Page 17 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 17
CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
D E C R E T
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
în temeiul articolului 54 din Constituţie,
Consiliul de Slat al Republicii Socialiste România
d e c r e t e a z ă :
ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a doua sesiune
a celei de-a opta legislaturi în ziua de 16 octombrie 1980, ora 10.
NICOLAE CEAUŞESCU
preşedintele
Republicii Socialiste România
BRAD. Au fost îndeplinite prevederile
suplimentare ale actualului cincinal.
la producţia industriaîă
După ce anul trecut, la cii, sub conducerea şi
30 septembrie, colectivele permanenta îndrumare a
de oameni ai muncii din organelor şi organizaţiilor
oraşul Brad raportau în de partid, au realizai su
deplinirea sarcinilor în plimentar 56 milioane lei
profil leritorial la produc la producţia netă, 214 mi
ţia Industrială, pe între lioane lei la producţia
reducerea
Sesiunea Consiliului gul cincinal, ială că ace marfă. Prin materiale la
laşi
detaşament cheltuielilor
harnic
muncitoresc ne anunţă a- 1000 lei producţie marfă
popular Judeţean prestigiu: îndeplinirea plimentare de 31 milioane
cura încă un rezultat de s-au obţinut beneficii su
sarcinilor în profil terito .lei.
Ieri, la Deva, s-au desfă varăşii : Aurel Nistor, di muri de acces către pajiş
şurat lucrările sesiunii Con rectorul Trustului judeţean tile naturale. rial a producţiei industria Şi de această dată co
siliului popular judeţean. al I.A.S., Emil Maiorescu, Analizînd situaţia pajişti le suplimentare pe cinci lectivele de muncă de la
La lucrările sesiunii au inspector şef' al Inspectora lor din judeţul nostru, în nalul 1976—1980. I.M. Barza şi secţiile de
luat parte, alături de de tului silvic judeţean, Iosif lumina indicaţiilor date de în cei patru ani şi nouă mobilă şi bunuri metalice
putaţii Consiliului popular Nistorescu, primarul comu secretarul general al parti Aspect de pe şantierul de
judeţean, prim-vicepreşe- nei Beriu, Emil Chirilă, di dului, tovarăşul Nicolae luni ce au trecui, colecti s-au aflat în fruntea în construcţii locuinţe din O-
răştie.
dinţi şi vicepreşedinţi ai co rectorul Întreprinderii jude Ceauşescu, la Consfătuirea vele de oameni ai mun- trecerii socialiste. Foto: VIRGIL OXOIU
mitetelor şi birourilor exe ţene de pajişti, Maria Bor de lucru cu cadrele din
cutive ale consiliilor popu za, primarul comunei Zam, zootehnie, s-a constatat că
lare municipale şi orăşe Nicolae Simţea, cercetător aceasta nu reflectă posibili
neşti, primari ai comunelor, la Staţiunea de cercetare şi tăţile de care dispune jude „Energocoustrucţia“— un colectiv ce-şi
activişti de partid şi de stat, producţie pomicolă Geoa- ţul, necesitînd. intensifica
reprezentanţi ai organizaţii giu, Ioan Fulea, preşedinte rea acţiunilor pentru creş înnobilează continuu emblema
lor de masă şi obşteşti, ca le C.A.P. Boşorod, Petru terea suprafeţelor, sporirea
dre de conducere din între Iţul, primarul comunei Să- producţiei la hectar, aplica Grupul de şantiere „Encr- pus în funcţiune şi mai a- plexitate, cum sînt cele ce
prinderi şi instituţii judeţe laşu de Sus, Viorel Braica, rea unui complex de lucrări goconstrucţia“, cu sediul la vem de executat unele lu ie execută grupul „Enerţji'-
ne, specialişti. preşedintele C.A.P. Vaţa de care să ducă la creşterea Mintia, îşi aduce o contri crări mici, de finisaje. în construcţia" sînt deosebV
Deputaţii întruniţi în se Jos, Adela Josan, activistă substanţială a producţiei de buţie de seamă la dezvol Valea Jiului, termoficarea de pretenţioase şi, deci, e*.
siune' au audiat Raportul cu a U.J.C.A.P., Vasile Vulcu, fînuri şi masă verde. In a- tarea economică şi socială este destul de avansată. în dificarea lor la termen, în
privire la îndeplinirea pro membru cooperator în cest sens, o contribuţie mai a judeţului nostru, ca şi a fapt, lucrările de construc condiţii de eficientă maxi
gramului judeţean pentru C.A.P. Rîu de Mori. mare trebuie să-şi aducă mă, de calitate sînt impe
îmbunătăţirea şi exploatarea Atît în raportul prezen consiliile populare, toti ce rative de cea mai mare în
pajiştilor naturale, măsurile tat cit şi în cuvîntul parti tăţenii satelor. semnătate în perioada ac
ce se impun pentru ridica cipanţilor la dezbateri a în încheierea dezbateri tuală şi în perspectivă, lată
rea potenţialului productiv fost scos în relief faptul lor a luat cuvîntul tovară de ce organizarea muncii
al acestora. că în cei aproape cinci ani şul Ion Ciucti, prim-secretar altor zone ale patriei. Gru ţii ce ne revin sînt, în li pe şantiere, coordonarea ei
De asemenea, în şedinţe care s-au scurs de la ela al Comitetului judeţean Hu pul execută termocentrale, nii mari, terminate. Conduc cu competentă sînt obiecti
le comisiilor , permanente borarea programului jude nedoara al P.C.R., preşedin lucrări de termoficare şi tele au fost probate, în ve ce se pun cu maximă
care au precedat sesiunea, ţean de îmbunătăţire a pa tele Comitetului executiv al alte obiective de acest gen, prezent se lucrează la izo prioritate. Grupul de şantie
a fost dezbătut -Raportul cu jiştilor şi creşterea produc Consiliului popular jude Dar să vedem care este si larea lor. Ne pregătim pen re de la Mintia dispune de
privire la activitatea de so ţiei de fînuri şi masă ver ţean. tuaţia la zi a edificării o- tru începerea termoficării o experienţă valoroasă în
luţionare a scrisorilor şi de, au fost obţinute rezul în cuvîntul său, vorbito biectivelor aflate în con municipiului Deva. Lucrăm domeniile la care ne refe
propunerilor oamenilor mun tate bune în ceea ce pri rul a apreciat rezultatele strucţie. Ne-o înfăţişează la termoficarea zonei de rim. S-a militat şi se mili
iţii, problemele ridicate de veşte igienizarea pajiştilor, obţinute în îndeplinirea pro ing. Ioan Cordea, directo vest a Timişoarei şi am în tează consecvent pentru ex-
aceştia’ în audienţe. gramului judeţean de îmbu rul grupului de şantiere. ceput construcţia unei ter
Pe marginea materialelor crearea de noi suprafeţe , de nătăţire şi exploatare a pa- — La Termocentrala Min mocentrale în municipiul B. TURDEANU
supuse spre dezbaterea se pajişti prin defrişarea tere tia am terminat lucrările la de pe Bega.
siunii au luat cuvîntul to nurilor, amenajarea de dru (Continuare în pag. a 2-a) grupul nr. 6, care a fost Lucrările de mare com- {Continuare in pag. a 2-a)
Timpul iu aşteaptă LEGUMELE TREBUIE Sâ RE GRABNIC RECOLTATE !
Una din primele urgen clei de zahăr. Acest fapt nu vreo patru femei. Tot a- mai mare măsură a mem
ţe ale acestor zile este justifică, desigur, indiferen lunci au sosit şi elevii şco brilor cooperatori.
strîngerea legumelor şi ta de care a avut parte Brigada de reporteri a ziarului lii generale nr. 2, care au Una peste alta, în ziua
zarzavaturilor. O briga grădina de legume. Ingine fost trimişi tot la recolta raidului nostru din grădina
dă de reporteri a ziaru ra Elena Cîmpeanu, şefa în grădinile de leguma rea sfeclei de zahăr. îm C.A.P. Simeria nu s-a re
lui nostru a întreprins fermei legumicole, ne spu preună cu preşedintele Ră coltat prea mult. Dealtfel,
un raid prin citeva uni nea că în acea zi se va vaş Păun şi inginerul Mi la ora 17,30 au plecat spre
tăţi pentru a constata şi munci doar la plantatul ce acesta ferma a suferit din zul Silviei Boga, Vioricăi tică Popescu, am încercat casă şi cele 7—8 femei, ca
consemna în ce ritm se pei. Interlocutoarea noas pricina lipsei forţei de mun Bălşan, şi nu numai a lor). să aflăm care ar fi soluţiile re au slrîns ceva morcovi.
desfăşoară această lucra tră ne-a mai spus că a mai că, din care cauză lucră „Lipsa“ forţei de muncă pentru grăbirea recoltării Deci o zi pierdută, în a-
re, de care depinde bu rămas de recoltat o mare rile n-au fost efectuate la înseamnă de fapt prezenţa legumelor. S-a sugerat mo ceastă perioadă foarte pre
na aprovizionare a popu suprafaţă de morcovi, pă timp şi de bună calitate. la sediul cooperativei a ce bilizarea — prin asociaţiile ţioasă pentru recoltarea le
laţiei în perioada care trunjel şi păstîrnac. Aşa se explică recolta sla lor două contabile ale de locatari, prin comisiile gumelor.
urmează. — Ne lipsesc bra|ele de bă la unele produse, grădi C.A.P., care şi-au „justifi şi comitetele de femei — a Brigada de reporteri :
muncă, deoarece oamenii na fiind înecată în buru cat“ absenţa din cîmp prin cetăţenilor oraşului, în DOINA COJOCARU
© LA C. A. P. S1MERIA, nu prea vin la lucru, nu ieni. (Unii cooperatori au aceea că au de întocmit special a femeilor casnice. TRAIAN BONDOR
vineri 3 octombrie a.c., for sînt suficient de mobilizaţi întîrziat mult lucrările de nişte situaţii urgente. Pe la De acord cu această păre MIRCEA LEPĂDATU
ţele erau concentrate la în acest sens. întreţinere pe loturile luate orele noyă şi un sfert au re, numai că se impune în-
siriusul şi transportul sfe- Adevărul este că în anul în acord global, cum e ca venit agale, sporovăind, tii de toate, mobilizarea în (Continuare în oaa o 2-a)
I.x C.A.P. Itapolt, Ain cele 130 ha planificate s-au însămlnţat aproape IM ha de grlu. In Executarea In ritm Intens a arăturilor, constituie o preocupare permanentă a meca
fotografie i T. Romulus, ajutat ile X. Buftea, luerlnd la semănatul griului. nizatorilor I. irimpeiiu, X. Nelega, C.'Pottnteu şi P. Brumar, care muncesc pe ogoare!«
C.AJP. Ilia.
