Page 102 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 102
Î48 0 JOl 30 OCTOMBRIE 1980 }■ J
r
œmmssm Spiritului civic-locul ce i se cuvine! CONCURSUL NOSTRU O Dezbateie. „Sarmi-
iziUme zegetusa în lumina sar
mmmmm cinilor ce-i revin din
Autentice „difuzoare“ ale unul din programele forma în textul brigăzii, în mo documentele celui de-al
spiritului civic, brigăzile ţiei de gen al I.C.S.A.P. dul de prezentare, cota cu I II-lea Congres al consi
hüeiscwî : Pîi-
ii. Reluarea artistice îşi confirmă, de la Petroşani, program care — rajului civic creşte, ceea ce liilor populare“ — a fost
5 un program la altul, locul pe un text de George Ne- face ca în spectacolele ei, In salopeta, cu mânuşi tema unei fructuoase
şi rolul pe care-1 au în graru şi sub instruirea lui alături de feţele zîmbitoa- dezbateri, organizate la
viaţa colectivităţilor, în- —- a făcut ca la spectaco re să întîlneşti şi chipuri d© prot©c|l© noi căminul cultural, din lo
liait« rusă scriindu-se cu şanse sigure lele susţinute in mijlocul îngîndurate de ceea ce se . calitate de consiliul co
cbc Mtt-tKtizil- în rîndul formelor celor lucrătorilor întreprinderii, spune şi cum se spune. Bri O parle din elevii mais nopţii învăluie şantierul, munal de educaţie poli-
1
mai expresive de manifes nu putini să fie acei care gada nu se referă la aspec trului Olteanu, in salope înlruntînd gerul iernilor tică şi cultură socialistă.
%i znuxică
pe gfofr : tare a opiniei publice. Me s-au simţit vizaţi direct. Şi tele mărginaşe ale muncii tă, cu mănuşi de protecţie şi canicula zilelor de va © Trecere în revistă a
©kuwleze nite să biciu'iască mentali nu numai ei. Cu puterea în domeniul în care îşi des noi, Întindem cartonul bi ră. Toi aici am simţit, am formaţiilor corale. Clu
urală făşoară activitatea, faptul tumai sus, pe acoperişul priceput, că nimic nu bul muncitoresc din Gu-
t — episodul tăţile înapoiate, să dezvă de generalizare dată de
concret este nominalizat şi, internatului Liceului in este mai Irumos, mai du rabarza a găzduit trece
ACŢIUNEA DE PRESĂ ceea ce este merituos — dustrial nr. 4 Deva. Unii rabil şi mai util decll o rea în revistă a forma
aa economică de fapt acesta este rostul ţiilor corale şi a grupu
‘eiu.lui A ZIARULUI „DRUMUL SOCIALISMULUI“ cară găleţile cu bitum, construcţie.
extraordinar criticii în brigadă — după alţii toarnă lichidul negru ...Şi acum parcă resim rilor vocale din unităţi
Mii spectacol, cei vizaţi nu aş şi fierbinte ce nu-şi con ţim acea bucurie trăită la le economice şi institu
fi istoria lea- teaptă al doilea program teneşte clocotul. Ne place începutul anului şcolar, ţiile oraşului Brad. S-iau
nâ-xiesc 8ri6*b* hmmk ~ mimmi ira mm
I. pentru a lua măsurile cu munca, ne place chiar şi cînd am intrat în noul impus prin ţinulă şi că
venite de îndreptare a ne sudoarea ce ni se pre local al Liceului indus lită le interpretativă co
ajunsurilor. lată cum a sur linge pe feţe. Gustul ei trial nr. 4 Deva. Toţi rul bărbătesc de la I.M.
luie lipsurile şi greutăţile, faptele abordate artistic, prins această brigadă, în- sărat, este intr-un iei, gus eram veseli, iar exclama Barza şi grupurile voca
dar şi să stimuleze munca chiar şi spectatorii prezenţi tr-o° scenetă „El şl Ea“, tul muncii. ţiile rostite cu o mîndrie le de la Oficiul P.T.T.R.
colectivelor pe care le re la trecerea in revistă a bri slaba preocupare a I.C.R.A. Acesta-i dc iapt modul lăuntrică nu mai conte
ii : 6,(>o Ra- Petroşani pentru ridicarea \
iliminoţii; 7,00 prezintă, brigăzile artistice găzilor artistice din secto concret al integrării în- neau : „Aici noi am ten-
?;oo Revista îşi spun tot mai mult cu- rul comercial al judeţului ambalajelor din unităţile vătăminlului cu cerceta cuit“. „Aici noi am tur \
urion.il melo- s-au simlit . implicaţi în li comerciale. „îţi cumpăr o rea şi producţia. Elevilor nat scările şi am frecat l
letin de ştiri; vîntul în întreprinderile ciocolată de la magazinul liceului de construcţii li mozaicul" ! şi de fapt, tot
ii ascultălori- miniere din Valea Jiului, nele scenete. Combativita
îfcin de ştiri ; ca şi în celelalte unităli e- tea lucidă — izvorîta din nr. 56. Ne întîlnim acolo. se încredinţează realiza noi, împreună cu construc i
;azinul femei- conomice, comerciale şi in dorinţa de a descoperi cau Dar ca să nu ne rătăcim, rea unor lucrări destul de torii, am realizat lunda- şi cooperativa meşteşu- !
las folcloric ; te strecori pe uşă pe lingă ţia şi întreaga clădire. gărească „Moţul“ (Bian- j
4c ştiri; 11,05 stituţii culturale. Faza de zele indisciplinei, ale slabei pretenţioase şl dilicile, lu ca Leuceanu — cores- ]
nicii din Tîr- masă a actualei ediţii a aprovizionări şi gospodăriri ambalajele de ulei şi o co- crări prinse în plan, care Peste un an vom li ab
L20 Avanprc- Festivalului naţional „do a fondului de marfă, atitu teşti la dreapta pe lingă le creează posibilitatea de solvenţi. Vom deveni pondentă). |
'V.; 12,00 Bu- dinea necuviincioasa fată lăzile cu sticle goale de a aplica in practică ce constructori adevăraţi. Deşi ® „Concertul din pă- t
12,05 Revista tarea României“ a stimulat lapte. După cinci paşi, o dure“. Teatru) „MOş 1
.“tistului am •li activitatea brigăzilor artis de clienţi — realizată cu au învăţat în orele de viaţa pe şantiere ne va li
corn oara fol tice şi în unităţile comer mijloace artistice dc largă faci tot Ia dreapta ca să teorie. oarecum cunoscută — da Poveste“ al Casei de l
ii; 13,00 P Ia nu te loveşti de navetele Este greu să lucrezi cu torită faptului că în tim cultură din Petroşani a (
Club uhjw.s ciale, acolo unde aceste audientă, face ca această cu iaurt şi, drept înainte, realizat un apreciat tar- |
o jurnal; 16,15 forme propagandistice tre brigadă artistică să-şi ono bitum, dar noi ştim că pul şcolii ne-am aflat me
li ce de Sergiu buie sa tină mereu ochiul reze cu succes statutul in aştepţi rezemată de sti orice lucru implică elor- reu printre constructori, neu în rîndu! micilor |
25 Tehnică şi rîndul formelor de propa clele de citrice neridicate. turi, implică dragoste de am muncit alături de ei — spectatori cu comedia 4
• agricultură ; des h's. Acolo vin eu cu ciocolata muzicală „Concertul din |
populare cu „A ineee... brigada" este gandă. muncă, tărie de caracter totuşi aşteptăm marca cli
:u; 16,55 Sfa- pe care o cumpăr de la şi frumuseţe morală. pă a zborului nostru în pădure“ de Gh. Negra- i
17,00 Buletin raionul de după lăzile cu Sînt lucruri pe care am viaţă, a pornirii noastre ru şi G. Popa. După l
» Odă limbii sticle de apă minerală. prezenţele pe scenele |
Te apăr şi te început să le desluşim pe pe şantierele judeţului... din Orăştie, Haţeg şi O- J
— program Dacă scăpăm cu bine, mer şantiere, dc la construc
Orele serii ; gem şi ne cununăm ia tori, aceşti adevăraţi Meş DANIELA INDRIEŞ, ţelu Roşu, formaţia din (
■intarea Ronui- I.C.R.A.“. „De ce tocmai a- teri Mangle. Oameni mi elevă, Petroşani a fost zilele a- i
?aziu tehnico- coio?“. „Poate dacă ie de ceslea oaspetele copiilor »
o Buletin de nunaţi care muncesc din Liceul industrial r»r. <
ulio cenaclu ; venim fini, îşi vor găsi şi zori şi pjnă cînd pînzele Deva din Tg. Jiu. ţ
tr-o oră; 23,00 ei... naşul!“. © ¡Expoziţie de artă l
?ale; 23,30—5.00 Profitând d,e scenă pen populară. La punctul de /
’.fccal nocturn.
tru a da lecţii de conduită, Prietenii mei documentare şi informa- 1
pentru a face acest lucru re politico-ideologică de t
simplu, cu umor dar cu Apropiindu-mă de poar senfialul. Speranţa, răs la Topliţa s-a deschis o {
mesaj educativ, brigada ar ta Întreprinderii m-a cu punsul la căutările mele. interesantă expoziţie de *
tistică' de la I.C.S.A.P. Pe prins din nou, sentimen Mi-am continuat traseul. artă populară. Sînt ex~ ţ
troşani acordă spiritului ci tul de neîncredere, teama Eram parcă hipnotizat. Re puse lucrări în lemn şi 4
s Presley (Pa-, metal, care relevă noi ]
cel mare (Ar- vic loc central în progra de necunoscut. Complexe partiţia şi diploma îmi a-
•ARA : Ultima mele sale. Dîndu-i . atenţia create odată cu eşecul tîrnau neglijent în mină. frumuseţi desprinse din ţ
agoste — se- cuvenită, ea îşi găseşte tot La un aparat de radio arta populară alît de cu- i
;ăra); Reţeaua mai mult locul in colectivi meu la examenul de ad lioscută a.zonoi pădure-?
gist;ul) ; A- mitere în învăfămîntul su o voce dc iemeie intona
¿riile l-n (Ar- tatea pe care o reprezintă, perior. un cinice : „Unde sînt ilu ailor.
din Rodos — apropiindu-se de i-deea pe
Constructorul); care ziarul nostru o susţi fiind o lire emotivă şi ziile mele“... ? Se pare că 1
...Am fost — de ce n-aş -spune ? su nu sînt singurul care le
Unirea); Ulti- ne în coloanele sale. La perficială — îh asemenea caut. Mai bine dispus, ASIGURAREA BAZEI
ît (7 Noiem- faza interjudeţeană a bri momente ho/ărîtoare — m-am oprit în faţa unei FURAJERE
e ascuns (Re- găzilor artistice din secto
PENI : Casca- nu-mi găseam sprijinul lozinci postată aproape de Conduceri» coopera/&-
r (Cultural) ; rul comercial, care se va necesar să intru. Mă sim intrarea în întreprindere. vei agricole do produc
eisaj orizontal desfu ira ici jumătatea lu ţeam singur, părăsit, fără „Prietenii noului înca ţie din satul Banii otoţ„ K-
e s c ) ; V odc- nii noiembrie la Deva, de părţin/itoc comunei Hirăti, »-
nansardă (Lu- un ajutor real. Un gust drat în muncă". Literele oonUi o maximă atenţie tai-
. O N E A Til la I.C.S.A.P. Petroşani bri amar al singurătăţii, al mari, vizibile mi-au in-
de dragos gada artistică „Vineee“ cu lipsei de ideal. Eram co suilat deosebit de mult cu g ar arii bazei furajere pen
Vltnerul) ; ¿- iţ> tonusul şi verva critică cu tru animalele unUAţii. Plină
Ina de trancla- pleşit, epuizat de lupta raj. Speram să-i găsesc şi In prezent au fost strfnse ţi
resc); AN.I- O „pagină“ ¿1 noului centru civic <i.in Petroşani. noscute, dar mai ales cu interioară, de teama că i-am găsit. Erau mecanicii depozitate circa z «ai tone
pote de toam- Foto : VIRG1L ONOIU bucuria de a se şti utilă! voi eşua şi pe plan pro din cadrul secţiei „Amba fin, 850 tone siloz, o mar*
po
de
coceni
cantitate
de
torcsc); URI-
Anastasla tre- LUCIA LICIU fesional, că voi ti lipsii laje“ : Toma Slelian, J ia- rumb, precum şi reeoita O*
thrie); BRAD: piuă şi de cel mai mic nu Alexandru, Cărăgufă pe 10 ha cultivate cu sfeeSi
furajeră.
caua roşie); La Hunedoara, s-a desfă vinzători produse electrioe- rezultat, in starea aceas Gheorghe, Tonevici Bone,
. : Adio Pico- Omursuri electrotchuice — Alaria Po ÎNTÎLN1RE
erui); ORAŞ- şurat-, zilele trecute, faza ju li eseu (I.C.S.M.I. Hunedoara) ta fiind, nu am sesizat Paca loan şi alţii. Acest
concursurilor
pro
a
deţeană
c vals (Pa- fesionale „Buna servire“ şi şi loan Todici (I.C.S. Mixt zîmbetul plin de amabili adevărat şi vrednic co CU VETERANI
dar răinin profesionale Brad) ; bucătari — loan Ileş tate a celor de la „Infor lectiv m-a ajutat să-mi Recent, la Şcoala get
căra); GEOA- „Cel mai bun ospătar, bucă (I.C.S.A.P. Deva) şi losif din Topliţa a avut îoe ar
încurlle — se- tar şi cofetar-patiser“, orga Conchi (I.C.S.A.P. Deva) ; maţii". recapăt încrederea în pro educativă întilnire a cop
a de cultură); nizate dc Comite.'ul judeţean drei (I.C.S.A. Deva) ; peste ospătari — Armina Gabor Ceea ce îmi atrăgea priile iorfe, să dobîndesc cu veterani din cel de-al
nul alb (Popu- al U.T.C., Direcţia comercia 30 de ani — Minodora Mun (I.C.S.A.P. Deva) şi Paras- privirea acum şi se pă conştiinţa utilităţii efortu H-lea război mondial. Ca
lă şi O.J.T., la care au par
• Patima ; CA- tean u (I.C.S.A. Deva) ; vin chiv Dincă (I.C.S.M. Vulcan); acest prilej, veteranii /Uzrsi
tră în Arabio ticipat peste 130 concurenţi, zători textiIc-incăJţămi3ite — cofetari-patiseri — Lucreţia rea că îmi oferă o rază lui meu în concertul ge Alic, Carol Toma, Constaati-
ură); Eboli — cîştigătorii fazelor pe între Susana Popa (I.C.S.M. Calau) Marcu (I.C.S.A.P. Petroşani) de speranţă era firma în neral al colectivului. tin Voiculescu şi Moise Gcov-
11 Iunie); SI- prinderi. tn urma disputării şi Viorica Şerban (I.C.S.M.I. şi Maria Ras că u (I.C.S. iviixt treprinderii „Chimica" O- gcscu le-au vorbit copiiîotr
Lpcană pentru probelor practice şi teoreti Deva) ; vinzători metalo-chi Brad) ; ospătari O.J.T. — răştie, o firmă la fel ca MIHAI RADU despre faptele de vitejie ®îs
ce, au fost desemnaţi urmă
t); ILTA : Ul- mice — Gabriela Durdirn Roza Vîlsan şi Susana llie ; ostaşilor români pe caro ţă
îSs (Lumina) ; torii cîştigători : locul I, la (I.C.S.M.I. Deva) şi Marin bucătari O.J.T. — Mima Bo altele, dar pentru mine, in muncitor poi poetul popular Ame!
adoul vrăjlto- vinzători produse alimentare Ghergheîi (I.C.S.M.I. Deva) ; cănită. spatele ei se ascundea e- I.C. Orâştie Alic le-a eîntat in emoţio
(M iwito res c). (sub 30 ani) — Dorina An- nante versivi.
WBBBXKBBBBi (Urmare din pag. I) Nicolae Gheaţă, şef de bri
3EXPRES Reducerea cheltuielilor materiale gadă la raionul 180 m. Pe
®8ES®SÎ8Î8SS2 conomii însemnate, cum ce căi ? Pfin atingerea unor
sînt: 14,5 mc lemn de mi viteze de înaintare cît mai
fcragorii <lin 29 credinţate au contribuit şi recuperat materiale în va
980 : nă, 15,4 mc cherestea, 5,2 ele la obţinerea rezultate loare de peste 260 000 lei mari la fronturi, printr-o
tone exploziv, 105 bucăţi lor amintite. în această (lemn de mină, armături plasare mai judicioasă a
26, 17, 23, 4, tăişuri detaşabile, 18 tone privinţă, inginerul Gheor- metalice, şină, traverse, găurilor de puşcat, un spa
bile pentru mori, 6,3 tone ghe Roşea, şeful sectorului conducte, guri de rostogol, ţiu de escavare cît mai în
: 31, 21, 9, 33, reactivi etc. în întreprinde Musariu II arăta că, prin grătare metalice). „O parte gust (mai mult minereu de- a Mecanizatorii din formaţia S.M.A. ce deserveşte coo
producţie
agricolă
rea noastră însă acţiunea concentrarea producţiei în dintre acestea — recunoş cît piatră). Lunar, brigada perativa din această de perioadă : participă efectiv la toate lu
şi
crările
culesul
porum
transportul
de reducere a consumurilor
de ciştiguri : zdjiele cu filoane mai bo tea maistrul principal loan mea se încadrează în nor bului spre locurile de depozitare, transportul furajelor şi sfis-
materiale nu este încheiată, gate, s-au creat condiţii de Oprişa — sînt scoase afară. mele de consum stabilite, dei ş.a. Dintre evidenţiaţi amintim pe Nicolae Lupuţ, 'Petesj
în 1981, faţă de anul în creştere a productivităţii Altele le avem aici, la to- îşi depăşeşte sarcinile de Gavrilă, Dumitru Andreucă, Felician Ardelean, Petru G-uţă,
curs, vor fi normate încă muncii, de utilizare mai e- demînă. Nu aşteptăm să ni plan“. loan Luca şl Augustin Olaru.
» Organizaţiile do sindicat şi F.D.U.S., din cadrul secţiei
10 materiale, iar pentru cele ficientă a forţei de muncă, le trimită nimeni. Dealtfel, Şi, o concluzie este cît I< 3 C.F.B. Deva au organizat zilele trecute sărbătorirea ieşi
care n-au putut fi încadrate îmbunătăţire a transportu zona noastră este foarte se poate de limpede: cu cît rii la pensie a unor destoinici lucrători feroviari, după Înde
în norme fizice de consum lungată activitate în cadrul C.F.R. Dintre aceştia amintim pe
îl labil pentru lui subteran, mai ales însă, frământată şi slabă. Peste producţiile netă, fizică şi picherii şefi de districte Ion Costea şi Ion Jude, cantonier®
1980 : Vremea s-au stabilit limite valorice, certe posibilităţi de redu tot numai rambleuri şi ga marfă sînt mai mari, iar Petruţa Ştefănescu şi Petru Tarnat, meseriaşii specialişti Sa
;eral frumoasă de care trebuie să ţină cont cere a consumurilor de tot lerii. Din această cauză cheltuielile de producţie, în nie C.F. Petru Kramer, Gavrilă Ciopian şi Gheorghe Căp«ţ,
;a să se încăl- toţi consumatorii. Aşadar, cu cite peste 40 de ani de muncă în aceeaşi unitate, fără e-
cu cerul va- felul (energie, materiale). pierdem mult timp. Cu toa deosebi cele materiale — venlmente de cale. Felicitări şi urări de viaţă lungă !
spre sfîrşitul ¡aţă cîteva căi de creştere Numai la acest sector, pe te aceste greutăţi, noi ne substanţial reduse, cu atît © Formaţia de păpuşari a casei de cultură prezintă as
sînt posibile a valorii nou create. cele 9 luni ale anului in preocupăm zi de zi în ve vor spori şi veniturile rea tăzi, începind cu ora 10 — în cadrul fazei municipale a tea
ntul va sufla in derea reducerii consumuri trelor de păpuşi — piesa „Scufiţa roşie". Aceeaşi piesă ş5
Temperatura La cele spuse mai adău curs, s-au realizat economii lizate de fiecare muncitor „Coliba iepuraşului" vor fi prezentate duminică şoimilor pa
i cuprinsă în- găm că măsurile luate de la tolal cheltuieli materia lor materiale. în prezent, al întreprinderii. Dealtfel, triei de la grădiniţa nr. 2 In cadrul unei acţiuni metodice
;rade, Iar cea conducere în direcţia orga le de peste 700 000 lei, în consumăm 10 mc lemn de pe 9 luni, oamenii muncii pe ţară ce se va desfăşura la Deva.
; 13 şl 18 gra a Spectacole. Astăzi, de la orele 17 şi 20, sala ..Arta" găz
vi ridicate. Pe nizării mai judicioase a timp ce sarcinile de plan mină la 1 000 tone minereu, de Ia I.M. Barza, pentru duieşte orchestra populară „Doina Banatului" din Ctura®-
neaţa ceaţă. producţiei, întărirea disci au fost depăşite cu 500 to faţă de 32 mc acum cîţiva rezultatele obţinute în pro sebeş eu spectacolul „Bănăţenii îşi cîntă ţara". Milne aearS,
plinei la toate locurile de ne de minereu. O bună pre ani. Şi, să recunoaştem, ducţie, au fost răsplătiţi cu la orele 19, orchestra simfonică a Radioteleviziunii prezintă
vreme frumoa- la casa de cultură un concert simfonic extraordinar, dirijsâ
mai mult se- muncă, aprovizionarea cu ocupare există şi pe linia n-am făcut totul“. „Noi sîn- peste 8 la sută mai mult de Artistul Emerit losif Conta, avînd ea solişti pe Ion VoOs«
olog de servi- materiale, creşterea respon recuperării şi refolosirii tem preocupaţi în mare mă faţă de fondul de retribui şi Nicolae Herlea.
faleriu). sabilităţii fiecărui om al materialelor din subteran. sură de creşterea producti re planificat. O dovadă in DOINA COJOCARU
muncii faţă' de sarcinile în „La zi“, în 1930, aici s-an vităţii muncii — ne spunea plus a eficienţei muncii lor.