Page 105 - Drumul_socialismului_1980_10

Pag, '2 DBUMfcJL SOCIALISMULUI NI

— |iuia noastră! n-a avuţi referitoare- la compartimentul dă, prin comportarea curteni­ acces a cetăţenilor străini în
Se înfăpluieşte consecvent po^nsmul niciodată’ atît'. de- mulţi prie­ pus 'Tiv discuţia noastră ? toare şi atenţiile acordate- de incinta organizaţiei socialiste 7
teni şi simpatizanţi peste ho­ — Doresc să; subliniez de la acesta, ca semn de recunoş­ Au existat şi cazuri — ce-i
tare. Ihţeleapta 1 politică exter­ început, faptul că» pentru- a- pre­ tinţă; pentru găzduire; străinul' drept mai puţine — cînd. în
noastre
peste
ca
secretele-
de ridicare a nivelului de trai nă a partidului şi statului nos- veni cunoscute- de serviciile să a reuşit să cîştige Toarte uşor deplasările tehnice de hotare, unele
cadre
specialitate
tmiţ.
a ţării
participarea activă
intro­
de
încrederea,
fie
fiind
gazdei,
las activitatea- numeroaselor or­ spionaj şi. cercuri interesate dus ulterior în cercul de rela­ din j.udeţul nostru au avut o
ganisme internaţionale, la 1 din- exterior, a fost elaborată ţii şi’ anturajul' apropiat. din comportare necoraspunzătoare. 16.00 Telex
schimbul mondial' de valori o legislaţie care reglementea­ care- nu lipseau unele persoa­ — Există condiţii pentru
materiale şi» spirituale şii mai ză atît sistemul de evidenţă, ne care deţineau şi ele secre­ crearea, unui cît mai puternic 1(1,05 Poliţele
cu- seamă- nutrea contribuţie păstrare, manipulare şi multi­ te din domeniile economic şi front comun între factorii răs­ 16,30 Emisiui
a- p r e ş e d i n t e l u i Nicolae plicare a- documentelor secre­ militar. Activitatea- străinului, punzători din unităţile socia­ mană
Ceauş eseu la iniţierea unor re­ te de stat, cit- şi modul de sta­ deplasările sale frecvente îh liste ale judeţului, colectivele 18,25 Tragere
marcabile- acţiuni» pentru; solu­ bilire- a< relaţiilor cu străinii, j.udcţ nu; au fost trecute cu ve­ de muncă şi organele de secu­ 18,35 I»a voi.
ţionarea pozitivă a< probleme­ respectiv Legea 23/1971, H.C.M. derea şi, in urma măsurilor ritate. pentru
lor vitale cu care se confrun­ 18/1972 şi HÎ.G.M. 19/1972. In: ve­ întreprinse, s-a stabilit că a- — Nu numai că există ase­ auto
tă omenirea, au ridicat pe derea« aplicării lor, împreună cesta. avea misiunea db a cu­ menea condiţii, dar aş putea
ouUni» nemaicunoscute presti­ cu factorii de conducere din lege informaţii din domeniile afirma, fără 1 să greşesc; c^ 18,59 1O01 de
giul' României; în lume. organizaţiile socialiste ale ju­ economic şi- militar şi că unul s-au. creat, cu. sprijinul orga­
Cu toate acestea», cred» că deţului, desfăşurăm o amplă din scopurile sale- imediate era nelor de partid, conducătorilor 19.00 Telejur
sin te ţi de aceeaşi părere, to­ activitate de popularizare- a tocmai acela de a-şi crea re­ organizaţiilor socialiste şi co­ 19,20 Actual r
varăşe Ifr. col. MVYR1N- POPIN- prevederilor acestor acte nor­ laţii cu persoane din dome­ lectivelor de oameni ai mun­
eme, şef al Securităţii jude­ mative. O atenţie deosebită a- niile vizate. Intervenţia, opor­ cii o atmosferăi de menţinere 19,45 Dosarel
ţului! Hunedoara, că mai sînt cordăm sectoarelor de activi­ tună a organelor noastre a trează a vigilenţei,' de respec­ jefuiau
Conform Decretului Con­ iectare şi cei din industria în afara frontierelor patriei oa­ tate uncie se concentrează un zădărnicit intenţiile străinului, tare a actelor normative, pri­ im peria
siliului de Stat nr. 280 din materialelor de construcţii. meni duşmănoşi faţă de „mi­ volum mai mare de date şi care a fost d'eelarat persoană vind 1 apărarea secretului de Români*
stat. Cele cîteva exemple pre­
care,
in dezi r a b i 1 ă, in tr erupinduri- s e
în
27 iulie 1979, cont-inuin- Pentru a ilustră aceste racolul românesc, faţă« de o- dbeumente secrete şi vizate de şederea în ţară. S-a prevenit zentate sînt doar excepţii şi 20,29 Film ai
firesc,
mod
sînt.
socialistă,
şi
noastră
rinduinea<.
copii“,
du-se aplicarea consecven­ creşteri, ne vom folosi de că aceştia încearcă, să se în­ către serviciile de informaţii astfel ca- mai mulţi cetăţeni ele nu caracterizează persona­ ră. Pro
români să fie atraşi în activi­
tă prevederilor din Pro­ cîteva cifre concrete pri­ frupte cu insistenţă- din rodul străine. A'm remarcat cu sa­ tăţi potrivnice statului nostru. lul muncitor din judeţ. Dar, diourilo
pe
preocupărilor
contextul
în
tisfacţie că în general a spo­
gramul de creştere a nive­ vind retribuţiile actua­ hărniciei poporului nostru şi rit simţitor spiritul de vigilen­ Iată, cum o „simplă“ negli­ această linie sintem conştienţi ne din
săi lovească» îm cuceririle revo­
lului de trai în actualul luţionare,. în drepturile sale le­ că există loc de mai bine. 21,40 AnclieU
cincinal, în cadrul celei le şi majorate ale u- gitime. Este imperios necesar ca în ac­ 22,05 Telejur;
acţionăm
viitoare
tivitatea
să
Nu este' un. secret- faptul
de-a doua etape de majo­ nor categorii de oameni ai că. — linele cercuri reacţionare 0 majoră îndatorire patriotică - pentru mobilizarea tuturor fac­
rare a retribuţiei persona­ muncii de la Institutul de clin exterior privesc cu ochi torilor de răspundere, pentru
însuşirea 1 şi aplicarea- în prac­
lului muncitor, de la 1 no­ cercetări şi- inginerie teh­ răi aceste realităţi şi relaţiile tică a prevederilor legale refe­
iembrie vor beneficia de nologică şi de proiectare a pe caro ţara noastră le pro­ apărarea gu stricteţe ritoare la apărarea secretului
pe
diverse
movează.
căutînd
Realizarea
în­
acestei
majorare oamenii muncii lucrărilor, de construcţii şi căi să întreprindă acţiuni de de stat. exprimă gradul înalt
datoriri
din : cercetare ştiinţifică, instalaţii pentru minereuri natură să aducă prejudicii in­ a secretului de stat de conştiinţă a poporului ro­
inginerie tehnologică şi pro- Deva; tereselor statului. Aceşti răur mân. Este- necesar să fie com­ BUCUREŞT
făcători, la care v.-aţl referit
şi pe care noi îi numim direct bătută cu cea mai mare fer­ dioprogramu
Relrib. Relrib. Diferenţă spioni sau; diversionisţi, se ţă, că oamenii muncii, sub în­ jenţă- în respectarea legii ar fj mitate atitudinea celor care Radiojurnal;
actuală majorată în plus strecoară- in interiorul ţării drumarea şi eu sprijinul orga­ putut să se soldeze cu conse­ consideră că secretele s«.ar a- presei; 8,10
fla numai- în încăperile asigu­
noastre şi, sfidînd. legile ţării, nelor şi organizaţiilor de cinţe grave în cazul cînd or­ diilor; 9,00 E
® ing. principal proiec­ se ocupă cu culegerea de in­ partid, au înţeles sensul şi im­ ganele noastre nu ar fi inter­ rate sub şi cheie. In realitate, 9.05 Răspund
datele
după
informaţiile,
tant, gr. II 4220 4670 450 formaţii economice, politice, portanţa acestor măsuri şi că, venit la timp, iar străinul ar care tânjesc serviciile de spio­ 10,00 Bl
militare ori de altă natură, ac­ drept urmare, s-au redus ca­ fi reuşit să-şi materializeze in­ Muzică
tivitate menită, să lezeze viaţa zurile de încălcare a prevede­ tenţiile sale. naj şi organizaţiile reacţiona­ Ştiinţa si vi;
© cercetător ştiinţific 1 fericită a poporului român; rilor actelor normative amin­ In mod cu totul greşit înţe­ re din străinătate, ocupă un pul vocal Lo
principal, gr. III 3640 4020* 380 prosperitatea dăruită de partid' tite. Aceasta nu înseamnă că leg unele persoane să-şi tra­ spaţiu mult mai întins. Ajun­ Buletin de :
şi spre oare as-piră copiii noş- am epuizat întreaga gamă de teze foştii colegi de muncă, e- gerea unor asemenea date în bum coral
posesia unor puteri străine sau
© cercetător ştiinţific 2760 ■ 3050 290 ‘ tri. In ultima perioadă, mai măsuri menite să apere- secre­ migraţi sau stabiliţi in străină­ a altor cercuri reacţionare din 11,20 Avanpi
I* ales, spionajul economic a tul de stat. Organele noastre tate, considerîiîtl că pentru a- tv. ; 12,00 Bl
I- crescut în. intensitate, dome- au datoria să acţioneze şi mai ceştia nu există secrete din străinătate, ar putea aduce 12.05 Din coi
© tehnician principal 2220 2470 250 * niul său devenind, extrem de intens, folosind, şi alte metode moment ce cunosc specificul grave prejudicii morale şi ma­ lui nostru ;
vast, cu implicaţii dintre cele sau mijloace specifice pentru activităţii de la fostul loc de teriale ţării noastre, intereselor fanfarei ; 13.
© laborant, categ. a Ill-a, * mai diverse, cu efecte deseori depistarea şi descifrarea acti­ muncă. In mai multe unităţi supreme ale poporului. 3 ; 15,00 Stut
Ce alte recomandări mai
—
bază 8,25/h 9,55/H 264 lei 1 dificil de descoperit-. Nu. lip- vităţii duşmănoase a unor e- din judeţ, au fost Intîlnite ca­ puteţi face ? Radiojurnal ;
celor
care
|
sase
na te econorr
arsenalul
din
care
lunar . îl practică mijloace şi metode lemente date şi încearcă să cu­ zuri cînd asemenea cetăţeni — Consider că prea multe lişfci ai teat
se­
au fost primiţi In incinta în­
leagă
informaţii
: folosite în încercările lor de crete. treprinderii, unde au făcut recomandări, nu trebuie făcu­ din ţară ; 1(
' compromitere : corupere, şanr — Ne puteţi oferi şi unele schimb de impresii cu foştii te. Repet doar cele subliniate de di cui ui ; 1"
tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
ştiri ; 17,05 1
De asemenea la înlreprinr strucţii Bîrcea-Deva, reiri . taj; instigări etc.. merg în d pîv situaţii de abateri de la pre­ colegi de serviciu şi, bineînţe­ secretarul general al partidu­ iurilor noast
derea de materiale de con- buţiile vor creşte astfel : 4 nă. la determinarea cetăţenilor vederile legale în acest do­ les că, în asemenea discuţii, lui nostru, comandantul suprem tru patrie ;
români să-şi trădeze patria. De
• obicei, in asemenea situaţii, meniu ? Da. Acestea constau în străinii nu au scăpat prilejul al forţelor noastre armate, la patriotice de
—
să se pună la curent cu ul­
Croşl. orară Creşt; lunară • serviciile de informaţii ex­ faptul că. după programul de timele noutăţi. In acest mod şedinţa activului central de kler ; 18,00
partid şi de stat, din august
]<H lei ploatează abil unele trăsături lucru, diferite documente se­ a procedat un fost cetăţean ro­ 1978 : .......nu trebuie uitat fap­ 20,00 Din Ini
* de caracter negative şi folo- crete nu sînt asigurate cores­ mân din judeţul nostru, stabi­ tul că împotriva ţărilor socia­ riei Tănase
© operator prefabricate, • sesc din plin atitudinile de no- punzător. Fără a nominaliza lit în străinătate, care a re­ liste se desfăşoară o intensă le cu adresă
ţe sonore ;
giijenţă: şi superficialitate în
categ. a Ii-a 8,15—9,45 265 activitatea unor persoane, mai unităţile respective am convin­ venit în ţară după doi ani, în activitate de spionaj şi diver­ tr-o oră ; 2‘.
gerea că cei In cauză se vor
, ales în ceea ce priveşte apă*- regăsi în cele amintite sau in vizită la rude. Chiar din prima siune, sub diferite forme“. stop muzica.
zi de ia sosire, acesta s-a de­
Socotesc că trebuie să mili­
® operator prefabricate, < rarea- secretelor pe care aceşr cele relatate mai jos. Iată plasat la fostul său loe de tăm cu toţii pentru dezvolta­
categ a V-a 10,55—12,25. 347 , tia. le cunosc. Iată de ce este spre exemplu un caz în care muncă (un centru de proiec­ rea continuă a sentimentului
necesar să se manifeste o gri­ nerespectarea acestor acte nor­ tări), unde a fost primit cu
jă deosebită pentru asigurarea patriotic, cetăţenesc pentru în­ - /GN
© lăcătuşi-eleotricieni, securităţii depline in întreprin­ mative putea să aducă preju­ căldură de foştii colegi. Doar suşirea şi respectarea neabă­
cu
conducătorului
o
persoană
categ. a lV-a 8,95—10,50 316 deri şi instituţii asupra date- dicii grave : răspundere dintr-o intervenţia a făcut ca acesta in­ să tută a legilor ţării.
stituţiei
de
muncă
Apărînd secretul de stat. pro­
1 lor şi informaţiilor cu circuit, întreprindere a judeţului, care nu pătrundă în încăperile tejăm părinţii, fraţii, copiii şi
• ceramişli, categ. închis. în virtutea atribuţiunilor de unde se executau proiecte pe toţi cei dragi, apărăm pa­ DEVA: Elv
a IV-a 8,35—9,70 276 — In domeniul apărării se­ serviciu avea acces la date deosebit de importante. Oare tria, demnitatea si fiinţa noas­ tria) ; Teatru]
cretului de stat, organelor Mi­ şi documente secrete, la soli­ numai conducătorul instituţiei tră naţională, consolidăm pa­
nisterului de Interne Ie revin citarea unei prietene de fami­ avea obligaţia să se confor­ cea în lume. ta) ; HUNEDi
Mai precizăm că,- prin re se înfiinţează cite o ca­ sarcini importante. Din cerce­ lie, a acceptat cu uşurinţă să meze prevederilor legale, din noapte de d
riile I-II (Fia
or sşterile respective, la fie­ tegorie de retribuire în tările făcute, cum apreciaţi găzduiască la domiciliul său moment ce însăşi persoanele Convorbire consemnata de „S“ (Siderui
modul de respectare, în unită­
care categorie de încadra? plus. ţile hunedorene a prevederilor un turist străin, timp de mai cu care străinul a discutat cu­ V. PĂŢAN dineurile — s
foarte bine regulile de
In
această
perioa­
noşteau
zile.
multe
ta); Colosul
seriile I-II (‘
saae«te«fleii*ea«9i)( oee® o®o®ee®®o«a®»«oaaa t o » a a a a a 0 m * a o a a o q a s> a » a o m a a s> e o a a a ® o ® a a * » . PE ^-¿'ANI .
şaî& __ece (
Succesele de pînă acum vor fi continuate mul sentimei
Muntel
bric);
publica) ; LL
focului şi a £
{Urmare din pag. 1) se află în lucru, altele două. interioare". La rîndul său, Duios Ana;
Menţionez că rezolvarea (Muncitoresc)
punzător, îneît iarna aceas­ celor două tuneluri de dez­ inginerul Cornel Ţucmeanu, Vedere de 1 ;
şeful atelierului mecanic, a-
(Luceafărul)
ta ne va găsi mai bine pre : gheţ cu o capacitate totală preciază că pregătirile de meia dispăru
gătiţi decît în alţi ani. Este de 30 vagoane/repriză. şi PETRILA :
adevărat că pregătirile nu-s extinderea estacadei ne-au iarnă sint mai avansate şi trandafiri j
ANINOASA :
terminate în totalitate, că rezolvat problema descarcă? mai temeinic efectuate de? toamnă (Mun«
unele sînt chiar întîrziale, rii vagoanelor de cărbune cil în alţi ani, că există CÂNI : Cînd
dar cel mai rău este că nu toate premisele ca C.T.E. întoarce (7
BRAD : Detaş
ne-am efectuat reparaţiile în timpul iernii. La estaca­ Mintia să desfăşoare în siune special;
la agregatele de bază şi a- da a 11-a însă avem greu­ continuare o activitate şie) ; ORÂŞT
ceasta nu din vina noastră, tăţi cu scurgerea cărbune­ fructuoasă; . vals (Patria) tii
rămin
cu
ci pentru că sistemul ener­ lui, ducem lipsă, de ulei şi Este şi concluzia nqas- GEOAGIU-BA
getic naţional he-a solici­ baterii pentru. Diesele, mo­ galbene (Casa
HAŢEG : Cur
tat permanent cantităţi spo­ tiv pentru care din palru tră, bazată pe; faptul că e- Iar) ; BRAZI
rite de energie electrică. locomotive funcţionează ncrgeticienii de la Mintia fricanul — s
în secţii activitatea se doar una şi, ca urmare, plă­ se mobilizează- continuu în CĂLAN : Stu<
desfăşoară la înalte cote de tim locaţii mari şi... mai importanta lor activitate puterul .,şi car
cultură)
Ei
;
hărnicie şi dăruire. Grupul sînt nişte amănunte. Spe­ Platforma siderurgică Călău. Se deschid noi drumuri spre sufletul focului ce plăs­ I-II (11 Iunie;
VI, racordat nu demult la răm însă. să ne descurcăm pentru, dezvoltarea econo­ muieşte noile contururi ale viitorului. Foto : VIRGIL ONOIU Adîncurfle —
sistemul energetic naţio­ mai bine decît în anii an­ miei judeţului şi a ţării. (Mureşul) ;
nal, funcţionează normal. în teriori. canţă tragică
GHELARI ; C;
unele compartimente, pre­ Aceleaşi preocupări am ruîui negru •
gătirile de iarnă continuă întîlnit şi la secţiile ter- întreprinderile Simeriei—
cu asiduitate. Barajul de pe momecanică şi electrică, la
Mureş se echipează cu atelierul mecanic, a_celeaşi
greble de capacitate mai gînduri bune airi aflai de strînsui porumbului %VRE!¥i
rpare decît cele existente, la interlocutori, holărîrea
pentru curăţirea prizei şi a de a ţine sus steagul în­ ceanu, Claudia Slînea, Ni­
grătarului inelar, la grupul trecerii socialiste, în con­ (Urmare din pag. 1) efectiv la ea. Adam Teo­ trebuie să spun că n-am colae Oană ş.a. Timpul pr<
întîmpinat nici un refuz,
Vi se închid pereţii late­ diţiile cînd ţara are nevoie dor, preşedintele comitetu­ în finalul anchetei noas­ ziua de 31 oct
me
in
genera
rali şi se finalizează izola­ mai mult ca oricînd de e- — Cînd a fost declanşa­ lui sindicatului de la „Mar­ nici o absenţă. S-a muncit tre, dăm cuvîntul conduce­ rul schimbătO!
destinsă,
atmosferă
într-o
ţiile termice, iar în marea nergie electrică. „Şi la noi tă, practic-, acţiunea? mura“ Simeria, ne spunea s plină de voie bună. rii cooperativei agricole : ploi izolate.
;— în 26 octombrie, deci
gospodărie de cărbune se S-âu luat o serie de măsuri — S-a muncii cu serio­ — Ajutorul acordat de fia moderat ci
di!
temporare
lucrează pe mai mulţo fron­ pentru bunul mers al acti­ de „Ziua recoltei“ — preci­ zitate, fiecare om înţelegînd — Am lucrat cot la cot oamenii muncii din între­ vest. Temperai
turi. zează tovarăşul Ioan Her- necesitatea imperioasă a muncitori auxiliari şi func­ vor oscila intr
vităţii pe timp de iarnă — ţa, vicepreşedinte al birou­ ţionari din birouri şi ni­ prinderi îl apreciem ca de, iar cele 1
— Aicj- 'este vorba, în rotea?? inginerul Isaia Mi- lui executiv al cojisiliului st îngerii cît mai grabnice meni nu s-a sustras de la foarte preţios în această 10 şi 15 grade
prifijiiJ rînd, de montarea ulescw, şeful secţiei ter- popular orăşenesc. în ziuă a recoltei, de care depinde muncă. Am fost la cules perioadă, cînd avem de e- ţâ dimineaţa
unei noi maşini cu roţi cu momecanice —, altele sint respectivă s-au prezentat la hrana întregului nostru po­ 40 de oameni şi am recol­ xecutat un mare volum de Pentru zilei,
gupe pentru preluarea căr­ în curs de soluţionare. Au cules sute de oameni. De por. Aş evidenţia pe Gheor- tat 100 de rînduri de po­ lucrări, toate urgente — a- noiembrie : Vr
bunelui din depozite, de ex­ fost finalizate lucrările de asemenea, în zilele de luni, ghe Andreica, Sînziana Eu- precia Păun Răvaş, pre­ să cu cerul v,
vor
pic
cădea
tinderea capacităţii de de­ revizii şi reparaţii, insta­ marţi, miercuri şi joi. S-a paş, Viorica Goth şi alţii, rumb, a cîte 800 ml, ne şedintele C.A.P. Simeria. Se va produc
pozitare a cărbunelui şi laţiile de încălzire, s-a ter­ care au lucrat cu multă spunea lăcătuşul Ionel Ţu- Participarea la recoltat po­ sol.
prelungirea benzilor trans­ minat bazinul de comuta­ muncit cu spor, organizat, tragere de inimă. liga. rumbul ne permite să ter­ La munte, vi
portoare, de completarea ţie pe refulare a pompelor în spirit de disciplină şi cu La rîndul său, Nicolae Şi, la I.M.M.R., lisla ce­ minăm intr-un timp scurt să cu cerul scl
precipiţi
geamurilor la sala buncăre- de circulaţie de la blocul grijă să nu se piardă ni­ Poenaru, secretarul comite­ lor ce au participat la re­ această lucrare şi o apre­ cădea de lap
formă
lor — concretizează ingine­ V—-VI i este în lucru cel mic din recoltă. coltat este lungă. Din şirul ciem ca expresie a senti­ soare. Vintul
rul loan Boda, şeful secţiei de la etapa veche, colecti­ Pentru a afla aspecte ale tului U.T.C. de la I.M.M.R., mare de nume ce ar putea mentelor patriotice profun­ intensificări p
spunea:
combustibil. De asemenea, ve de la S.C.M. execută re­ modului cum s-a muncit, — l-am anunţat din timp fi menţionate dăm doar cî- de ce-i caracterizează pe pe oră, din i
nord.
(Meteori
am terminat reparaţiile ca­ paraţii capitale la morile am amplificat ancheta noas­ pe cei chemaţi să ia parte teva ; Nicolae Socaciu, Ste­ toţi oamenii muncii ce tră­ eiu : Liana Ţ
pitale la cinci maşini de de cărbune, se pun la tră, adresîndu-ne cîtorva la culesul porumbului şi la Gîzău, Victoria Serali- iesc în oraşul nostru.
manipulare a cărbunelui şi punct celelalte instalaţii dintre cei ce au luat parte