Page 100 - Drumul_socialismului_1980_10

PROLETARI DIN TOATE TÁR1LE, UNIŢ1-VĂ 1
ATELIERUL DE VAR DIN CADRUL
I. L. DEVA-CHIŞCADAGA
A ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL

Colectivul atelierului ce există in atelier. Con­
Yar din cadrul întreprin­ form preliminărilor, pină
derii de lianţi Deva-Chiş- la finele anului în curs,
cădaga, a raportat un colectivul atelierului va
succes care-i face cin­ livra peste planul pe
ste : îndeplinirea planu­ 1980 circa 8 000 tone
lui producţiei marfă pe var, pe care îl vor li­
anul 1980. Acest rezultat vra în devans benefi­
a fost posibil prin buna ciarilor. Iată deci, pre­
organizare a muncii,
prin conştiinciozitatea mise bune pentru a păşi
lucrătorilor de aici in ce cu fermitate şi responsa­
priveşte exploatarea uti­ bilitate la înfăptuirea ci­
lajelor, folosirea timpu­ frelor de plan pe 1981,
I.M. Orâştic : Liviu Pri- \
lui de lucru, prin disci­ primul an al viitorului c&jan, prelucrător prin aş-
plina tot mai riguroasă cincinal. chiere — execuţii întotdeau­
na lucrări de bună calita­
_0 IAN Alt 101 V1ITETUILUI UI IUIETEAIUII IU NIEDOARA AL p.c. M te şi Ia timp.
Bl
• •
• i 1 ii mCONSILIU Ü 1 POP U LAD! UDEŢI IAN Dacă iarna ar veni „aşa şi aşa sau
J
L
Şl
deloc“ înseamnă că 11-ar exista
probleme cu asigurarea bazei îurajere
Anul XXXII, nr. 7148 JOI, 30 OCTOMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani
Toamna a venit pe ne­ dă şi beton. S-au mai mon­ rămineri în urmă, tovarăşa
simţite şi... tot cam aşa o tat şi nişte dezlegători au­ Moraru ?
să se ducă. Deocamdată tomate pentru vite. Ce mai — Obiective nu! Delă­
La I.M. Barza semnele ei sînt vizibile putem spune ? Doar atît : sarea e principala cauză.
Cum să nu fie aşa, cînd la
peste tot locul. Şi la cultu­
iarna poate veni !
licat ferm. corect, eficient mare, şi in zootehnie. Binişor a fost să fie cu C.A.P. Cimoiş se mai coseş­
ra
Dar, ooate mai mult ca ori- pregătirile pe la C.A.P. te şi acum. Au şi un defi­
Reducerea cheltuielilor materiale - imeortantă cînd, ele trebuie să fie e- Peştişu Mare, unde au fost cit la fin de 120 de lone.
Dar, tot ei au 200 capete
vidente in sectorul zooteh­
dezinfectate grajdurile, re­
nic pentru că zilele frigu­
de bovine şi 300 ovine.
parate uşile, montate gea­
Ce-o să le dea să nuinînce
care de sporire a producţiei nete roase ale iernii se apropie, murile la ferestre şi înlo­ la iarnă, nu ştiu! Nu au
iar bunii gospodari ar cam
cuite ţiglele sparte de pe
nici siloz. Fineţe a.r fi avut
fi trebuit să încheie pregă­
tirile pentru iernatul anima­ acoperiş. în această sâplă- destule. Au dublul tinetelor
mină se văruiesc şi graj­
acest capitol, sint eviden­ lelor. O întrebare firească durile, iar introducerea a- Mînerăului, Buiturilor şi
„O atenţie deosebită va trebui acordată te : planul la producţia glo­ îşi găseşte locul acum şi pei in grajduri va fi fina­ triplul Peştişului Mare. Ne­
creşterii eficienţei întregii activităţi economi­ bală a fost depăşit ou aici, o întrebare adresată lizata pe la jumătatea lunii glijentă, asta e! Apoi, mai
6 877 000 lei, la marfă cu
ce, realizării producţiei nete, reducerii cheltu­ 7 823 000 Iei, iar la netă cu deocamdată unităţilor agri­ noiembrie. Nu se stă prea trebuie să precizez că pe
la conducerea unităţii s-au
ielilor de producţie, îndeosebi a cheltuielilor 11508 000 lei. De menţio­ cole din Consiliul unic a- bine cu furajele. Cu toate perindat şi mulţi ingineri
din
sint
că
Hunedoara:
groindustrial
transportate
materiale". nat că plusul Ia producţia cum sînt pregătite sectoa­ cimp şi depozitate în tota­ şefi. La C.A.P. Nandru, fac­
MICOLAE CEAUŞESCU netă are Ia bază o reduce­ rele zootehnice pentru iar­ litate, există un deficit de torii de răspundere se pre­
re a cheltuielilor materiale nă ? Răspunsul l-ani primit fin. însă, din paie şi co­ gătesc şi acum să încea­
cu 7 765 000 lei, o creştere din partea medicului şef al ceni, aprecia inginerul şef pă... pregătirile de iarnă.
Aclionînd sistematic in şi-a intensificat eforturile semnificativă a producţiei C.U.A.S.C. Hunedoara, dr. al acestei unităţi, Ioan Fur­ Tot motivează că nu s-au
spiritul acestor exigente pentru a găsi noi cai şi fizice (la toate sortimente­ lacob Moraru : .linele bi­ ca, se va acoperi necesarul pus de acord cu unitatea
majore, stabilite de partid, metode'prin care să obţină le, peste plan între 1—-19 ne, unele aşa şi aşa, altele de furaje. Şi in alte unităţi, ce-i patronează. Ar mai e-
în perioada trecută din a- producţii sporite cu cheltu­ la sută), sporirea producti­ defel", lată, aşadar, intr-un C.A.P. Hâşdat, Boş, Teliuc, xista o problemă : îngriji­
rest an colectivul oameni­ ieli materiale tot mai redu­ vităţii muncii etc. Revenind singur răspuns trei situaţii Minerău se lucrează intens torii de animale. Mai avem
lor muncii de la I.M. Barza se. Realizările minerilor, la la cheltuielile materiale, care, de fapt, la această pentru a termina in cîteva şi acum unităţi (C.A.P. Peş­
trebuie arătat că reducerea oră, ar fi fost imperios ne­ zile punerea ia punct a tişu Mare, Nandru, Răcăş-
acestora este rezultatul u- cesar să se reducă numai grajdurilor şi asigurarea ne­ tie), care nu şi-au asigurat
nei activităţi economice e- Ia prima stare, adică bine. cesarului de furaje. toţi îngrijitorii.
ficiente, desfăşurate cu ...într-adevăr, mai există
înaltă răspundere şi spirit ...Şi unde e bine, e bine. Dar, cum am fost atenţio­ multe probleme, chiar cînd
gospodăresc. Cum se acţio­ Spre exemplu, la C.A.P. naţi chiar de la început de luna noiembrie bate tare
nează Ia I.M. Barza în a- Builuri pregătirile de iar­ medicul şef al C.U.A.S.C. de tot la uşile sectoarelor
cest sens ? nă au început din primă­ Hunedoara, sînt şi unităţi zootehnice. Conducerile co­
vară, s-au continuat în va­ care au lucrat in ritm de
— Normarea consumuri­ ră, iar acum, în miezul operativelor agricole, facto­
lor specifice de materiale melc in cadrul sectoarelor rii de răspundere din
pînă la nivel de raion, in­ toamnei nu mai miră pe ni­ zootehnice. Ceea ce fac ei C.U.A.S.C. Hunedoara tre­
meni faptul (şi nu are de
stalaţie, atelier este una de acum încolo sînt lucrări buie să ia cele mai ener­
din principalele probleme ce sa mire, pentru că aşa care nu mai au cum purta gice masuri pentru ieşirea
e normal), că aceşti gospo­
care au fost şi sint perma­ girul calităţii şi al siguran­ din acest impas creat la u-
nent în atenţia noastră — dari au furaje destule. Au ţei. Sint lucrări făcute în nele unilăti din cauza ne­
depăşit necesarul. Lucrări­
sublinia tovarăşul Ioan Al- pripă, din cauza timpului glijentei, a lipsei de mobi­
măşan, contabilul şef al în­ le de modernizare sînt fi­ care presează şi a vremii lizare şi organizare in ac­
in
nalizate.
In
grajduri,
treprinderii. Astfel, mate­ fiecare compartiment, exis­ ce se răceşte treptat, tivităţile specifice sectoru­
rialele cu pondere în pro­ tă de acum iesle şi adăpă­ — Sint obiective cauzele lui zootehnic.
ducţie, ca cele utilizate la tori construite din cărămi­
extracţia minereurilor sint care au determinat aceste DORIN CORPADE
normate în procent de 82,2
la sută, la transport — 42,7
la sută, la preparare — 54,5
la sută. Pe această calc
s-au obtinut, pe 9 luni, e-
Hărnicia, c o r c i m m o d e s t i a — cîteva elemente care LiVIU BRAICA ,
o (lerine.se pe Doinita Ligă, eoiifceţioneră ia întreprinderea
de confecţii Vulcan. Foto : VIRGIL ONOIU
(Continuare in pag. a 2-a]
Dm liraiBTîâ ÎN ziAiîur DE AZI :
vie i-a ajutai pe A.P. cu
lemne rezr’latc din do- © Confruntă ri etice
intr-o zi, nu este prea borîiuri. cei ce muncesc o Spiritului civic - — Io-
multă vreme de atunci, ia U.M.T.C.F. i le-au dus
rasa lui Azarie Paul din omului acasă. Intr-o du­ cui ce i se cuvine
Baia de Cris a luai ioc, minică dimineaţa, răspun- o Concursul nostru :
aslicl că' cei 72 membri zînd chemării primăriei, Tînărul reporter
ai tamiliei au rămas iără mai mulţi meseriaşi din o Deva — actualităţi
acoperiş, acum, in preaj­ sat au lucrat benevol Ia I--1 baza de recepţie Hunedoara,
un
ma anotimpului rece. Oa­ reparaţia casei al cărei a- o Carnet cultural stanţial la sortarea porumbului venit elevii şcolilor din municipiu dau Zilnic, ajutor stib-
din
agricole.
aici
sint
unităţilor
lanurile
menii din sal V ştiau pe coperiş a fost mistuit de prezenţi peste 1511 de tineri. In imagine, o parte dintre ei, elevii liceului de construcţii.
A.P., lucrător la llolatia flăcări. Asticl că iami-
7.M. Barza, ca pe un om 1 ia muncitorului de Ia tlo-
harnic, gospodar de irun- tatia I.M. Barza are din
Ic şi s-au decis să-I ajute. nou casă. Ian, electricianul Nicolae Voi- 13 STATIC DE PREPARAT pentru exploatare, extinde- '
ca şi lăcătuşul Ion Ltica) că-
A luat tiinjă un comitet Intr-o discuţie ce am a- re va reprezenta oraşul la MIXTURI au ASFALTICE. Ia rea instalaţiilor cu cablu şi J
Petroşani
lost
Încheiate
a metodei de exploatare prin
de iniţiativă care a sleit vut-o cu dînsul, chiar in faza judeţeană. Pc locurile lucrările de montare a noii concentrarea mijloacelor şi '
de vorbă cu mai mulţi oa­ biroul primarului din Baia II şi III s-au clasat echipa­ staţii de mixturi asfaltice de forţei de muncă in parehe- '
meni din localitate, încer- de Criş, care, la rindul a CONCURS PE TEME jele de la „Marmura“ şi Li­ la I.G.C.L. Primele probe teh­ te ş.a.
nia C.F.R. (losif Mercea, co­
confirmă
nologice
estimările
cînd, să se găsească for­ lui, s-a situat mereu în i ALE PROTECŢIEI MUNCII. respondent) . că noua instalaţie va con­ n DEPĂŞIRE DE PI. AN. J
mele de întrajutorare. Lu­ iruntea acţiunii de întra­ * La Clubul sindicatelor din tribui foarte mult la îmbu­ Sectorul de prestări servicii
¡3 CLUB AL TINERETU­
crătorii de Ia unităţile e- jutorare, A. Paul ne-a I Simeria s-a desfăşurat faza LUI. In C.S. Hunedoara, la nătăţirea activităţii echipelor către populaţie al S.G.C.L. ' '
de asfaltatori din Valea Jiu­
Cătan, condus de Ioan Spă-
orăşenească a concursului de
conomice şi de Ia institu­ spus : * protecţia muncii, la startul Uzina nr. 7 — transporturi lui. Staţia produsă la „Ni­ tăccanu, şi-a realizat planul I
inaugurat
primul
ţiile de pe raza comunei — Le sînt adine recu­ I căreia s-au aliniat cele mai — a de fost uzină ai tinerilor cotină“ Iaşi este complet au­ pe nouă luni in procent de "
club
bune echipaje ale marilor u-
au donat fiecare, iără nici noscător consătenilor, pri­ » nităţi economice de aici : siderurgişti hunedoreni. Clu­ tomatizată şi are o capacita­ 117 la sută, depăşirea fiind in J
valoare de 1 410 MO Iei.
o conslrîngere, sume de măriei, care m-au ajutat I.M.M.R., Depoul C.F.R., I.I.L., bul dispune de un punct te de 10 tone pc oră.
bani în contul Iomiliei a- să scap de necazul ce I întreprinderea „Marmura“ şi de documentare polilico-ideo- El SCHIMB DE EXPE­
Linia C.F.R. La capătul ce-
ilate în necaz. De la sec­ m-a lovit. Gestul lor n-o ' lor 20 de întrebări locul I logică şi spaţii aferente des­ RIENŢA. La S.F.E. Haţeg —
activităţilor
a
avut
Boşorod
Exploatarea
ţia U .M.T.C.F. s-au adu­ să-l uit niciodată. I l-a ocupat, prin răspunsuri făşurării şi sportive (şah, cultu­ loc un schimb de experien­
rale
tenis
nat 2 200 lei, de la dis­ ' competente, echipajul de la de masă, propagandă turis­ ţă, avind ca teme de dezba­
pensar 650 lei. Ocolul sil- TRAIAN BONDOR | I.I.L. (lăcătuşul Mihai Mog- tică) . tere pregătirea parchetelor