Page 103 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 103
Paq. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 148 © JOI, 30 OCTOMBRIE 1980
O.N.U. Cuvintul reprezentantului României Convorbiri româno-cehoslovace
în Comitetul politic al Adunării Generale PRAGA 29 (Agerpres). — lei de-a XII-u sesiuni a * EI STEAUA — F.C. AR-
Lubomir Strougal, preşedin Comisiei mixte guverna ni F.C. OLT — D1NAMO
NAŢIUNILE UNITE 29 rientarea fundamentală a tele Guvernului R.S. Ce-, mentale româno-cehoslova j GES 1—0 (1—0). Cu Mar- 1—1 (0—0). Sub semnut e-
(Agerprcs). — în Comitetul sesiunii extraordinare din hoslovace, l-a primit mier ce de colaborare economi I cel Răducanu mereu în of- chiilibrului în prima repri
politic al Adunării Genera 1982 va trebui să conducă curi, pe tovarăşul Ion Pă- că şi tehnico-ştiinţifică. J said, Steaua a trebuit să se ză, meciul s-a încheiat toi
le a O.N.U. continuă dez Ia acţiuni practice pentru ţan, membru al Comitetu Cu acest prilej, a avut ( mulţumească cu 1—0, rea- echilibrat, deşi Piţurcă Îşi
baterile în legătură cu an înfăptuirea deciziilor şi re lui Politic Executiv al C.G. loc un schimb de mesaje * Idzat prin golul „cu bară“ adusese echipa în avantaj
samblul problemelor dezar comandărilor primei sesiuni al P.C.R., vicepriin-ministru I înscris de Zahiu, In min. în min. 69. Avantaj ce n-a
mării. speciale din 1978, dedicată al guvernului, care se află între tovarăşul Gustav Hu- * 10. Mai ales că F.C. Argeş rezistat decît pină la şutul
puternic al lui Custov, în
Luind cuvintul, reprezen dezarmării, la cristalizarea în R.S. Cehoslovacă pentru sak şi tovarăşul Nicolae I a jucat serios acest meci, min. 84.
dar a avut ghinion, în timp
tantul ţării noastre, amba unor direcţii precise de ur a participa la lucrările ce Ceauşescu. ce Sleaua a avut din nou 0 S.C. BACÂU — POLI
sadorul Constantin Ene, a mat, pentru a schimba ra I noroc. TEHNICA TIMIŞOARA 2—0
evocat contextul general în dical situaţia actuală pe Vizita ministrului educaţiei (1—0). La al treilea insuc
care urmează să fie des planul negocierilor. Toate şi învăţămintului în Danemarca J 0 UNIV. CRAIOVA — ces într-o săptămînă (ega
făşurate eforturile pentru eforturile şi acţiunile inter 1 POLITEHNICA ÎAijl 2—0 lul cu Progresul Vulcan tot
pregătirea sesiunii extraor naţionale în domeniul dez COPENHAGA 29 (Ager p r e ş e d i n t e l u i Nicolae * (2—0). După ce au deschis eşec se cheamă), timişore
dinare a Adunării Generale armării — a spus vorbito pres). — Tovarăşa Aneta Ceauşescu şi a tovarăşei | destul de repede scorul (Iri'- nii devin un adversar difi
consacrată dezarmării, ca rul — trebuie încadrate în- Spornic, ministrul educaţiei Elena Ceauşescu în Dane » mescu — min. 13) şi l-au cil sîmbătă, pentru Jiul.
tr-o viziune de perspectivă, | majorat ...mai repede (Do-
re va avea loc în 1982 şi care să imprime negocieri şi învăţămintului, care în marca. (Jocul Jiul — Politehnica
a evidenţiat necesitatea u- lor un ritm accelerat. Tre treprinde o vizită în Dane în cursul discuţiilor s-a • nose — inin. 16), craiovenii Timişoara se va juca sîm
nui impuls politic puternic, marca, a avut convorbiri cu reliefat cu satisfacţie evo I dădeau impresia că nu-i va bătă). Atenţie, deci, Jiul I
care să restabilească baze buie hotărîte măsuri de na Dorte Bennedsen, ministrul luţia pozitivă a raporturi S opri nimic spre un rezultat Este un prilej pentru Gîu-
le conlucrării active între tură să contribuie la sti danez al învăţămintului. lor româno-daneze în do « de excepţie. Dar, s-a... tre- chici, în faţa Politehnicii
state, în vederea opririi mularea voinţei politice a Cu acest prilej, ministrul meniul învăţămintului, ştiin Timişoara, fosta sa echipă...
statelor şi mobilizarea • zit şi Naşte, apoi ieşenii
cursei înarmărilor şt trece opiniei publice, a ma danez a subliniat importan ţei şi culturii şi s-au exa Golurile băcăuanilor au
rii la dezarmare, pentru re selor în general, în fa ţa şi interesul cu care este minat posibilităţile de dez ' au devenit lot mai îndrăz fost marcate de Fîşic (miiu
luarea şi continuarea poli voarea dezarmării — premi aşteptată apropiata vizită a voltare a acestora. neţi dar ineficace. 21 şi 47)
ticii de destindere, pen se ale angajării ferme a gu
tru mobilizarea şi afir vernelor pe linia opririi S-au încheiat lucrările Conferinţei C L A S A MEN T U L
marea tot mai puter eursei înarmărilor ţi trece generale a UNESCO T. Universitatea Crai ova 11 9 0 2 19 - 8 18
nică a tuturor forţelor rea la negocierea unor a- 2. Dinamo Bucureşti 12 8 1 3 22 — 8 17
oare se pronunţă ia fa corduri autentice de dez BELGRAD 29 (Agerpres). meniul seismologiei şi al 3. F. C. Corvinul 12 7 1 4 26—16 15
voarea unor relaţii noi, armare, în special in dome — La Belgrad s-au încheiat mediului înconjurător, în 4. F.C.M. Braşov 12 6 3 3 15-12 15
democratice, între state. O- niul nuclear. lucrările celei de-a 21-a se activitatea de elaborare de 5. F.C. Argeş Piteşti 12 6 1 5 21 12 13
siuni a Conferinţei genéra către UNESCO a celui de-al 6. Steaua Bucureşti : 1 5 2 4 15 —11 12
Secretarul general al O.N.U. a adresat le a UNESCO. Timp de cinci doilea plan pe termen me 7. A.S.A. Tg. Mureş ;2 5 2 5 19—22 12
săplămîni, plenara şi cele diu al organizaţiei (1984/ 8. Chimia Rm. Vîlcea - O 5 2 5 15—22 12
un apel Irakului şi iranului cinci comisii de lucru an 1989). 9. Sportul studenţesc 12 5 1 6 16 15 11
examinat circa 70 de punc 10. „U" Cluj-Napoca ! 2 5 1 6 13—14 11
NAŢIUNILE UNITE 29 ţie oficială publicată la se Delegaţiile României,
(Agerpres). — Secretarul diul din New York al Na te înscrise pe ordinea de Zimbabwe, Indoneziei, O- 11. S.C. Bacău • 12 5 1 ó 16—23 11
general al O.N.U., Kurt ţiunilor Unite. Kurt Wald zi a conferinţei. landei au prezentat propu 12. Politehnica laşi 11 5 0 ó 18—17 10
Waldheim, a lansat un apel heim şi-a exprimat, totoda Delegaţia română a par neri privind participarea 13. Politehnica Timişoara 11 4 2 5 9—11 10
Irakului şi Iranului, cerki- tă, îngrijorarea in legătură ticipat activ la lucrările UNESCO la pregătirea Anu 14. Progresul Vulcan Buc. 12 4 2 6 18 24 10
du-le insistent să facă dis cu „numărul tot mai mare conferinţei, iniţiind şi con lui internaţional al tinere 15. Jiul Petroşani 12 4 4 1 7 16—18 9
tincţie „cu cea mai mare de victime în rindul civi tribuind la adoptarea unor tului (1985), iniţiat de 16. F.C. Baia Mare 12 1 7 14—20 9
grijă“ între obiectivele mi lilor“, precum şi speranţa rezoluţii privind dezvolta România La O.N.U., şi în T7. F.C. Olt 12 3 3 6 9 -18 9
4 0
litare şi cele civile aflate că, prin eforturile Consiliu rea cooperării europene In scrierea de activităţi pri 18. F.C.M. Galaţi 12 8 15 25 8
în zona operaţiunilor mili lui de Securitate, se va pu domeniile de competenţa vind tineretul în planul pe
tare dintre cele două ţări ne în curînd capăt acestui UNESCO, a colaborării în termen mediu ai organiza John McEnroe — 2 027
— se arată într-o declara conflict. tre ţările balcanice în do- ţiei. puncte, urmat de Ivan Lendl
(Cehoslovacia) -—- 1 839
puncte, Bjorn Borg (Suedia)
19 Preşedintele Prezidiu gură o temperatură de pî-
lui C.C. al Uniunii Comu nâ la 90 grade, indiferent — 1 679 puncte, Jimmy
niştilor din Iugoslavia, La de condiţiile meteorologice LAUSANNE. — Noul pre Connors (S.U.A.) — 1 676
zar Moisov, l-a primit pe sau climaterice. şedinte al Comitetului in puncte, Harold Solomon
(S.U.A.) — 1 349 puncte.
Yasser Arafat, preşedintele ternaţional olimpic, Juan Gene Mayer (S.U.A.) —
Comitetului Executiv al Or E9 La Lisabona au luat edificării unei Europe a în §3 Uniunea persoanelor Antonio Samaranch, va în 1 426 puncte şi Guillertno
ganizaţiei pentru Elibera sfîrşit lucrările Conferinţei ţeleg erii, păcii şi colabo persecutate de nazişti — treprinde în luna noiembrie Vilas (Argentina) — 1 268
rea Palestinei, care a în naţionale a comuniştilor rării. După oum s-a preci Liga Antifasciştilor din un lung turneu prin capi puncte.
treprins o vizită oficială de portughezi. Conferinţa a a- zat — relatează agenţiile R.F.G. — a cerut interzice talele lumii, pentru a lua
->k
prietenie la Belgrad, la in probat propunerea C.C. al de presă — prin această rea proiectatului congres al contact cu forurile olimpice VIENA. — în prima run
vitaţia lui Veselin Giurano- partidului de a prezenta la lucrare comitetul urmăreşte Partidului Naţional Demo naţionale, în perspectiva dă a turneului internaţional
vici, preşedintele Consiliu alegerile prezidenţiale din să-şi aducă partea sa de crat (P.N.D.) neonazist din pregătirii celui de-al Xl-lea de şah care se desfăşoară
lui Executiv Federal al 7 decembrie un candidat contribuţie la pregătirea re R.F. Germania,-care urmea Congres al C.I.O., progra la Baden (în apropiere de
R.S.F. Iugoslavia. propriu, desemnîndu-l in a- uniunii de la Madrid a ză să aibă loc la 22 no Viena), marele maestru ro
ceastă calitate pe Carlo-s Conferinţei pentru securita iembrie, la Augsburg. mat anul viitor la Baderf-
E2 Ministerul pentru Pro Brito, membru ai Comisiei te şi cooperare în Europa, Baden. mân Florin Gheorghiu, a re
blemele informaţiilor al Re Politice a C.C. al P.C. Por programată să înceapă la Intr-o declaraţie dată pu Prima escală a lui J. A. mizat cu marele maestr\
publicii Zimbabwe a anun tughez. 11 noiembrie a.c. blicităţii la Bonn, organi Samaranch va fi Parisul, Andras Adorjan (LJngaria),
ţat că guvernul de la Sa zaţia progresistă subliniază unde preşedintele C.I.O va rezultat consemnat şi în
lisbury va prelua acţiunile SS La Bruxelles a fost ÎS Specialiştii de la în că acest congres care a-r fi primit şl de preşedintele partida Smejkal (Cehoslova
companiei „Interafrican publicată lucrarea „De la treprinderea „Gosa" din urma să aibă loc la numai Franţei, Valerv Giscard cia) — Spasski (U.R.S.S.).
News Agency", deţinute Helsinki la Madrid", alcă Snederevska Palanka, Ser d’Estaing. Vaganian (U.R.S.S.) l-a în
de un grup sud-african, tuită de Comitetul Interna bia, au realizat prototipul citeva săptămini de la ex A" vins pe Seyravan (S.U.A.),
ceea ce înlătură ultimul ob ţional pentru Securitate şi unui nou sistem de colec plozia de la München, sol PARIS. — în urma re iar Stean (Anglia) a cîşti-
dată cu pierderi de vieţi
tori solari, care poate fi
stacol în calea creării unei Cooperare Europeană, or utilizat cu succes la încăl omeneşti şi pusă la cale zultatelor înregistrate în gat la Byrnc (S.U.A.).
La turneu mai participă
ultimele turnee de tenis, în
agepţii naţionale de presă ganism creat in 1972 pen zirea locuinţelor, precum şi de neonazişti, constituie o clasamentul general al „Ma marii maeştri Svetozar Gli-
— informează agenţia As tru mobilizarea eforturilor în întreprinderi industriale sfidare la adresa victime relui Premiu — F.I.L.T.“ gorici (Iugoslavia), Alek-
sociated Press. opiniei publice în direcţia sau agricole. Sistemul asi- lor nazismului. continuă să se men(ină li sandr Beliavski (U.R.S.S.) şi
der jucătorul american Anlhonv Milos (Anglia).
I
HOLD-UP-UL ANULUI ai hold-up-urilor, evazio PICTURĂ... MONTANA ză mai greu cu ideca li
Pentru a se proteja îm nist ii iiscali ar li în frun Piciorul suedez Rengt ne/ picturi... montane.
potriva hofiIor, irâncezii te. In fond, există furtişa Lindstrocm intenţionează BANI ARUNCAŢI
au cheltuit ■— numai în guri, iurluri şi hold-up-uri să „picteze“ un întreg PE FEREASTRA
anul 1977 —■ 1,210 miliar şi — între acestea din versant al unui munte din
de de franci, pentru mon urmă — unele purtînd sfert de veac de Ia proce Julian Tabcr, la lucrările Suedia. Un grup de mici fer
tarea de instalaţii semna marca „super“. sul de Ia Nürnberg, mi Congresului Asociaţiei a- Lindslroem a conceput mieri s-a instalat cu cîtva
lizatoare, case de ¡ier, si GÎNDIRE LENTA nistrul mai sus amintit nu mericane de psihologie. El proiectul unei opere mo timp în urmă în imobilele
guranţe şi multe alic ase a înţeles încă faptul că a atras atenţia că „pasiu numentale, pe o ialeză noi dintr-un cartier al o-
menea „arme" de apăra Ministrul sud-airican al rasis-'ul conduce crimina nea“ multora dintre ame slîncoasă a munţilor raşului Friburg (R.F.G.),
re. ]n polida lor. lunurile poştelor, H. Smit, a spri lii ce l-au îmbrăţişat Ia ricani pentru jocurile de Jaemtland din centrul rămase neocupate din cau
nu au încetat să se în jinit planul de creare — capătul unei lunii. Aceas noroc exercită o mare in- ţării. za preţului lor prea ridi
mulţească, atingînd suma pc lingă preşedintele ta spune mult despre gîn- iluentă asupra vieţii poli Dată iiind amploarea cat. Poli(ia a primit ordin
de 1 159 milioane ir anei. R.S.A. — a unui Consiliu direa sa lentă /“. tice şi economice, precum proiectului, artistul inten de a evacua locuinţele
Mai există însă şi re consultativ compus din JOCURI DE NOROC şi asupra psihologiei de ţionează să conducă ope respective. „Operaţiunea“
versul medaliei: iraudcle albi, asiatici şi metişi. Nu ansamblu a poporului a- raţiunile dintr-un elicop a durat o săptămînă în
¡¡scale sînt încă şi mai mai fără negri, a precizat In Statele Unite pasiu merican. ter. Ac(iunea sa urmează treagă şt, potrivit ziarului
importante sub raport va ministrul, căci ei „au o nea pentru jocurile de no Reierindu-se la cîşligu să iie iiimată de televiziu „Deutsche Volkszeilung“
loric. Pierderile provocate tacuitate de gîndire mai roc a luat proporţii îngri rile realizate de organiza nea suedeză. Numai că,
Trezoreriei prin nededa- lentă“. După ce ilustrează jorătoare, „In prezent, e- torii jocurilor de noroc, neliniştiţi de sosirea in din Diisscldori, a costat
rarea la tise a veniturilor binecunoscutul credo ra xistă cel pu(in 1,1 mili expertul american a ară tempestivă a mai multor 1,6 milioane mărci vest-
şi beneficiilor sînt eva sist cu această perlă zoo oane de persoane a căror tat că numai cazinourile camioane care transportau germane. Cam prea scump,
luate Ia 60 miliarde de logică, ziarul parizian comportare în acest do din staţiunea Atlantic City tone de vopsele, localnicii eiortul fiind demn de o
Iranci. Aşa că, dacă s-ar „L 'Humanité“ constată : meniu este de natură... realizează, lunar, benefi au înştiinţat poliţia. Se
stabili un clasament anual „După mai bine de . un patologică“, a arătat dr. cii de 50 milioane dolari. pare că ei se acomodea cauză mai bună !
COLEGIUL DE REDACŢIE: f jbin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Isirate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
KtUA. I IA 51 ADMINISTRAŢIA :
27U0 Deva sit Dr Petru Groza nr 35 Telefoane 11275 11585 1 2 1 57 20708 din Întreprinderi şl instituţiL
TIPĂRI'I Tipoarafia Deva str 23 Anqust nr 257 Costul unui abonament! 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).