Page 104 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 104
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VÂJ
DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALIST?
27 000 TONE
DE CĂRBUNE
PESTE PLAN
Minerii de la Bărbăteni
continuă seria realizărilor
In producţie, deţinînd pri
mul loc pe Valea Jiului In
I JUDEŢUL HÜ WEDOĂRftl
întrecerea socialistă pen
tru mai mult cărbune. Or-
ganizîndn-şi temeinic lu
crul pe brigăzi şi schim
buri, cxploatînd raţionai
mijloacele tehnice din do
tare şi respeclînd riguros
tehnologiile de exploata
re, harnicii mineri de la
Bărbăteni au reuşit să ex
tragă de la începutul a-
nului şi pînă la zl o can
titate de cărbune peste
plan de 27 000 tone. Cele
mai bune realizări le în
SI m CONSILIULUI POPIIIftB JUDEŢEAN registrează sectorul II, ca
re munal în această lână
a realizat suplimentar
2 300 tone de cărbune. în
tregul spor de producţie Intreprindorca de confecţii Vulcan. Fiecare produs c:.o-
Anul XXXII, nr. 7 149 VINERI, 31 OCTOMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani a fost obţinut pe seama cutat de uteclsta Valeria Santo constituie o probă elocventă
creşterii productivităţii Sn examenul perpetuu al calităţii.
muncii.
se de Viorel Popa, Ioan HĂRNICIA UNEI
MINEREU EXTRAS Căpăţînă, Alexandru Ro „ECHfPE SPECIALE"
SUPLIMENTAR goz, Nicolae Negură şi
Florea Ilea. Din iniţiativa conduce
în această perioadă ho- rii reviziei de vagoane
tărîtoare de muncă mine NOI SPORURI din staţia C.F.R. Siraeria-
rii de la I.M. Barza se DE PRODUCŢIE călâtori, a inginerului Va
la C.T.E. Mintia află înlr-o permanentă în ier Crăciun, a-ci s-a con
trecere. La linele celor în perioada care a tre stituit o echipă specială
trei trimestre din acest cui din acest an, oamenii care asigură curăţenia ge
Succesele de pini acum vor ii an aveau planul la pro muncii din cadrul între nerală a vagoanelor ce
prinderii mecanice Oraş-
intră
ducţia netă depăşit cu 15
în
(elinică.
staţia
la sută. Continuînd seria tie, muncind cu abnega Conducerea echipei i-a
continuate, amplificate succeselor şi a rezulta ţie şi dăruire, au adăugat îosi încredinţată comunis
noi şi scmbificative spo
tului Nicolae Ştreangă —-
telor meritorii, în nume
un meseriaş apreciat, e-
roase raioane şi sectoare
ruri de producţie celor,
de extracţie plusurile de raportate cu prilejui înde xemplu de corectitudine
Centrala termoelectrică compartimentele unităţii, producţie se acumulează plinirii planului cincinal. şi dăruire în muncă. El
Mintia — întreprindere grija pentru funcţionarea a- cu fiecare zi. Numai in Astlei, pe 10 luni, la pro a ţinui să sublinieze hăr
fruntaşă între unităţile si gregatelor şi instalaţiilor în aceste trei decade ale ducţiile globală şi nelă, nicia şi.pasiunea în mun
milare clin tară — a înche deplină siguranţă. în al lunii octombrie cei ce lu plusurile au crescut cu 10 că ale unor lucrătoare —
iat prevederile de plan pe treilea rînd, pregătirile te crează la Brădişor, Valea milioane lei şi, respectiv, ca Maria Florea, Constan
actualul cincinal, urmînd meinice efectuate pentru Arsului, Ruda, raionul 5,5 milioane lei. De ase tina Antoncseu, Ioana
ca, pînă la finele acestui an trecerea virfului de iarnă, —210 au extras în mod menea, se preconizează că Moldovan, Maria Opriş —
să realizeze peste prevede care vor asigura colectivu suplimentar aproape 2 300 pînă la încheierea cinci dar exemplul lor este în
rile de plan ale cincinalu lui nostru îndeplinirea . cu tone de minereu. Printre nalului se va realiza o suşit de înlreaga echipă.
lui o producţie de energie bune rezhltate a trimestru X.U.M. Petroşani, secţia, de cei ce înscriu cu o frec producţie globală peste Este o caracteristică a
electrică de 1,3 miliarde lui IV a c. şi demarajul prelucrare îa rece. In ima venţă statornică plusuri plan de 480 milioane Iei muncit ceferiştilor noştri.
gine
MUuti
kW-h. Este un succes de optim în primul trimestru al teciuc, frezorul lunar îs» Stra- de producţie se numără şi o producţie marfă de (GHEORGHE MARTIN, co
care
de
prestigiu care atestă hărni anului viitor. păşeşte sarcinile cîe plan cu brigăzile fruntaşe condu- 255 milioane Iei. respondent).
cia colectivului 'de energe- — Practic, pregătirile de 15 la sulă.
ticieni de la Mintia, reali iarnă pentru acest an noi
zările bune obţinute an de le-am început în luna mai,
an. în baza unui minuţios pro Pentru finalizarea grabnică a campaniei de toamnă
O discuţie avută .zilele gram de acţiune, a cărui Petroşani
trecute cu factori de răs materializare am analizat-o
pundere de la C.T.E. Min in mai multe rânduri — Personalul muncitor din 1
tia ne-a prilejuit să con- ne-a spus ing. Florea Be- Concertul televizat
■ semnăm angajarea unanimă reş, director t e h n i c al al Orchestrei |
a colectivului de a conti C,T.E. Mintia. Principalele întreprinderile Simeriei — prezenţă
nua realizările de pină a- măsuri au vizat pregătirile simfonice
cura, de a le amplifica în în compartimentele mai a Radioteleviziunii !
acest trimestru şi în anul mult afectate de condiţiile activă Ia strînsul porumbului române j
viitor. Ce elemente întăresc atmosferice din perioada
această convingere ? iernii: gospodăria de căr Cooperativa agricolă de porumbului de pe ogoarele sonalul TESA şi cei auxi
Le punctează pe scurt Do- bune, circuitul hidrotehnic, producţie din fjimeria are cooperativei agricole de liar. Participarea — am sta Ieri seară spectatorii t
rel Malea, secretarul comi sistemul de pregătire a pra de strîns, transportat şi de producţie. bilit noi —• trebuie să se din Petroşani, cărora li •
tetului de partid pe termo fului de cărbune, instalaţii pozitat în această toamnă facă într-un mod organizat, s-au adăugat zecile de ?
centrală : le de încălzire, instalaţiile recolta de pe circa 250 ha — Ţinînd seaijia de .a- coordonată de factori de mii de telespectatori din j
k
în primul rînd, forţa de electrice exterioare. în ge cultivate cu porumb. O su ceastă hotărire — ne spu răspundere din întreprin judeţ şi diti întreaga ţa-
mobilizare şi de acţiune a neral, s-au făcut lucrări bu prafaţă însemnată, a cărei nea tovarăşul Pavel Irimie, deri. Discutând cu condu ră au avut privilegiul să |
colectivului, în frunte cu ne, complexe, avem asigu recoltare intr-un timp cît secretarul Comitetului oră urmărească în direct sau
comuniştii, hotărîrea de a rat stocul necesar de căr mai scurt — cum se subli şenesc de partid Simeria — cerea cooperativei agricole pe micul ecran strălucitul f
înfăptui neabătut prevede bune şi ne vom strădui să-l niază in Mesajul adresat am stabilit cadrul în care s-au precizat tarlalele de concert al Orchestrei ->
rile Congresului al Xll-lea menţinem la nivel cores- să se desfăşoare participa porumb ce se repartizează simfonice a Rad iote! o vi- |
al partidului. în al doilea de t o v a r ă ş u l Nicolae rea oamenilor muncii din fiecărei întreprinderi, ca şi ziunii române, dirijată !
rînd, buna organizare a DUMITRU GHEONEA Ceauşescu lucrătorilor din întreprinderi la culesul re numărul de oameni ce ur de losif Conta şi avînd î
muncii, ordinea şi discipli agricultură cu prilejul „Zi coltei de porumb, la slrîn- mează să participe în fie ca solişti pe Ion Voicu >
na care domnesc în toate (Continuare în pag. a 2-a) lei recoltei“ — presupune gerea şi transportul coce care zi la munca pe ogoa şi Nicolae Hcrlea. 1
o largă mobilizare do forţe nilor. Am pornit de la fap re. Am ales o suprafaţă de Repertoriul ales cu *
mecanice şi mai ales uma tul că procesul de produc 15 ha, ce a fost atribuită deosebită fineţe şi gri- »
ne pentru ca roadele aces ţie al întreprinderilor nu jă, calitatea înaltă a in- \
S a t u l tei toamne să fie puse cît trebuie să aibă de suferit, pentru recoltat I.M.M.R., terpretării, însoţite de «
mai repede la adăpost. A- deoarece, în acest ultim tri întreprinderii „Marmura“, bucuria de a- avea in 8
spune Mărioara Dane, vînd în vedere această ce mestru al anului în curs complexului C.F.R., I.C.I.L., mijlocul minerilor din »
nu-s puţine treburi pe rinţă majoră, colectivele de şi al cincinalului actual tu bazei nr. 20 a I.C.S.M. ş.a. Valea Jiului prestigioa-
In acest octombrie cu aici, de la uscatul otavei, oameni ai muncii din uni turor colectivelor le revin sa Orchestră simfonică i
lumina de culoarea gutuii pînă la culesul trudelor tăţile industriale ale locali sarcini sporite. Aşa că am TRAIAN BONDOR a Radioteleviziunii româ- J
coapte, am vizitai unui din şi al porumbului. M-am tăţii au hotărî! să participe hotărit ca la recoltat po ne şi pe cunoscuţii ei ]
satele comunei Vor(a, nu convins că munca nu-i la campania de recoltare a rumb să ia parte doar per (Continuare in pag. o 2-a) solişti a făcut ca minu- »
mit, simplu şi Inimos, prea uşoară pe dealurile natul concert de ieri 3
Coaja. Satul, cu dealuri şi acestea cind line, cind po- seară să constituie un ;
case răsfirate, cu tinete şi vîrnile, dac oamenii s-au remarcabil eveniment ar- j
păduri, cu livezi de pruni, obişnuit şi asta înseamnă tistic pentru hunedoreni. \
meri şi nuci, ici colo cu ceva. Am spus că majo Vom reveni cu alte >
holde de porumb, era stă- ritatea bărbaţilor au deve relatări după concertul »
pînit de linişte, de soare nit mineri. Iosil -Dane, Io care va avea. loc astă- „
le ce-şi revărsa razele nel Pitic., Sabin Dane, Au- seară la Deva.
darnice şi iierbinţi. Locui
gustin Dane sini doar li
torii satului, nu prea mulţi
la număr, îşi văd de rostu nii dintre aceştia, care
rile lor mai vechi sau mai însă odată ajunşi acasă,
noi. Pînă nu demult au îşi iau în serios ocupaţiile ÎN ZIARUL DE AZI :
fost ţărani din lală-n fiu, de ţărani, la lucrarea pă
îndeletnicindu-se cu lucra mîntuiui şi creşterea ani
rea pămîntuiui şi creşte malelor. Faptul că de aici, © „Cântarea României“
rea animalelor. Acum au din Coaja, se livrează
învă(at şi meseria de mi anual mari cantilăti de © Hunedoara actualităţi
neri. Majoritatea bărbaţi lapte şi de carne, denotă © Dialog cu cititorii
lor lucrează Ia mina din hărnicia şi preocuparea pe
V o r f a ; cu treburile gospo cit de veche pe atîi de © In magazine cu kilo
dăreşti se ocupă mai mult nouă a oamenilor acestui
femeile. sat. Depoul de locomotive C.F.K. Simeria. Electricianul Victor Kalunga şi lăcătuşul Ioan gramul, pe uşa din
— Mai ales toamna, ne MIRON TIC Şelaru lucrează la repararea unui ventilator pentru motoriu de tracţiune al locomotivei dos cu... sacul
electrice. Foto : VIBGU. ONOIU
