Page 15 - Drumul_socialismului_1980_10

® SÎMBÀTÀ, 4 OCTOMBRIE 1980 r .«g. 3

Serviciul militar — o datorie Pe atunci, cătunul Dilja cultură din Haţeg, v-am
sălăşluia într-o lume stră- intîfait pe scenele tuturor E RINE Sî... 1
HUN veche, în sumbra încre- festivalurilor locate, ca şi I NU E. BINE t
de onoare a tinerilor menire in care a intrat în marele festival al mun-
odată cu închiderea mi- cii, şi creaţiei, dar v-am I Drăghi- i Nonic
,Lmbâ spa- în curînd, un nou con­ misiunilor. Ea include în triei, dragostea şt corecti­ neî. Oamenii Iui, sătenii, regăsit şi în preajma co~ \ Hunedoara ne-a
îbil fran­ tingent de tineri recruţi va acelaşi timp în aria ei ac­ tudinea, curajul, tenacitatea, trăiau în armonie cu na- piilor, împărtăşindu-le din l rugînau-ne să-l ajutăm
îmbrăca uniforma militară, tivitatea perseverentă de iscusinţa şi spiritul de ini­ tura, socotindu-şi rosturi- tainele măiestriei dumnea- ? să-şi găsească soţ,a care ^
tic „Ora pentru a deveni apărători educare a tinerilor chemaţi ţiativă de care sînt animaţi. le în pasul turmelor de voastţă. Nu mă refer la 1 a părăsit domiciliul. La i
;a nu-1 de. de nădejde ai patriei noas­ sub drapel, de ridicare a „Armata — arăta secretarul mioare şi la cositul şi cele pe care maistrul-in- |j rindul nostru,, am cerut '
m vorbim, tre socialiste. Pentru tine­ conştiinţei lor socialiste, de general al partidului, tova­ strinsul finului. Doar jos, structor Caroi Slovik le ' sprijin organelor de mi- \
corect I rii recruţi, stagiul militar sudare şi sădire în rîndu- răşul Nicolae Ceauşescu —•
ducaüv — în vale, „în colonie“, cî- dezleagă cu elevii în a- liţie. Căulînclu-1 însă pe l
de aur a înseamnă o treaptă nouă In rile acestora a unor înalte este nu numai nn instru­ teva familii distonau — telierelc de mecanică şi ^ Drăgliici la adresa indi- ,
oarelor maturizarea lor, treapta ma­ calităţi moral-politice, a u- ment de pregătire militară şi prin port şi prin preo- electrotehnică ale Şcolii i caia, acestea au avut .o 1
irai — ar- joratului politic şi cetăţe­ nor alese virtuţi ostăşeşti. a ostaşilor chemaţi sub dra­
rtiv cupări — de cei ce-şt du- generale din Haţeg, ci la surpriză. Omul nostru era ^
îolitică nesc, cînd, cu deplină res­ Concomitent cu pregătirea pel, ea este, şi trebuie să ceau veacul pe dealuri, ceea ce face Caroi Slo- V împreună cu... soţia, i
ponsabilitate şi cu conştiin­ pentru luptă, ostaşii arma­ fie, şi o înaltă şcoală de Erau minerii, puţinii mi- vik pentru ca expreslvita- l Desigur, totul c bine cinii '
ţa trează îşi însuşesc po­ tei noastre sînt educaţi, în educaţie politică, comunistă neri rămaşi în cătun, care tea cîntecului popular să
carea con- această şcoală înaltă a cu­ , se termină cu bine. nu- \
principiilor runca supremă a patriei —■ a tineretului“. \ mai că nişte oameni au
ului ortn- aceea de a-i apăra cu orice rajului şi bărbăţiei, în spi­ Timpul petrecut de tineri ţ fost puşi pe drumuri de- /
e“. In dez- sacrifiu libertatea, indepen­ ritul dragostei faţă de pa­
>lică: Pro- trie, partid şi popor, faţă de în armată este deci nu nu­ j- geaba !... Şi asta nu e 1
tentru mo- denţa şi suveranitatea. mai o perioadă de pregăti­ Permanenta cîntecului bine !
egii 57/1968 Aşa cum se arată în Le­ comandantul suprem. între­ re militară, ci şi de înaltă
•e şi func- gul efectiv de ostaşi aflaţi DRUMUL TREBUIE
consiliilor gea nr. 14 privind organi­ şcoală politică, astfel Inert
zarea apărării naţionale a sub drapel, se adapă de la atunci cînd se reîntorc în REPARAT
■<lia Republicii Socialiste Româ­ izvorul nesecat al educaţiei viaţa civilă, să-şi poată a- băteau zilnic drum de ki- nu scadă în strălucire,
de creaţie patriotice şi ostăşeşti, pen­
! ostăşeşti, nia, „Poporul român şi-a a- tru a fi la înălţimea îna­ duce o contribuţie şi mai lometri prin vîlcele spre cântecul să fie îndrăgit, l Locuitorii cătunului Ra-
şl te cînt, părat întotdeauna cu arma mare la înfăptuirea politicii mina Antnoasa, unde-şi perpetuat, 1 căş din satul Hăcţăgani \
in mină, demn şi neînfricat intaşilor lor, care au apă­ partidului nostru de făurire cîştigau pîinea. Uneori, ia — Aşa am înţeles că \ (comuna Băiţa) au contri- l
: „O mâ­ rat existenţa liberă a po­ huit rii hani Fii nn rnnn- . au repa-
ini“, Pre- libertatea, dreptul la viaţă porului nostru şi au contri­ a societăţii socialiste multi­ sărbători, se înfrăţeau cu trebuie. Mie mi-a dat cîn- \ Imit eu hani şi
ură. ?ro- şi dezvoltare de sine stă­ lateral dezvoltate pe pă- cei de pe dealuri — la tecul cele mai curate, mai ^ rai şi pietruit drumul ce \
tudio urilor tătoare. Continuînd aceste buit Ia crearea condiţiilor mîntul României. nedei, la joc.. Voia bună adinei bucurii. L-am de- duce către casele lor. De ţ
glorioase tradiţii, în condi­ pentru realizarea minunate­ Datoria supremă a tine­ o întreţinea maistrul Slo- prins de la tatăl meu şi
ţiile de azi, cînd victoria lor înfăptuiri din anii lumi­ rilor ce vor fi încorporaţi vik, de la lămpăria minei, l-am insuflat copiilor mei.
Intr-un război antiimperia- noşi ai socialismului. sub drapelul de luptă, este Cînta la bandoniu,. un fel Wiliam, băiatul, a absol-
In armată, comandanţii,
list de apărare se poate ob­ organele şi organizaţiile de aceea de a fi continuatori de armonică, păstrată din yit liceul de muzică, La
ţine numai prin lupta ge­ partid şi ale U.T.C. desfă­ fermi ai tradiţiilor eroice veacul trecut, scoţînd din Cluj,. Ciută la oboi. Une-
nerală a întregului popor, şoară o activitate politico- ale înaintaşilor noştri, să nu ea sunete de o rară fru- ori cîntăm împreună. Poa-
toţi cetăţenii tineri să fie educativă permanentă, con­ precupeţească nimic pentru museţe. Cînd au răsărit te oare înţelege cineva a-
■ 6,00 Ra- gata să lupte, chiar cu pre­ a fi gata oricînd să apere şi copiii — Wilhelm şi ceastă bucurie ? Dar sen­ \ la un timp, şoierii ele \
lincţii; 7,00 secventă şi răbdătoare în pământul strămoşesc, cuce­ Caroi — familia Slovik a timentul pe care-i încerc 1
i» Revista ţul vieţii,, pentru salvgar­ rîndurile militarilor, pen­ t la l.P.E.G. au intrai cu i
erul melo- darea muncii paşnice a po­ ririle revoluţionare ale- po­ devenit bucuria cătunului, cînd, alături de mine, în ’ utilaje grele şi au des- J
n de ştiri; porului, suveranităţii şi in­ tru a-i înarma cu no­ porului, patria socialistă. Tatăl cînta la bandoniu, taraful casei de cultură ţ tnis mîndreţea de drum. \
lio; 10,00 bilele idei şi idealuri pro­ Wilhelm — la vioară, Ca- cîntă foştii mei elevi din
10.05 Re- tegrităţii patriei“. movate de partid, pentru Colonel GHEORGHE TICHIE rol — care abia împlinise cercul de acordeoane, pe 1 Cei vinovaţi s-au anga- i
dio ; 10,40 Viaţa ostăşească presupu­ a le transforma în convin­ comandantul 1 jat să-I repare, dar... }
populare ; şase ani la ocarină. care-1 conduc, în şcoală, V în prezent, drumul a- )
;tiri ; 11,05 ne eforturi susţinute, anga­ geri trainice, în fapte dem­ Centrului militar Şi au trecut 44 de de 15 ani ?
1,25 Disco- jament total, fermitate, o ne ostăşeşti, care să expri­ judeţean Hunedoara ani de atunci 1 O viaţa f E, fără îndoială, scnli- |j mintit este nemulţumirea [
?ugaciova; muncă plină de răspundere me spiritul lor de răspun­ ! muncitorilor, a elevilor i
¡Uri ; 12,30 - - O viaţă pe care aţi mentul tonic ai izbinzii V de ta şcoală şi sătenilor )
folclorului pentru îndeplinirea tuturor dere faţă de apărarea pa- înfrumuseţat-o, aţi inno- trăite, pregătite încă de
in Bornă- bilat-o cu limpezimea cin- la temelie. Este, cu sigu- \ din acest cătun„ cate mi ^
fonică de i mai sînt de acord a că- i
a perpe- teeului dăruit cu talent ranţă, acea trăire, acea ar­ ? lători prin noroi şr. gropi ţ
i, Colabo- celor din jur. Aţi trecut dere interioară pe care ţ din cauza altora, fFon ţ
; 13,00 De de la ocarină Ia clarinet, ţi-o dă măsura efortului
■ otbal mi- t Bonţeanu, corespondent).
7,00 Bule- de la el la saxofon, apoi depus întru împlinirea li­
05 Mozaic la acordeon. De zece ani., nei generoase meniri, l CE-f DE FĂCUT î \
Lualităţi şi de cînd vă ştiu Ia condu­
icursul de 1
i ostăşeşti cerea tarafului Casei de LUCIA LICIU ţ Blocul 79 din cml'iteiul i
tnt, patria ^ Micro 15 — Deva pre- '
V-a ; 21,00 „ a P a riAmenle. In ultimele zile ale lunii septembrie, Săptâmiuu [¡irilor
21.05 Ca- constructorii din Valea Jiului, cu sprijinul colegilor lor din de propagandă, ştiinţifică şi zinlă o serie de d'etec- iţ
,00 Radio- ° răi ? tl _ e ;’ au Predat 141 de apartamente. Ctr acestea, nu- tehnică din cadrul festiva­ ) ¡¡uni care creează mari j
;ul dansu- " de apartamente predate de la începutul anului se ri- lului „Sarmis ’80“ a prile­ ^ neplăceri locatarilor. La ,
ciicâ la 791,
de ştiri ; juit acţiuni diverse — de
op mieri­ 8 Şimpozioaaie. Ieri, la casa de cultură şi cluburile munci­ ( subsolul imobilului, apa i"
toreşti dm localităţile Văii Jiului att fost programate simpo­ la expoziţii de creaţie pină ' — tără nici o exagera- '
zioane cu tema „Sporirea producţiei de cărbune, prin meca­ la dezbateri şi mese rotun­
nizarea lucrărilor miniere. Implicaţiile mecanizării în creste- de. La I.E.C. Deva şi Ia ţ re — are o înălţime de ^
iea productivităţii, a eficienţei şi securităţii muncii“. Brad au avut loc simpo­ i aproape un metru şi răs- i
® Vriroşamul artistic“. După amplasarea în vecinătatea zioane organizate de co­ / plodeşte un miros extrem '
sediului C.M.V.J. a lucrărilor de sculptură, realizate la tabăra misiile inginerilor şi tehni­ V de neplăcut, tiind,. în a- \
i , crea b e „Euring 1980“, a venit rîndul scuarului de lingă cienilor pe tema : „Congre­
clubul sportiv şcolar să se bucure de prezenţa operelor de sul al Xll-lea al P.C.K. cu ^ ce laşi timp,, sursa prin- t
ul nlsipu- privire la afirmarea revo­
Jn poliţist artă. Aici au fost ridicate pe socluri busturile sculptate in luţiei tehnico - ştiinţifice, cipală a igrasiei care a- ,
1IUNE- piatră ale marelui revoluţionar Nicolae Bălcescu şi scriitoru­ creşterea roiului ştiinţei in 1 tacă pretutindeni■„ degra- \
lui Barbu Ştefănescu Deiavrancea.
e glorie ¡3 La Vulcan a fost predat un nou cămin cu 332 de locuri asigurarea progresului mul­ ţ dind pereţii blocului, a- \
tenlj mei, pentru tinerii ce lucrează in subteran. Astfel, capacitatea de tilateral“. Pentru un mare
ştul); Bu- număr de cadre tehnice si t parlamentele acestuia, i
irta); A- cazare a complexului de cămine depăşeşte 1 300 locuri. muncitoreşti de la I.P.E.G. ' De asemenea, instalaţiile '
ardelenii O Ca urmare a comportării remarcabile în întrecerile spor- Deva, atelierul de întreţine­ ţ sanitare sînt defecte — \
PETRO- tive, juniorul Constantin Dobricâ, din echipa de popice Jiul re ai I.M. Barza şi Mina i îndeosebi cele de pe i
— seriile Pelrila (div. A), a fost selecţionat în Iotul naţional de ju­ Ţebea, dezbaterea cu tema
rădina de niori, în vederea intilnirii cu echipa R.P. Polonă. Felicitări „Cincinalul 1981—1985, un / scara III '— unde apa ’
iembric) ; antrenorilor care s-au ocupat de pregătirea sa, iar lui îi do­ nou salt calitativ in viaţa I curge, din apartament în *
întru cri- rim o comportare pe măsura cinstei ce i s-a făcut. economică şi socială a ţ apartament,, locatarii ne- l
LUPENI: ® Miine, la Petroşani are loc faza municipală a concursu­ României socialiste“, a pri­
Iul (Cul- lui 1 de protecţia muncii, la care îşi vor da Intilnire echipa­ lejuit şi stabilirea unor , puţind iolosi,. practic, ,
i Sanchez jele situate pe primele locuri, in urma disputării fazei de măsuri ce se impun pentru ' băile. Vicepreşedintele 1
VULCAN : masă în unităţile economice din Valea Jiului. demararea cu succes a noii \ Asociaţiei de locatari nr. ţ
■ dragoste • Fotbal. Amatorii sportului cu balonul rotund pot fi pre­ etape de muncă. La biblio­
[EA; Dru- zenţi, miine, pe două stadioane din Valea Jiului : Lupeni, tecile publice şi ale comi­ l 79,. Alexandru Cordoş, i
rul); ANI- la meciul Minerul Lupeni — C.I.L. Slghet (divizia B), şi Vul­ tetelor sindicatelor au fost Carol şi Wiliam Slovik — MODERNIZAREA } ne spunea că de doi ani J
iub soare- can (peste Jiu), la meciul Minerul Paroşeni — Sticla Arieşul deschise expoziţii de carte tată şi fiu aceeaşi bucurie: UNOR STRĂZI - ) îi tot ,.roagă“ pe tova- ţ
îcitoresc); Turda (divizia C). sub genericul „Cartea ştiin-
(7 Noiem- ţifico-tehnică in sprijinul cintecul. S-a terminat moderniza­ ( răşii de Ia G.I.G.C.L., sd l
[ijlocaş ia C. IOVĂNESCU procesului de producţie". rea a 2,5 km de străzi şi ! vină şi să repare dclec- /
ta roşie) ; drumuri prin asfaltare in o- ) ţiunile. Dar zadarnice \
aş la des- raşul nou Călan. De aseme­
; Colosul- nea, se refac şi se repară tro­ ţ rugăminţii Cum iarna |j
riile I—II VIRGIL TEODORESCU : prem de a duce pînă la tuarele din interiorul ora­ i vine, oamenii se în- ,
SIU-BAI : capăt o misiune importan­ şului, precum şi cele ale I treabă şi, ne întreabă. '
ută (Casa „Culminaţia umbrei“ drumului de legătură din­
EG : I se tă. Supravieţuitorii — fos­ tre oraşul vechi şi cel nou. \ ce-i de lăcut ? ’
il“ (Popu- ta! maior Marinescu„ ca­
tea ; CA- Prestigiosul poet Virgil poralul Dobriţă şi învă­
;rigă (Ca- Teodorescu, prin „Culmi­ umbrei e penetrantă. N-am „...Am fost şaisprezece 11
ÎIMERIA : naţia umbrei“ conlirmă ţătoarea Brszi Mârton —
ui); ILIA: citit de multă vreme un se înlîlnesc după 35 de
tina). poziţia heraldică pe care poem mai frumos al imi­ Inspirată din cronica e- ani, cînd în capitala Un­ mai din oraşul Moldov-a |
o deţine In lirica româ­ nenţei Umbrei ca „In să­ gariei se inaugurează o Nouă, ca să vîndă bunuri
nească, precum şi o ex­ lile norvege“, poem In ca­ venimentelor dramatice ale de provenienţă străină. I
traordinară tinereţe a spi­ re viziunea şi cuvîntul se celei de-a doua coniia- placă comemorativă închi­ s-au confiscat II pulove­
graţii mondiale, noua pro­
ritului. Mereu imprevizi­ alătură într-o plasmă care nată memoriei ostaşilor re, două ceasuri electro­
bilă, poezia sa de magi­ inundă de undeva din ducţie a Casei de filme români să-şi aducă amin­ nice şi produse cosmetice
cian al cuvîntului surprin­ profunzimile fiinţei: „Voi Patru constituie un exce­ te de eroii care şi-au dat © Pentru un litru de in valoare de 4 500 lei, „
rii din 3 de prin viziunile inedite, părăsi deci hornul în ca­ lent prilej de a cunoaşte viaţa pentru libertatea mastică. Lui Mihaiil Scurtu precum şi suma de 2 200 ;
de o mare prospeţime, re-am stat o viaţă,l mon­ aportul eroic, nepreţuit al poporului vecin şi prie­ din Petriia î s-a făcut pe Ier, provenită din mărfii- *
12, 64, 23, prin tentaţia realizării prin stru de fum, de zgură şi oştirii române la grăbirea ten. Reîntorşi pe firul me­ neaşteptate o sete cumpli- rile deja vindule. ŞL mai |
vers a acelor secrete co­ de ceaţă,/ te voi lăsa cu sfîrşituiui celui mai devas­ moriei, cei trei retrăiesc tă de... alcool. Era noapte avea M.P. asupra lai 225 «
49, 40, 57, respondenţe pe care doar tine să mă duci/ în insula tator război din întreaga orele fierbinţi prin care şi cum se afla In preajma mărci vest-germane, semn J
poetul le intuieşte. cu umede năluci,/ în săli­ istorie a omenirii. „Am au trecut Dobriţă şi cama­ magazinului alimentar nr. că avea şi alte preocupări. ”
razii săi.
lost şaisprezece“ este, a-
[ : 752 439 Pe coperta cărţii, sub le norvege cu mobile prea şadar, o puternică lecţie Film omagial cu puter­ 29 din localitate, nici una I s-au aplicat rigorile legii,
rt: 55 245 figura poetului, găsim ver­ reci,/ de fluxuri traversate de istorie contemporană. nice rezonanţe patriotice, „nici două, a spart vitrina © Parazitism. în muni-
sul emblematic „Lăsaţi cu­ şi cîleva roteai“. Surprin­ Scenaristul Aurel Mihale „Am fost şaisprezece“ se şi s a autoservit cu o sti- cipiul Hunedoara au fost
7
vintele să mă-mpresoa- de pretutindeni acuitatea şi regizorul George Car­ remarcă prînlr-o acţiune clă de mastică. Dar n-a depistaţi cîţiva pierde-
re...“, vers care reprezin­ viziunilor, prospeţimea lor. nea reconstituie„ cu fide­ dinamică şi printr-o gale­ mai apucat s-o bea. A fost vară; Nicolae Berindei,
tă sintetic veritabila ars De la a Blănurile ocea­ litate aproape documenta- rie de portrete de mare invitat să-şi potolească se- Ion Jura, Ion Axente şi I
poetica a lui Virgil Teo­ nelor“ la „Culminaţia um­ ristică, un episod din veridicitate. Numai cuvin­ tea cu apă, în altă parte. Petru Duma. Primii doi '
dorescu. Căci in această brei", Virgil Teodorescu © în voiaj de afaceri, sînt şi infractori recidi-
i pentru lupta ostaşilor români, du­ te de laudă actorilor Se-
ie; Vre- lirică cuvintele se cheamă propune poezia neîntre­ să pentru eliberarea Bu­ bastian Papaiani, ion Ca- Ca să-şi plaseze marfa de vişti. Pentru parazitism,
variabil. unele pe altele, se înlăn­ ruptă. Cînd o propune un speculă, unii întreprind a- toţi patru au fost judecaţi
derat cu dapestei de sub ocupaţia ramitru, Eiisabeta Adam,
■50 km/h ţuie înli-un firesc uimi­ mare poet, vocea sa ne fascistă. Folosind tehnica Dan Damlan, Şteian Silea- devărate voiajuri de afa- ia proceeura de urgenţă
tura mi­ tor, într-o tălăzuire ne­ tulbură, devine parte inte­ fiash-back-ului, George nu, Andrei Eursaci, furie ceri. Organele de miliţie şi condamnaţi ta închisoa-
să între- curmată care redă com­ grantă a cuiul nostru. B Darie, Mircea Bodolan şi din Deva au identificat pe re pe termene între două |
iar cea Carnea narează cu o im­
17 gra- plexitatea lumii. vocea unui „argonaut sta­ presionantă forţă evoca- celorlalţi, care dau viaţă Moise Petrea, venit toc- şi patr luni.
1 se va Cele mal frumoase poe­ tornic şi-ai apelor con­ toare modal cum şaispre­ unor personaje de excep­
slabă la> me ale cărţii sînt cele in viv". Rabrică realizată cu sprijinul I
e servi­ zece militari români îşi csu- ţie. Inspectoratului judeţean de interne
li. care presimţirea asaltului TIBERIU DÂIONI mâ riscul sacrificiului su- AL. COVACI