Page 12 - Drumul_socialismului_1980_10

Paq 4 D'M MUI SOCIALISMULUI NR. 7 125 © VINERI, 3 OCTOMBRIE 1980

„Politica colonialistă — Au urmat spaniolii, apoi cenuşă, iar locuitorii împuş­
fie ea fcudalistă, capitalistă privilegiul comerţului cu caţi. Numai în timpul do­
® Consiliul Naţional al
Manifestări prilejuite de apropiata vizită Frontului Popular Patriotic sau imperialistă alcătu­ sclavi n-a mai fost monopo­ minaţiei generalului Josepk
Simón Gallieni — cunoscut
lul Portugaliei şi al Spa­
ieşte un singur lanţ al ja­
oficiată a preşedintelui din Ungaria, întrunit in şe­ fului, al crimelor. Urmările niei, căci acestora li s-au ca unul dintre cei mai fio-
dinţă la Budapesta, a hotă-
alăturat, incepînd din 1517,
Micotae Ceauşescu in Canada rît convocarea celui de-ol ei fac să sufere şi astăzi Olanda, apoi Anglia şi roşi măcelari de oameni din
odinioară
—
care
au
istoria
colonialismului
popoare
şaptelea Congres al Frontului
scăzut de la 5 milioane la 2
OTTAWA 2. — Trimisul program de dansuri popu­ în zilele de 21—22 februarie fost înrobite. Forţele néo­ Franţa. Din secolul al XVII- populaţia Madagascarului a
colonialiste au adăugat noi
lea, cu aceste „vechi“ pu­
Agerprcs Neagu Udroiu lare româneşti interpretate 1981 — anunţă agenţia MTI. acte ruşinoase practicilor teri coloniale au rivalizat şi milioane şi jumătate 1“.
transmite: în seria de ma­ de „Internaţional Dance En- La şedinţă a luat cuvîntul discriminatorii şi prădalnice Germania, America de nord, „...Alături de alte ţări,
nifestări prilejuite de apro­ semble“. Janos Kadar, prim-secretar al ale secolelor trecute. Afri­ Belgia şi alte ţări. Timp de Liberia a fost şi ea victimă
piata vizită oficială a pre­ A fost o surpriză deose­ C.C. al P.M.S.U. ca este o acuzaţie vie la a- patru secole, vînătoarea şi a exploatării prădalnice a
şedintelui Nicolae Ceauşescu bit de plăcută pentru noi dresa acestei politici. Şi nu comerţul cu slavi către A- colonialiştilor. în '\anii '20, în
şi a tovarăşei Elena toţi, cei prezenţi în clădi­ numai ea. Colonialismul este merica au constituit princi­ Statele Unite — care aveau
Ceauşescu în Canada, rea Primăriei la această ma­ vinovat de evoluţiile distor­ pala formă de exploatare a o poziţie dominantă în do­
miercuri seara, primăria o- nifestare, la care a ţinut să sionate care s-au produs pe Africii. Navele specializate meniul construcţiilor de au­
raşutui Ottawa a găzduit o fie de faţă şi doamna Ma­ continentul negru — o în transportul sclavilor cir­
seară românească. Cu acest rian Dewar, primarul oraşu­ ® La Cairo s-au încheiat structură economică defor­ culau aproximativ un an şi tomobile — a crescut verti­
ginos nevoia de cauciuc. La
prilej a fost inaugurata ex­ lui. A fost o reală şi plă­ lucrările primului Congres al mată, care şi-a găsit expre­ jumătate pe ruta triunghiu­ acea vreme, monopolurile
poziţia do fotografii „Româ­ cută surpriză să vedem cît Partidului Naţional Democrat, sia în predominarea pro­ lară Europa de Vest — A­ britanice controlau peste 77
nia azi“ care înfăţişează as­ de bine au fost însuşite spe­ de guvernămînt. După cum ducţiei agrare şi de materii la sută din producţia mon­
pecte din activitatea labo­ cificul şi vigoarea dansului informează agenţia MEN, in prime şi în flagrantele dis­ dială. Preţurile s-au ridicat
rioasă a preşedintelui Româ­ nostru popular de către a- funcţia de preşedinte al par­ parităţi dintre sat şi oraş brusc. Urmarea a fost că
niei, tovarăşul Nicolae ceşti .tineri îndrăgostiţi de tidului a fost reales Anwar —• structură pe care neoco-
Ceauşescu, întilnirilc sale, folclorul românesc. El Sadat, preşedintele repu­ lonialismul ar vrea s-o e- S.U.A. au exercitat presiuni
intrate în obişnuinţă, cu oa­ La biblioteca municipală blicii, iar ca secretar gene­ ternizeze. La aceasta se a- frica — America şi înapoi. asupra Liberiei şi, astfel,
meni ai muncii din toate „Hali" a fost organizată o ral al P.N.D. — vicepreşe­ daugă subnutriţia, analfabe­ Ele se îndreptau spre Afri­ compania americană „Fires-
colturile ţării, imagini din expoziţie de carte, ale cărei dintele Republicii, Husni Mu- tismul, precum şi rasismul ca avînd la bord arme, praf tone Rubber“ a reuşit să
activitatea de fiecare zi a exponate au intrat apoi în barak. şi mizeria acolo unde impe­ de puşcă, rachiu şi bucăţi obţină în Liberia conse-
poporului român, aspecte patrimoniul instituţiei. La • La Nicosia a avut loc rialismul mai domină încă de stambă colorată. în Afri­ sionarea unui important te­
din munca în fabrici şi u- Biblioteca municipală publi­ cea de-a treia rundă de con­ absolut (R.S.A.)“. ca, mărfurile erau schimba­ ritoriu plantat cu arbori de
zine, pe ogoare, în şcoli şi că din Ottawa s-a deschis vorbiri din cadrul actualelor „...în 1414, două nave por­ te pe sclavi, care apoi erau cauciuc. La o sesiune a A-
facultăţi, în lăcaşurile de „Decada Românească“, in- negocieri intercomunltare ci­ tugheze s-au îndreptat spre şi ei vînduţi plantatorilor cademiei de ştiinţe politice
cultură, în sălile de sport, cluzfnd o expoziţie de car­ priote, reluate la mijlocul lu­ portul marocan Ceuta, sub din Indiile occidentale, la din New York, desfăşurată
pe stadioane. te, expoziţia „Vestigii daci­ nii trecute. pretext că şi-au epuizat re­ întoarcere, navele aduceau în iulie 1926, se arată:
A avut loc, de aseme­ co“, o expoziţie turistică, a fntr-o declaraţie făcută zervele de apă potabilă. în aur, argint şi perle, iar mai „Dacă proiectul lui Firesto-
nea, vernisajul expoziţiei precum şi audiţii de muzica presei, ministrul de finanţe realitate, în decursul celor tirziu zahăr, tutun, cacao şi ne de a transforma Liberia
pictoriţei canadiene de ori­ românească. al S.U.Â., William Miliar, a patru zile cît au stat în cafea, bumbac, indigo şi într-o mare plantaţie de
gine română Helena de Si- La Toronto s-a deschis, relevat că Statele Unite au port, marinarii au îndepli­ altele“. cauciuc americană reuşeşte,
laghi-Şirag. „Sint extrem de de curînd „Gala filmului încheiat marţea trecută anul nit o misiune secretă trasa­ Şi jefuirea Africii a con­
bucuroasă că acum, în românesc“, urmind ca ea să fiscal 1980 cu un deficit bu­ tă de regele Portugaliei — tinuat, iar cu timpul meto­ această ţară va deveni şi
preajma vizitei domnu­ fie reeditată în numeroase getar de circa 60 milioane de a afla ce efectiv are dele s-au modernizat. mai mult un apendice al
lui preşedinte Nicolae alte oraşe canadiene. dolari. garnizoana, de a desena o „Madagascarul — una Statelor Unite. Aceasta în­
Ceauşescu în Canada, pot Marile ziare canadiene, • La Strasbourg s-a des­ hartă şi do a afla care sint dintre insulele din Oceanul seamnă o nouă extindere a
deschide această expoziţie, ca şi staţiile de radio şi te­ făşurat o reuniune a Adu­ căile de acces cele mai fa­ Indian situată lingă coasta imperialismului american, fie
în care ţin să prezint ţara leviziune îşi invită cititorii nării Consultative a Consiliu­ cile spre oraş şi punctele continentului — poate fi ci­ că numim lucrurile pe nu­
în care ni-sm născut“, îmi şi ascultătorii, respectiv te­ lui Europei occidentale, la vulnerabile alo lortăreţei. în tată la loc de frunte ca e- me sau nu, fie că fluturăm
spunea, în seara vernisaju­ lespectatorii, să afle lu­ care au fost examinate pro­ 1415, un escadron portughez xemplu în acest sens. Sub în continuare steagul libe­
lui, Helena de Silaglti-Şi­ cruri noi despre România, bleme legate de intensifica­ a apărut la Ceuta şi a ocu­ dominaţia colonială france­ rian sau nu...“.
rag. Seara culturală, la ca­ despre poporul său şi de­ rea propagandei fasciste şi pat oraşul. Acesta a fost în­ ză, insula o furnizat nu mai Sint numai cîteva exem­
re a fost prezent ambasa­ spre personalitatea preşedin­ rasiste în ţările membre ale ceputul cuceririlor coloniale puţin do patru cincimi din ple care ilustrează modul
dorul ţării noastre la Otta­ telui Nicolae Ceauşescu, pe Consiliului, în special în portugheze şi europene. Se cum a început şi s-a extins
wa, Barbu Popescu, a con­ care se pregătesc să-l sa­ Franţa, Marea Britanie, Bel­ dădea lupta pentru aur, mi­ producţia mondială de vani­ jaful puterilor coloniale în
tinuat cu un foarte reuşit lute ca oaspete la ei acasă. gia, Italia, R.F.G. şi Spania. rodenii şi sclavi. lie. Alte produse care au Africa. Şirul lor ar putea
constituit obiectul jafului
colonial au fost cafeaua, continua... cu menţiunea că
DUMINICĂ, zenţe româneşti la mătasea şi bumbacul, pre­ acum exploatarea la care
sint supuse şi care amenin­
5 OCTOMBRIE Sàptàn&îna .yiitoa¿ei§¡ Veneţia cum şi aurul, pietrele pre­ ţă ţările continentului este
21.45 Din muzica şi dan­ ţioase şi grafitul.
m
8,30 Toi înainte ! la "televiziune WM ,£ mm surile popoarelor Războiul colonial din 1894 neocolonialistă, adică nu
/?;}
o Agenda pionie­ ms* 22.05 Telejurnal. şi din anii următori a „în­ făţişă, brutală, ci mai ascun­
rească ghiţit“ suma — fantastică să, mai rafinată, dar poate
8,55 Şoimii palrici nea neagră" (episo­ 17,10 Concursul de crea­ VINERI, 10 OCTOMBRIE pentru acele vremuri — de mai dureroasă şi cu con­
9,05 Film serial pentru dul 2) ţie de cîntece ostă­ 94 milioane de franci. Sate secinţe mai grave.
; copii : „Pistruiului". 22.15 Telejurnal. şeşti — ediţia a V-a 16.00 Telex întregi au fost prefăcute in („HORIZONT")
Producţie a studiou­ MARŢI, 7 OCTOMBRIE „Te apăr şi te cînt, 16.05 Politehnica tv.
lui de film tv. Sce­ patria mea !“ 16.30 Emisiune în limba
nariul şi regia Fran- 10.00 Teleşcoală 17,35 Tragerea pronoex- germană ÎNTREPRINDEREA DE CONFECŢII
cisc Munleaim 11.00 Film artistic: „Des- pres 18.25 Tragerea loto „STEAUA ROŞIE" SIBIU
9,40 Omul şi sănătatea ţelenitorii" 17,45 Consonanţe şi diso­ 18.35 La volan x
10,00 Viaţa satului 12.15 Telex nanţe 18.50 1001 de seri Vinde la preţuri avantajoase, prin Ma­
lf,00 Fotbal: Olimpia Sa- 16.00 Telex 18,25 Mult e dulce şi fru­ 19.00 Telejurnal
tu Mare — TJ.T.A. şi 16,05 Invăţămint — edu­ moasă limba ce-o 19.25 Actualitatea econo­ gazinul de desfacere din comuna Băiţa, jude-v
Petrolul — C.S. Tîr- caţie vorbim mică ţul Hunedoara,
govişte 16,25 Curs de limbă en­ 18,50 1001 de seri 19.45 Călătorie prin ţara
12.45 De strajă patriei gleză 19,00 Telejurnal mea CONFECŢII PENTRU BĂRBAŢI, FEMEI
13,15 Telex 46.50 Almanah pionieresc 19.25 Actualitatea econo­ 20.05 Moment folcloric
13.20 Album duminical 17.15 Concursul de crea­ mică 20.15 Film artistic: „Mara­ ŞI COPII
15.20 Film serial.: „Fala ţie de clnlece ostă­ 19,45 Noi, femeile ! tonul de toamnă“ — Vînzarea produselor se face contra nu­
depărtărilor" şeşti — ediţia a V-a 20.25 Film artistic: „Re­ premieră pe ţară.
16.20 Concursul de crea­ „Te apăr şi te cînt, găsire“ — premieră Producţie a studiou­ merar sau în 6 rate pe bază de contract cu
ţie de cîntece oslă- patria mea !“ tv. Producţie a ca­ rilor "sovietice sau fără acont.
şeşti — ediţia a V-a: 17,35 Tribuna Iv. sei de filme Unu 21.45 Ancheta literară tv.
„Te apăr şi le cînt, 18.00 Seara televiziunii din 22,05 Telejurnal. 22.05 Telejurnal.
patria mea f" R.D. Germană JOf, 9 OCTOMBRIE
16.45 Repere canadiene 18.50 1001 do seri SÎMBĂTĂ, SCHIMB DE LOCUINŢĂ
17,00 Fotbal: Dinamo — 19,00 Telejurnal 10,00 Teleşcoală 11 OCTOMBRIE
Sleaua. Transmisiu- 19,25 Aclualitalea econo- 11,00 Roman foileton : © Schimb garsonieră
ne directă de la mită „Pîinea neagră" 9,30 Curs de limbă spa­ confort 1 Deva, Micro 15,
Bucureşti 19,45 Ancheta lv.: Plus 12,40 Telex niolă
18,50 1001 dc seri un leu, minus un 16,00 Telex 9,50 Curs de limbă iran- V I N 7. A R i bloc 52, etaj I, aparta­
19,00 Telejurnal !eu.„ 16,05 Atlas geografic: In — ceză © Vînd I.M.S. M 461, ment 22, cu apartament
19,20 Antena „C î n l a r i i 20,15 Seara televiziunii zbor spre Munţii 10,10 Cu gramatica nu-i ITorţeg Ioan, Nucşoara, nr. două camere Deva. (1422)
României“ din R. D. Germană. Ciucaş şi Bucegi ! de glumii ! 210. (1424) ÎNCHIRIERI
20,30 F ilm artistic: „Exa- Film artistic: „Eva 16,25 Curs de limbă rusă 10.30 Film arlislic © Vînd difuzor nou. CE-
menul vieţii" şi Adam" — premie- t6,45 Consultaţii juridice (reluare) LESTION G 12 — 100 W. @ Ofer cameră do în­
22,00 Telejurnal ră lv. Producţie a 17,05 Reportaj pe glob: 12.00 Concert educativ Informaţii Dbva, telefon chiriat unei femei. Deva,
> Sport. studiourilor din Parisul în haine de 13.00 Mozaic cullnral-ar- 15187, orele 15-17. A. Vlahuţă, nr. 1. (1399)
R.D.G. lucru fisUc-sporliv
I.UN1, 6 OCTOMBRIE — Varietăţi la „Frie- 17,25 Viaţa culturală 18.35 Săplămîna politică D E C E S octombrie 1980, orele 14.
dricfistadfpalasf" 18,35 Desene animale : 19.00 Telejurnal (1428)
16,00 Emisiune in limba 22,25 Telejurnal. Kiim-Kum. Episodul 19.20 Călătorie prin ţara © Familia adine îndu­
maghiară 14 mea rerată anunţă încetarea Colegii de muncă de la
18,50 1001 de seri MIERCURI, 19,00 Telejurnal 19,40 Telecnciclopedia din viaţă a scumpului întreprinderea de legume
19,00 Telejurnai 8 OCTOMBRIE 19,25 Actualitatea econo­ 20.20 Concursul de crea­ lor fiu, soţ, tată şi bu­ şi frucle din Deva, trans­
19,20 Actualitatea eeono- mică ţie de cînlece ostă­ nic mit sincere condoleanţe
mică 16,00 Fotbal : Chimia Rîm- 19,50 Ora tineretului şeşti — ediţia a V-a IGNA GHEORGHE familiei îndurerate prin
19,40 Film serial de şliin- nica Vllcea — Dina- 20,35 Concursul de crea­ „Te apăr şi te cînt, Corpul neînsufleţit va pierderea celui care a
patria mea !"
ţa : Puternicul „Mi­ mo (divizia A) — ţie de cîntece ostă­ 20.50 Film artistic: „Din fl depus în ziua do 3 oc­ fost
cro". Producţie a. (repriza a Il-a). şeşti — ediţia a V-a tombrie 1980, la capela IGNA GHEORGHE
Transmisiune direc­ „Te apăr şi te cînt, toată inima" — pre­ un bun coleg şi tovarăş
studiourilor BBC mieră pe ţară cimitirului din slr. Emi-
tă de Ia Rrmnicu patria mea !“ nescu — Deva. înmor- de muncă, pe care nu-1
20,10 Cadran mondial Vile ea 21,15 .furnalul ştiinţelor şi 22.15 Telejurnal mîntarea are Ioc azi, 3 vom uita niciodată.
20,35 Roman foileton: „Pii- 16,50 Teleşcoală al călătoriilor. Pre- 22.30 Nocturna tv.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbo, Ion Ciocleî, tiberiu istrate (redactor şef) Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasife Pâţan, Nicolae Tîrcob.
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şl diluzoril voluntari
2700 Deva: slr Dt Petru Grozat nr 35 Telefoane! 11275, 11585. 12157 20708 din întreprinderi şl instituţiL
TIPARUL: Tipografia Deva slr 23 August nr 257 Costul unui abonaments 24 Iei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).