspetele a pulul
că ele vor da un puternic făcut, Juni dimineaţa, o vi lua cunoştinţă de dotarea
impuls dezvoltării relaţiilor zită la Academia „Ştefan tehnică, d^ condiţiile mo
de prietenie, . solidaritate Gheărghiu“ din Bucureşti. derne de care beneficiază
militantă şi colaborare mul în timpul vizitei, oaspete cei care studiază aici.
La încheierea vizitei, pre
Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN tilaterală dintre România şi lui i-au fost înfăţişate dale şedintele Republicii Zim
privind profilul acestei in
Zimbabwe, în folosul am
belor noastre popoare, al stituţii ele învăţămînl. S-a babwe a adresat cuvinte de
cauzei păcii, destinderii şi subliniat că aici sînt pre mulţumire pentru prietenia
A nul X X X II, n r. 7 122 M A R T I, 30 S E P T E M B R IE 1930 4 pagini — 30 boni cooperării internaţionale. gătite într-o gamă largă de şi ospitalitatea cu care a
profite de învăţămînt, şi (ost înconjurat, pronunţîn-
cadre din ţările în curs de du-se pentru intensificarea
Duminică p<et dezvoltare, inclusiv cursan relaţiilor pe multiple pla
ţii din Republica Zimbab
nuri dintre ţările si po
we. P poarele noastre.
Activitate intensă oltări si însămîntări A stăzi, în juru l orei 8,45, posturile de radio si tele
preţocln-
piecării
vor
viziune
tran sm ite
cerem on ia
direct
telu i R epu blicii Z im işabw e, C an aan Sodindo B anana, ca
LA TRANSPORTUL aratul unei tarlale de 10 re, îm preună cu tovarăşa ia net B an an a, a făcut, la in
Bilanţul zilei ha şi cu un tractor se pre
SFECLEf DE ZAHĂR vitaţia preşedintelu i R epu blicii S ocialiste R om ânia, tova
găteau 7 ha pentru semă răşul N icolae C eauşescu, şi a tovarăşei E ienn C eauşescu,
® 340 ha arate © 630 ha teren pregătit © 584 ha nat griu. Ajungem, apoi, la
Duminică, 23 septembrie însămînţale cu grîu şi orz © 04 ha de cartoii şi sfeclă C.A.P. Hărău. Elena Manea, o vizită oficială de prietenie în ţara noastră.
a.c., pe ogoarele unităţilor recoltate © 300 lono sfeclă de ‘zahăr recepţionată şi preşedintă şi Andrei Duna,
agricole din judeţul nostru preluată © 250 tone de sfeclă expediată la întreţinerea inginer şef, dirijau activi La i.m. Uricani Prin măsurile luate,
s-a lucrat intens, cu hărni de prelucrare © 425,8 tone cartofi de sămînţă preluaţi tatea la transportul sfeclei
cie, la efectuarea lucrărilor de la unităţile producătoare. 'de zahăr. Primul transport
agricole de sezon. Martori îi fac: şoferii I. Tulea şi fiecare sector să producă zilnic
oculari la eforturile pe ca C.A.P. Toteşti, Clopotiva şi nar, A. Poenar şi alţii, trec I. Tolclea, împreună cu coo
re le fac lucrătorii ogoare Ostrov, din Consiliul unic la încărcatul sfeclei. Munca peratorii I. Malea, S. Dîm- minimum 1000 tone cărbune
lor pentru stringerea la fiind bine organizată s-a
timp şi fără pierderi a re agroindustrial Toteşti. pu, V. Zoica, L. Vinii şi
Primul popas îi facem la reuşit să se încarce şi sa Ii. Manea. De aici s-a şi Rezultatele obţinute de o mai bună organizare şi
coltei, pentru pregătirea te C.A.P. .ţVoimuş. La prima oră se transporte la baza de Te- transportai duminică cea minerii de la Uricani în pe urmărire a procesului de.
renului şi insăminţarea în a dimineţii îşi fac apariţia cepţie 48 tone. Am mai mai mare cantitate: 54 to rioada care a trecut din a- producţie.
cele mâi bune condiţii a- şoferii T. Chim, Gh. Hot -consemnat şi faptul că me ne de sfeclă. într-o tarla de cest an nu exprimă poten — Primele patru luni ale
grotehnide a culturilor de mail, A. Cocoş, V. Dan, canizatorii au arat şi pre pe care se recoltaseră car ţialul lor real de muncă, nu anului le-am încheiat cu <•
toamnă, am consemnat ac S. Birla, Gh. Lăcătuş, V. gătit 10 ha şi au semănat tofii, mecanizatorul V. Var sînt la nivelul dotaţiei teh uşoară depăşire a plnnulu
ţiunile organizate şi rezul Alexandrescu, caro sînt di 8 ha cu griu. ga pregătea 13 ha pentru nice pe care o au. fată,- de — arata Cornel Boiului, se
tatele înregistrate in aceas rijaţi cu operativitate de In drumul nostru ne semănat griu. Aceeaşi at exemplu, numai în august,- cretarul comitetului dc
tă zi de sfirşit do septem către contabila şefă a uni oprim la C.A.P. Bîrsău. Aici, mosferă de muncă intensă plănui nu a fosi realizat cu partid al întreprinderii P<
brie, îndeosebi la transpor tăţii. tovarăşa ■ Eugenia cmn ne spunea tovarăşa şt rodnică intîlnim şi la peste 12 500 tone cărbune, urmă, situaţia s-a inrăuf :
tul şi livrarea sfeclei de Faur, spre tarlalele undo se Lia Bălşan, inginer şef, şi C.A.P. Banpotoc. Victoria de la începutul anului mi Iii. Nu ca o justificare ri :
zahăr ia bazele do recepţie află sfecla. Aceştia îm Petru Dalie, preşedinte, s-a Viaicu, preşedinta unităţii, nusul fiind mult mai mare. rezultatele slabe se da’ores
din Simeria şi Orăşfie, pre preună cu cooperatorii terminat recoltarea cartofi asigura buna organizare şi Apreciind capacitatea colec ză tectonicii zăcamin'u'u
cum şi ia preluarea carto A. Nicşa, A. Groteanu, P. lor şi insăminţarea celor desfăşurare a muririi'la în tivului de muncă de la mina pe care-1 exploatăm Sp't
filor de sămînţă de la uni Alua.ş, D. inia, F. lacob, 50 ha planificate cu orz, cărcarea şi transportul sfe Uricani, trebuie să avem în exemplu, la sectorul i. slr-i.--
tă iile producătoare — A. Draia, R. Cinda, 1. Poe- se lucra cu 5 tractoare la clei. O. Pădurean şi S. Lu- vedere, pe de o parte, con tul 15, unde avem două
diţiile qrele de exploatare complexe mecanizate
N . 8A D 1U — multe falii care întretaie
T R . B O N D O R zăcămintul, presiuni mari U V IU B R A iC A
steri) etc. — iar pe de altă
(C ontin uare în pag. a 2-a) parte aspectele care ţin „de (Continuare in oaa a Z-of
Ce oferă magazinele ele
legume şi fructe ?
E vremea cînd bunele gos ne şi piersici, cu fasole şi unitatea nr. 23. responsabilă
podine îşi pregătesc raftu varză conservate. Tot ceea şi vînzătoare în aceiaşi imn
f
rile cămărilor pentru a a- ce exista in magazie, era Elena Potop, nu erau deci'
şeza pe ele, intr-o ordine expus şi spre vînzare. E a- unul sau doi cumpărător:
desăvîrşită, borcane cu le devărat că se solicitau şi Cauza : slaba aprovizionare
gume şi fructe conservate, 'castraveţi, ardei şi vinete Şi poate şi altceva FeRil jn
gemuri şi compoturi, spriji caro am fost apostrofaţi cînd
nind astfel, indirect, efortu am încercat să intrăm în a
Fraţii Vereş. Andrei şi rile industriei şi ale comer IE vremea pregătirii mănunfe. cit s-i Intenţia de
ţului pentru o bună aprovi
Martin,
Vicrei Chiri Iii şi
r
ne induce în eroare p in
MKCENTI Minerii mcî Viorel Tel den — mecaniza zionare. Cum vin în inlîm- cămărilor pentru iarnă prezentarea unei liste vechi
tori la
S-M.A. Orăştie —
pinarea gospodinelor maga
rupte şi murdare caro ar F
n-au ştiut... sea, la Turda,?“) întinsă pe zinele de legume-fructe şi legume din care, ne asigură chipurile, nota de comand •
brăzdează o tarla (,,l.a so
50 ha. Şi dacă ziua-lumină pia(a din municipiu! Hune responsabilul, a avut mai din ziua respectivă (num-ii
După normele departa Iui Eduard Wurm, iorma- nu le ajunge să-şi sfârşeas înainte în cantităţi îndestu
mentale, revizia trebuia e- ţiiie conduse dc maistrul că lucrul, aceştia o prelun doara ? Oteră. ele mărfurile lătoare. într-adevăr, ultime că, deşi scrisese repede pe
lumina
farurilor,
la
gesc
fectuată In 10 zile. Dar a- Ioan Grecu, electricienii aşa cum s-au obişnuit de solicitate? Acestor între le note de comandă reflec ea data zilei raidului nos
cest lucru era imposibil. Csobolh l'abian, Laz,ar Dre- mult s-o facă. bări am dorit să ie aflăm tă onorarea de către depo tru. se vedea de ia o poştă
Imposibil pentru că nu se totcanu şi Moise Disirian răspuns în cîteva unităţi zit a unor astfel de produ că-i demult întocmită pen
putea suspenda utila timp au început bătălia cu se comerciale do legume-fructe tru că cireşelor şi vişinelor,
alimentarea cu energic e- cundele. Bătălie purtată IN ZIARUL DE AZI; şi în piaţa „Obor“. se. In privinţa atenţiei şi castraveţilor de seră le-au
respectului faţă de cumpă
La unitatea C.L.F. nr. 6,
ieclrică a unităţilor minie sus, undeva între cer şi din strada 30 Decembrie rători — nici un reproş. De cam trecut vremea) spun
re din zonă. Drumul căr pămînl, pe riglele stupilor © întărirea numerică şi ceva despre respect, solie
bunelui spre lumină nu de înaltă tensiune. Purta calitativă a organiza ( r e s p o n s a b i l Gheorghe fapt, cînd am revenit, peste tudine, atenţie. în cazul cU
cîteva ore, vînzătoarea Man
se
Cheorghe),
pusese
în
putea li oprii. Totuşi, lu tă cu înverşunare, dar or ţiei de- bază — cerin vînzare un sortiment bogat Katalin continua să serveas faţă — despre lipsa ares '
tora.
crarea trebuia executată, ganizat. Conlra-cronome- ţă esenţială a creşte de legume — varză, roşii, că, conştiincios numeroşi
deoarece exista pericolul tru, dar cu responsabili rii rolului conducător cartofi, morcovi, fasole ver cumpărători, în afara orelor I’iaţa centrală. Mesele
unei avarii pe linie. Ce-i tate... al partidului de, şi fructe — struguri, pe de program.
de iacul ? Un singur lu Către siirşilul zilei, am ® Cîntarea României. Deşi aşezată mai centrai, E. ŞINA
re, prune, mere, cit şi bor
cru. Vom eiectua opera bele circuite ale liniei e- © Sport cane cu compoturi de pru- pe bulevardul Republicii, în
ţiile într-o singură zi, în lectrice aeriene de 110 (C ontin uare in pag. a 2-a)
tr-o duminică, cinci minerii kV Petroşani Sud — Vul
nu lucrează. Nu se poate! can au ¡ost repuse sub
insumind
—
triotică
peste
— au zis unii. Da se poa tensiune. A doua zi, luni ţia de cherestea Va ţa dc acţiune gospodărească pentru 200 orc — la noua secţie,
unei
porţiuni
de
deschiderea
Jos îşi petrec în mod plă
te I — au răspuns ceilalţi, dimineaţa, Ia minele Vul cut şi recreativ o bună par drum pe o lungime de 20 dc construită recent. Printre e-
muncitori, ingineri, maiş can, Aninoasa, Dîlja şi Ia te din timpul liber la clu metri, impracticabilă din videnţiaţi amintim pe mais
cauza unor alunecări de te
Ana
tri dc la secţia de înaltă Preparaţia Corocşli totul bul situat In incinta unităţii. ren. In această acţiune s-au trul losif Demefer, Elisabeia
amenajat,
în mod
Clubul
Ana
Toth.
Boantâ,
tensiune a Întreprinderii iuncţiona normal. Dar mi ¡3 LANSARE DE CARTE, special, pentru muncitori, evidenţiat cetăţenii Ioan Su Lucacs, Maricica Sorgi, Vi i -
de reţele electrice Deva. nerii nici n-au ştiut că, Siinbătâ, in cadrul „serilor este dotat cu un bogat fond ba, Sabin Olar, Gheorghe haeia Sopârtoc şi Augustul»
de librărie“, la Casa de cul de cărţi, televizor, aparat de Brusturean, Cornel Suba.
E greu, dar vom organiza înainte cu o zi, un deta tură din Brad a avut loc, radio, masă de tenis, diferi Mărioara Suba, Olga Parca Brânduşan. (PmiJian Doboş
tolui „la milimetru“, vom şament de muncilori-elec- lansarea volumului de poe te jocuri distractive. şi alţii, — corespondenţi.
concentra cele mai bune tricieni de Ia I.R.E. Deva zie „Imnele Moldovei“ al
poetului Ioan Alexandru, în
«
MUNCA
PATRIOTICA.
echipe, ne vom mobiliza au încercat (şi au reuşit) prezenţa autorului şi a pic a ACŢIUNE GOSPODĂ Colectivul laboratorului cen L. I.AIIA
şi... trebuie să reuşim! imposibilul, tocmai pentru torului Paul Gherasim. REASCA. Cetăţenii satului tral de produse de cofetărie
...Oraşul era încă prins ca acest „normai“ să iie Livada, comuna Tomcşti, şi patiserie din Petrila, a)
în mrejele somnului, cînd, posibil. 3 CLUB MUNCITORESC. mobilizaţi de deputatul Pe I.C.S.A.P. Petroşani, a orga H
Oamenii muncii de la Sec tru Parca, au întreprins o nizat o acţiune de muncă pa
sub coordonarea ingineru- MIRCEA LEPĂDATU