Page 102 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 102

Î48 0 JOl  30 OCTOMBRIE 1980                                                                                                                                           }■ J
              r



     œmmssm      Spiritului civic-locul ce i se cuvine!                                                       CONCURSUL NOSTRU                             O  Dezbateie.  „Sarmi-
     iziUme                                                                                                                                              zegetusa  în  lumina  sar­
     mmmmm                                                                                                                                               cinilor   ce-i   revin   din
                  Autentice  „difuzoare“  ale   unul  din  programele  forma­  în  textul  brigăzii,  în  mo­                                            documentele  celui  de-al
                 spiritului   civic,   brigăzile   ţiei  de  gen  al  I.C.S.A.P.   dul  de  prezentare,  cota  cu­                                     I II-lea  Congres  al  consi­
     hüeiscwî : Pîi-
     ii. Reluarea   artistice  îşi  confirmă,  de  la   Petroşani,  program  care  —   rajului  civic  creşte,  ceea  ce                                 liilor  populare“  —  a  fost
     5           un  program  la  altul,  locul   pe  un  text  de  George  Ne-   face  ca  în  spectacolele  ei,   In salopeta, cu mânuşi               tema   unei   fructuoase
                 şi  rolul  pe  care-1  au  în   graru  şi  sub  instruirea  lui   alături  de  feţele  zîmbitoa-                                        dezbateri,  organizate  la
                 viaţa   colectivităţilor,   în-   —-  a  făcut  ca  la  spectaco­  re  să  întîlneşti  şi  chipuri   d© prot©c|l© noi                   căminul  cultural,  din  lo­
     liait« rusă   scriindu-se  cu  şanse  sigure   lele  susţinute  in  mijlocul   îngîndurate  de  ceea  ce  se  .                                     calitate  de  consiliul  co­
     cbc Mtt-tKtizil- în   rîndul   formelor   celor   lucrătorilor   întreprinderii,   spune  şi  cum  se  spune.  Bri­  O parle  din elevii  mais­  nopţii  învăluie  şantierul,   munal  de  educaţie  poli-
                                                                                                                                                                               1
                 mai  expresive  de  manifes­  nu  putini  să  fie  acei  care   gada  nu  se  referă  la  aspec­  trului  Olteanu,  in  salope­  înlruntînd  gerul  iernilor   tică şi cultură socialistă.
     %i znuxică
    pe gfofr :   tare  a  opiniei  publice.  Me­  s-au  simţit  vizaţi  direct.  Şi   tele  mărginaşe  ale  muncii   tă,  cu  mănuşi  de  protecţie  şi  canicula  zilelor  de  va­  ©  Trecere  în  revistă  a
     ©kuwleze    nite  să  biciu'iască  mentali­  nu  numai  ei.  Cu  puterea   în  domeniul  în  care  îşi  des­  noi, Întindem cartonul bi­  ră.  Toi  aici  am  simţit,  am   formaţiilor  corale.  Clu­
    urală                                                              făşoară   activitatea,   faptul   tumai  sus,  pe  acoperişul  priceput,  că  nimic  nu   bul  muncitoresc  din  Gu-
    t — episodul  tăţile înapoiate, să dezvă­  de generalizare dată de
                                                                       concret  este  nominalizat  şi,   internatului  Liceului  in­  este  mai  Irumos,  mai  du­  rabarza  a  găzduit  trece­
                              ACŢIUNEA DE PRESĂ                        ceea  ce  este  merituos  —   dustrial  nr.  4  Deva.  Unii  rabil  şi  mai  util  decll  o   rea  în  revistă  a  forma­
    aa   economică                                                     de  fapt  acesta  este  rostul                                                    ţiilor  corale  şi  a  grupu­
    ‘eiu.lui        A ZIARULUI „DRUMUL SOCIALISMULUI“                                               cară  găleţile  cu  bitum,  construcţie.
     extraordinar                                                      criticii  în  brigadă  —  după   alţii  toarnă  lichidul  negru   ...Şi  acum  parcă  resim­  rilor  vocale  din  unităţi­
    Mii                                                                spectacol,  cei  vizaţi  nu  aş­  şi  fierbinte  ce  nu-şi  con­  ţim  acea  bucurie  trăită  la   le  economice  şi  institu­
    fi istoria lea-                                                    teaptă  al  doilea  program   teneşte  clocotul.  Ne  place  începutul  anului  şcolar,   ţiile  oraşului  Brad.  S-iau
    nâ-xiesc         8ri6*b* hmmk ~ mimmi ira mm
    I.                                                                 pentru  a  lua  măsurile  cu­  munca,  ne  place  chiar  şi  cînd  am  intrat  în  noul   impus  prin  ţinulă  şi  că­
                                                                       venite  de  îndreptare  a  ne­  sudoarea  ce  ni  se  pre­  local  al  Liceului  indus­  lită  le  interpretativă  co­
                                                                       ajunsurilor.  lată  cum  a  sur­  linge  pe  feţe.  Gustul  ei  trial  nr.  4  Deva.  Toţi   rul  bărbătesc  de  la  I.M.
                 luie  lipsurile  şi  greutăţile,   faptele   abordate   artistic,   prins  această  brigadă,  în-   sărat, este intr-un iei, gus­  eram  veseli,  iar  exclama­  Barza  şi  grupurile  voca­
                 dar  şi  să  stimuleze  munca   chiar  şi  spectatorii  prezenţi   tr-o°  scenetă  „El  şl  Ea“,   tul muncii.  ţiile  rostite  cu  o  mîndrie   le de la Oficiul P.T.T.R.
                 colectivelor  pe  care  le  re­  la  trecerea  in  revistă  a  bri­  slaba  preocupare  a  I.C.R.A.   Acesta-i  dc  iapt  modul  lăuntrică  nu  mai  conte­
     ii  :  6,(>o  Ra-                                                 Petroşani  pentru  ridicarea                                                     \
    iliminoţii;  7,00   prezintă,  brigăzile  artistice   găzilor  artistice  din  secto­           concret  al  integrării  în-  neau  :  „Aici  noi  am  ten-
    ?;oo   Revista   îşi  spun  tot  mai  mult  cu-   rul  comercial  al  judeţului   ambalajelor   din   unităţile   vătăminlului  cu  cerceta­  cuit“.  „Aici  noi  am  tur­  \
    urion.il   melo-                        s-au  simlit  .  implicaţi  în  li­  comerciale.  „îţi  cumpăr  o   rea  şi  producţia.  Elevilor  nat  scările  şi  am  frecat   l
    letin  de  ştiri;   vîntul   în   întreprinderile                  ciocolată  de  la  magazinul   liceului  de  construcţii  li  mozaicul"  !  şi  de  fapt,  tot
    ii   ascultălori-   miniere  din  Valea  Jiului,   nele  scenete.  Combativita­
    îfcin  de  ştiri  ;   ca  şi  în  celelalte  unităli  e-   tea  lucidă  —  izvorîta  din   nr.  56.  Ne  întîlnim  acolo.   se  încredinţează  realiza­  noi, împreună cu construc­  i
    ;azinul   femei-   conomice,  comerciale  şi  in­  dorinţa  de  a  descoperi  cau­  Dar  ca  să  nu  ne  rătăcim,   rea  unor  lucrări  destul  de  torii,  am  realizat  lunda-   şi  cooperativa  meşteşu-  !
    las  folcloric  ;                                                  te  strecori  pe  uşă  pe  lingă                     ţia şi întreaga clădire.     gărească  „Moţul“  (Bian-  j
    4c  ştiri;  11,05   stituţii  culturale.  Faza  de   zele  indisciplinei,  ale  slabei          pretenţioase şl dilicile, lu­                        ca  Leuceanu  —  cores-  ]
    nicii  din  Tîr-   masă  a  actualei  ediţii  a   aprovizionări  şi  gospodăriri   ambalajele  de  ulei  şi  o  co-   crări  prinse  în  plan,  care   Peste  un  an  vom  li  ab­
    L20   Avanprc-   Festivalului   naţional   „do­  a  fondului  de  marfă,  atitu­  teşti  la  dreapta  pe  lingă   le  creează  posibilitatea  de  solvenţi.   Vom   deveni   pondentă).   |
    'V.;  12,00  Bu-                        dinea   necuviincioasa   fată   lăzile  cu  sticle  goale  de   a  aplica  in  practică  ce  constructori adevăraţi. Deşi   ®  „Concertul  din  pă-  t
     12,05  Revista   tarea  României“  a  stimulat                    lapte.  După  cinci  paşi,  o                                                     dure“.  Teatru)  „MOş  1
    .“tistului am •li­  activitatea  brigăzilor  artis­  de  clienţi  —  realizată  cu              au  învăţat  în  orele  de  viaţa  pe  şantiere  ne  va  li
     corn  oara  fol­  tice  şi  în  unităţile  comer­  mijloace  artistice  dc  largă   faci  tot  Ia  dreapta  ca  să   teorie.  oarecum cunoscută — da­  Poveste“  al  Casei  de  l
    ii;  13,00  P  Ia                                                  nu  te  loveşti  de  navetele   Este  greu  să  lucrezi  cu  torită  faptului  că  în  tim­  cultură  din  Petroşani  a  (
     Club   uhjw.s   ciale,   acolo   unde   aceste   audientă,  face  ca  această   cu  iaurt  şi,  drept  înainte,                                     realizat  un  apreciat  tar-  |
    o  jurnal;  16,15   forme  propagandistice  tre­  brigadă  artistică  să-şi  ono­               bitum,  dar  noi  ştim  că  pul şcolii ne-am aflat me­
    li  ce  de  Sergiu   buie  sa  tină  mereu  ochiul   reze  cu  succes  statutul  in   aştepţi   rezemată   de   sti­  orice  lucru  implică  elor-  reu  printre  constructori,   neu  în  rîndu!  micilor  |
    25  Tehnică  şi                         rîndul  formelor  de  propa­  clele  de  citrice  neridicate.   turi,  implică  dragoste  de  am muncit alături de ei —   spectatori  cu  comedia  4
     •  agricultură  ;   des h's.                                      Acolo  vin  eu  cu  ciocolata                                                     muzicală  „Concertul  din  |
     populare   cu   „A ineee... brigada" este  gandă.                                              muncă,  tărie  de  caracter  totuşi aşteptăm marca cli­
    :u;  16,55  Sfa-                                                   pe  care  o  cumpăr  de  la   şi frumuseţe morală.   pă  a  zborului  nostru  în   pădure“  de  Gh.  Negra-  i
     17,00  Buletin                                                    raionul  de  după  lăzile  cu   Sînt  lucruri  pe  care  am  viaţă,  a  pornirii  noastre   ru  şi  G.  Popa.  După  l
    »  Odă  limbii                                                     sticle   de   apă   minerală.                                                     prezenţele   pe   scenele   |
    Te  apăr  şi  te                                                                                început  să  le  desluşim  pe  pe şantierele judeţului...  din  Orăştie,  Haţeg  şi  O-  J
      —  program                                                       Dacă  scăpăm  cu  bine,  mer­  şantiere,  dc  la  construc­
     Orele  serii  ;                                                   gem   şi   ne   cununăm  ia   tori, aceşti adevăraţi Meş­  DANIELA INDRIEŞ,       ţelu  Roşu,  formaţia  din  (
    ■intarea  Ronui-                                                   I.C.R.A.“.  „De  ce  tocmai  a-   teri  Mangle.  Oameni  mi­   elevă,             Petroşani  a  fost  zilele  a-  i
    ?aziu   tehnico-                                                   coio?“.  „Poate  dacă  ie  de­                                                    ceslea  oaspetele  copiilor  »
    o   Buletin   de                                                                                nunaţi  care  muncesc  din   Liceul industrial r»r. <
    ulio  cenaclu  ;                                                   venim  fini,  îşi  vor  găsi  şi   zori şi pjnă cînd pînzele   Deva               din Tg. Jiu.          ţ
    tr-o  oră;  23,00                                                  ei... naşul!“.                                                                      ©  ¡Expoziţie  de  artă  l
    ?ale; 23,30—5.00                                                     Profitând  d,e  scenă  pen­                                                     populară.  La  punctul  de  /
    ’.fccal nocturn.
                                                                       tru  a  da  lecţii  de  conduită,      Prietenii mei                              documentare  şi  informa-  1
                                                                       pentru  a  face  acest  lucru                                                     re  politico-ideologică  de  t
                                                                       simplu,  cu  umor  dar  cu     Apropiindu-mă de poar­  senfialul.  Speranţa,  răs­  la  Topliţa  s-a  deschis  o  {
                                                                       mesaj  educativ,  brigada  ar­  ta  Întreprinderii  m-a  cu­  punsul  la  căutările  mele.   interesantă  expoziţie  de  *
                                                                       tistică'  de  la  I.C.S.A.P.  Pe­  prins  din  nou,  sentimen­  Mi-am  continuat  traseul.   artă  populară.  Sînt  ex~  ţ
                                                                       troşani  acordă  spiritului  ci­  tul  de  neîncredere,  teama  Eram parcă hipnotizat. Re­  puse  lucrări  în  lemn  şi  4
    s  Presley  (Pa-,                                                                                                                                    metal,  care  relevă  noi  ]
    cel  mare  (Ar-                                                    vic  loc  central  în  progra­  de  necunoscut.  Complexe  partiţia  şi  diploma  îmi  a-
    •ARA  :  Ultima                                                    mele  sale.  Dîndu-i  .  atenţia   create  odată  cu  eşecul  tîrnau neglijent în mină.  frumuseţi  desprinse  din  ţ
    agoste  —  se-                                                     cuvenită,  ea  îşi  găseşte  tot                       La  un  aparat  de  radio   arta  populară  alît  de  cu-  i
    ;ăra);   Reţeaua                                                   mai  mult  locul  in  colectivi­  meu  la  examenul  de  ad­                      lioscută a.zonoi pădure-?
    gist;ul)   ;   A-                                                                               mitere în învăfămîntul su­  o  voce  dc  iemeie  intona
    ¿riile  l-n  (Ar-                                                  tatea  pe  care  o  reprezintă,   perior.            un cinice : „Unde sînt ilu­  ailor.
    din  Rodos  —                                                      apropiindu-se  de  i-deea  pe
    Constructorul);                                                    care  ziarul  nostru  o  susţi­  fiind  o  lire  emotivă  şi  ziile  mele“...  ?  Se  pare  că   1
       ...Am   fost                                                                                 — de ce n-aş -spune ? su­  nu  sînt  singurul  care  le
    Unirea);   Ulti-                                                   ne  în  coloanele  sale.  La   perficială  —  îh  asemenea  caut.  Mai  bine  dispus,   ASIGURAREA BAZEI
    ît   (7   Noiem-                                                   faza  interjudeţeană  a  bri­  momente  ho/ărîtoare  —  m-am  oprit  în  faţa  unei       FURAJERE
    e  ascuns  (Re-                                                    găzilor  artistice  din  secto­
    PENI  :  Casca-                                                                                 nu-mi  găseam  sprijinul  lozinci  postată  aproape  de   Conduceri»   coopera/&-
    r   (Cultural)   ;                                                 rul  comercial,  care  se  va   necesar să intru. Mă sim­  intrarea în întreprindere.  vei   agricole   do   produc­
    eisaj   orizontal                                                  desfu  ira  ici  jumătatea  lu­  ţeam  singur,  părăsit,  fără   „Prietenii  noului  înca­  ţie  din  satul  Banii  otoţ„  K-
    e s c ) ;   V odc-                                                 nii  noiembrie  la  Deva,  de                                                      părţin/itoc   comunei   Hirăti,   »-
    nansardă   (Lu-                                                                                 un  ajutor  real.  Un  gust  drat  în  muncă".  Literele   oonUi  o  maximă  atenţie  tai-
    . O N E A   Til­                                                   la  I.C.S.A.P.  Petroşani  bri­  amar  al  singurătăţii,  al  mari,  vizibile  mi-au  in-
    de  dragos                                                         gada  artistică  „Vineee“  cu   lipsei  de  ideal.  Eram  co­  suilat deosebit de mult cu­  g  ar  arii  bazei  furajere  pen­
    Vltnerul)  ;  ¿-  iţ>                                              tonusul  şi  verva  critică  cu­                                                   tru   animalele   unUAţii.   Plină
    Ina  de  trancla-                                                                               pleşit,  epuizat  de  lupta  raj.  Speram  să-i  găsesc  şi   In  prezent  au  fost  strfnse  ţi
    resc);   AN.I-   O „pagină“ ¿1 noului centru civic <i.in Petroşani.  noscute,  dar  mai  ales  cu   interioară,  de  teama  că  i-am găsit. Erau mecanicii   depozitate   circa   z   «ai   tone
    pote  de  toam-                               Foto : VIRG1L ONOIU  bucuria de a se şti utilă!   voi  eşua  şi  pe  plan  pro­  din  cadrul  secţiei  „Amba­  fin,  850  tone  siloz,  o  mar*
                                                                                                                                                                              po­
                                                                                                                                                                          de
                                                                                                                                                                    coceni
                                                                                                                                                          cantitate
                                                                                                                                                                 de
    torcsc);   URI-
    Anastasla   tre-                                                              LUCIA LICIU       fesional,  că  voi  ti  lipsii  laje“ : Toma Slelian, J ia-   rumb,   precum   şi   reeoita   O*
    thrie);   BRAD:                                                                                 piuă  şi  de  cel  mai  mic  nu  Alexandru,  Cărăgufă   pe  10  ha  cultivate  cu  sfeeSi
                                                                                                                                                          furajeră.
    caua roşie);    La   Hunedoara,   s-a   desfă­                    vinzători   produse   electrioe-   rezultat,  in  starea  aceas­  Gheorghe,  Tonevici  Bone,
    .  :  Adio  Pico-                            Omursuri             electrotchuice   —   Alaria   Po­                                                         ÎNTÎLN1RE
    erui);   ORAŞ-   şurat-,  zilele  trecute,  faza  ju­             li  eseu  (I.C.S.M.I.  Hunedoara)   ta  fiind,  nu  am  sesizat  Paca  loan  şi  alţii.  Acest
                             concursurilor
                                       pro­
                          a
                   deţeană
    c   vals   (Pa-   fesionale   „Buna   servire“   şi               şi   loan   Todici   (I.C.S.   Mixt   zîmbetul  plin  de  amabili­  adevărat  şi  vrednic  co­  CU  VETERANI
      dar   răinin                              profesionale          Brad)  ;  bucătari  —  loan  Ileş   tate  a  celor  de  la  „Infor­  lectiv  m-a  ajutat  să-mi   Recent,   la   Şcoala   get
    căra);   GEOA-   „Cel  mai  bun  ospătar,  bucă­                  (I.C.S.A.P.   Deva)   şi   losif                                                    din   Topliţa   a   avut   îoe   ar
    încurlle  —  se-   tar   şi   cofetar-patiser“,   orga­           Conchi   (I.C.S.A.P.   Deva)   ;   maţii".            recapăt încrederea în pro­   educativă   întilnire   a   cop
    a  de  cultură);   nizate   dc   Comite.'ul   judeţean   drei   (I.C.S.A.   Deva)   ;   peste   ospătari   —   Armina   Gabor   Ceea  ce  îmi  atrăgea  priile  iorfe,  să  dobîndesc   cu   veterani   din   cel   de-al
    nul  alb  (Popu-   al   U.T.C.,   Direcţia   comercia­  30  de  ani  —  Minodora  Mun­  (I.C.S.A.P.   Deva)   şi   Paras-   privirea  acum  şi  se  pă­  conştiinţa utilităţii efortu­  H-lea   război   mondial.   Ca
                   lă  şi  O.J.T.,  la  care  au  par­
    •  Patima  ;  CA-                        tean  u  (I.C.S.A.  Deva)  ;  vin­  chiv  Dincă  (I.C.S.M.  Vulcan);                                        acest   prilej,   veteranii   /Uzrsi
    tră   în   Arabio   ticipat   peste   130   concurenţi,   zători   textiIc-incăJţămi3ite   —   cofetari-patiseri   —   Lucreţia   rea  că  îmi  oferă  o  rază  lui  meu  în  concertul  ge­  Alic,   Carol   Toma,   Constaati-
    ură);  Eboli  —   cîştigătorii   fazelor   pe   între­  Susana  Popa  (I.C.S.M.  Calau)   Marcu   (I.C.S.A.P.   Petroşani)   de  speranţă  era  firma  în­  neral al colectivului.  tin  Voiculescu  şi  Moise  Gcov-
    11  Iunie);  SI-   prinderi.   tn   urma   disputării   şi   Viorica   Şerban   (I.C.S.M.I.   şi  Maria  Ras  că  u  (I.C.S.  iviixt   treprinderii  „Chimica"  O-   gcscu   le-au   vorbit   copiiîotr
    Lpcană   pentru   probelor   practice   şi   teoreti­  Deva)   ;   vinzători   metalo-chi­  Brad)   ;   ospătari   O.J.T.   —   răştie,  o  firmă  la  fel  ca   MIHAI RADU   despre  faptele  de  vitejie  ®îs
                   ce,  au  fost  desemnaţi  urmă­
    t);  ILTA  :  Ul-                        mice   —   Gabriela   Durdirn   Roza  Vîlsan  şi  Susana  llie  ;                                           ostaşilor  români  pe  caro  ţă­
    îSs  (Lumina)  ;   torii  cîştigători  :  locul  I,  la   (I.C.S.M.I.   Deva)   şi   Marin   bucătari  O.J.T.  —  Mima  Bo­  altele,  dar  pentru  mine, in   muncitor   poi   poetul   popular   Ame!
    adoul   vrăjlto-   vinzători   produse   alimentare   Ghergheîi (I.C.S.M.I. Deva) ;  cănită.    spatele ei se ascundea e-        I.C. Orâştie        Alic   le-a   eîntat   in   emoţio­
    (M iwito res c).  (sub 30 ani) — Dorina An-                                                                                                          nante versivi.
    WBBBXKBBBBi      (Urmare din pag. I)                                                          Nicolae  Gheaţă,  şef  de  bri­
    3EXPRES                                 Reducerea cheltuielilor materiale                     gadă  la  raionul  180  m.  Pe
    ®8ES®SÎ8Î8SS2 conomii   însemnate,   cum                                                      ce  căi  ?  Pfin  atingerea  unor
                 sînt:  14,5  mc  lemn  de  mi­                                                   viteze  de  înaintare  cît  mai
    fcragorii  <lin  29                     credinţate  au  contribuit  şi   recuperat  materiale  în  va­
    980 :        nă,  15,4  mc  cherestea,  5,2   ele  la  obţinerea  rezultate­  loare  de  peste  260  000  lei   mari  la  fronturi,  printr-o
                 tone  exploziv,  105  bucăţi   lor   amintite.   în   această   (lemn  de  mină,  armături   plasare  mai  judicioasă  a
    26,  17,  23,  4,  tăişuri  detaşabile,  18  tone   privinţă,   inginerul   Gheor-   metalice,   şină,   traverse,   găurilor  de  puşcat,  un  spa­
                 bile  pentru  mori,  6,3  tone   ghe  Roşea,  şeful  sectorului   conducte,  guri  de  rostogol,   ţiu  de  escavare  cît  mai  în­
    : 31, 21, 9, 33,  reactivi  etc.  în  întreprinde­  Musariu  II  arăta  că,  prin   grătare  metalice).  „O  parte   gust  (mai  mult  minereu  de-   a   Mecanizatorii   din   formaţia   S.M.A.   ce   deserveşte   coo­
                                                                                                                                               producţie
                                                                                                                                     agricolă
                 rea  noastră  însă  acţiunea   concentrarea  producţiei  în   dintre  acestea  —  recunoş­  cît  piatră).  Lunar,  brigada   perativa   din   această  de   perioadă   :   participă   efectiv   la   toate   lu­
                                                                                                                                                              şi
                                                                                                                              crările
                                                                                                                                                        culesul
                                                                                                                                                                          porum­
                                                                                                                                                                 transportul
                 de  reducere  a  consumurilor
     de ciştiguri :                         zdjiele  cu  filoane  mai  bo­  tea  maistrul  principal  loan   mea  se  încadrează  în  nor­  bului  spre  locurile  de  depozitare,  transportul  furajelor  şi  sfis-
                 materiale  nu  este  încheiată,   gate,  s-au  creat  condiţii  de   Oprişa  —  sînt  scoase  afară.   mele  de  consum  stabilite,   dei   ş.a.   Dintre   evidenţiaţi   amintim   pe   Nicolae   Lupuţ,   'Petesj
                 în  1981,  faţă  de  anul  în   creştere   a   productivităţii   Altele  le  avem  aici,  la  to-   îşi  depăşeşte  sarcinile  de   Gavrilă,   Dumitru   Andreucă,   Felician   Ardelean,   Petru   G-uţă,
                 curs,  vor  fi  normate  încă   muncii,  de  utilizare  mai  e-   demînă.  Nu  aşteptăm  să  ni   plan“.     loan Luca şl Augustin Olaru.
                                                                                                                                 »  Organizaţiile  do  sindicat  şi  F.D.U.S.,  din  cadrul  secţiei
                 10  materiale,  iar  pentru  cele   ficientă  a  forţei  de  muncă,   le  trimită  nimeni.  Dealtfel,   Şi,  o  concluzie  este  cît   I<  3  C.F.B.  Deva  au  organizat  zilele  trecute  sărbătorirea  ieşi­
                 care  n-au  putut  fi  încadrate   îmbunătăţire  a  transportu­  zona   noastră   este   foarte   se  poate  de  limpede:  cu  cît   rii  la  pensie  a  unor  destoinici  lucrători  feroviari,  după  Înde­
                 în  norme  fizice  de  consum                                                                                lungată   activitate   în   cadrul   C.F.R.   Dintre   aceştia   amintim   pe
    îl labil pentru                         lui  subteran,  mai  ales  însă,   frământată  şi  slabă.  Peste   producţiile  netă,  fizică  şi   picherii  şefi  de  districte  Ion  Costea  şi  Ion  Jude,  cantonier®
    1980 : Vremea   s-au  stabilit  limite  valorice,   certe  posibilităţi  de  redu­  tot  numai  rambleuri  şi  ga­  marfă  sînt  mai  mari,  iar   Petruţa   Ştefănescu   şi   Petru   Tarnat,   meseriaşii   specialişti   Sa­
   ;eral frumoasă   de  care  trebuie  să  ţină  cont   cere  a  consumurilor  de  tot   lerii.   Din   această   cauză   cheltuielile  de  producţie,  în­  nie   C.F.   Petru   Kramer,   Gavrilă   Ciopian   şi   Gheorghe   Căp«ţ,
   ;a să se încăl-   toţi   consumatorii.   Aşadar,                                                                           cu  cite  peste  40  de  ani  de  muncă  în  aceeaşi  unitate,  fără  e-
    cu cerul va-                            felul   (energie,   materiale).   pierdem  mult  timp.  Cu  toa­  deosebi  cele  materiale  —   venlmente de cale. Felicitări şi urări de viaţă lungă !
     spre sfîrşitul   ¡aţă  cîteva  căi  de  creştere   Numai  la  acest  sector,  pe   te  aceste  greutăţi,  noi  ne   substanţial  reduse,  cu  atît   ©  Formaţia  de  păpuşari  a  casei  de  cultură  prezintă  as­
    sînt posibile   a valorii nou create.   cele  9  luni  ale  anului  in   preocupăm  zi  de  zi  în  ve­  vor  spori  şi  veniturile  rea­  tăzi,  începind  cu  ora  10  —  în  cadrul  fazei  municipale  a  tea­
   ntul va sufla in                                                    derea  reducerii  consumuri­                           trelor   de   păpuşi   —   piesa   „Scufiţa   roşie".   Aceeaşi   piesă   ş5
     Temperatura   La  cele  spuse  mai  adău­  curs,  s-au  realizat  economii                   lizate  de  fiecare  muncitor   „Coliba   iepuraşului"   vor   fi   prezentate   duminică   şoimilor   pa­
    i cuprinsă în-   găm  că  măsurile  luate  de   la  tolal  cheltuieli  materia­  lor  materiale.  în  prezent,   al   întreprinderii.   Dealtfel,   triei  de  la  grădiniţa  nr.  2  In  cadrul  unei  acţiuni  metodice
   ;rade, Iar cea   conducere  în  direcţia  orga­  le  de  peste  700  000  lei,  în   consumăm  10  mc  lemn  de   pe  9  luni,  oamenii  muncii   pe ţară ce se va desfăşura la Deva.
   ; 13 şl 18 gra­                                                                                                               a  Spectacole.  Astăzi,  de  la  orele  17  şi  20,  sala  ..Arta"  găz­
   vi ridicate. Pe   nizării   mai   judicioase   a   timp  ce  sarcinile  de  plan   mină  la  1  000  tone  minereu,   de  Ia  I.M.  Barza,  pentru   duieşte   orchestra   populară   „Doina   Banatului"   din   Ctura®-
   neaţa ceaţă.  producţiei,  întărirea  disci­  au  fost  depăşite  cu  500  to­  faţă  de  32  mc  acum  cîţiva   rezultatele  obţinute  în  pro­  sebeş   eu   spectacolul   „Bănăţenii   îşi   cîntă   ţara".   Milne   aearS,
                 plinei  la  toate  locurile  de   ne  de  minereu.  O  bună  pre­  ani.   Şi,   să   recunoaştem,   ducţie,  au  fost  răsplătiţi  cu   la   orele   19,   orchestra   simfonică   a   Radioteleviziunii   prezintă
   vreme frumoa-                                                                                                              la   casa   de   cultură   un   concert   simfonic   extraordinar,   dirijsâ
    mai mult se-   muncă,   aprovizionarea   cu   ocupare  există  şi  pe  linia   n-am  făcut  totul“.  „Noi  sîn-   peste  8  la  sută  mai  mult   de  Artistul  Emerit  losif  Conta,  avînd  ea  solişti  pe  Ion  VoOs«
   olog de servi-   materiale,  creşterea  respon­  recuperării   şi   refolosirii   tem  preocupaţi  în  mare  mă­  faţă  de  fondul  de  retribui­  şi Nicolae Herlea.
   faleriu).     sabilităţii   fiecărui   om   al   materialelor   din   subteran.   sură  de  creşterea  producti­  re  planificat.  O  dovadă  in      DOINA COJOCARU
                 muncii faţă' de sarcinile în­  „La zi“, în 1930, aici s-an  vităţii muncii — ne spunea  plus a eficienţei muncii lor.
   97   98   99   100   101   102   103   104   105   106   107