Page 19 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 19
7 $ DUMINICA, 5 OCTOMBRIE 1930 . .<î). o
/Uf.
NICA,
JMBRJE widêàÂ-
ite !
Urlei
al pcn t.ru co- HPÜEDORENE
xulĂtul“. l'ro-
Stiulioului de
_ »
sănătatea
ului
Olimpia Sat o
(J.T.A. şl Pe- lumină plinii Baladă
O.S. TSrgoviş-
misitme al
de ia Satu Eu singur vin din munţii-n care
Ploieşti
patriei Ciorchini de viaţă roditoare toamna recheamă-n fluier Mioriţa,
milnlcal născut din recea pietrelor încorsetare
- ciocănitoa- Sini zilele în Teritoriul Dor; mă înalţ spre soare precum viţa.
icaşă. Desene Piscuri de munţi, rîuri de soare —
al : Fata de* Străbuna liărnicie-n muncitor. Pe sub colina locurilor dace
. (Ultimul e- ştiu zidul care poartă rană de duşmani
¡i de creaţie JLucrează-n miezul orelor uzine — ştiu lespedea pe care s-a cioplit în pace
e ostăşeşti — Gînduri de braţe fremălînd; nume de oameni şi de ani.
i-a. „Te apăr
cânt, patria Ogoare intră-n aur, adinei mine
Lumină plinii adunînd. Nu voi lăsa să se destrame Consemnări DiilîCU Golescu
Dinam« — Iubirea de părinţi şi de străbuni Carpaţi,
Transmisiune cît pot să cred în lericirea unei mame
e la llucu- Faguri aduc la subţioară Inlr-o vreme cind, aici, 1820 iar călătorul în an judecata sa morală optea
pauză: rezu- Acasă, stupi cu somn in gene ; cit lînăr pot păşi alături de bărbaţi.
iciului Pro- la porţile or icni ului, ţăra teriu şi giubea a străbă ză pentru progres şi ad
:lcan — Spor- Cămări pe mese se coboară Eu singur vin prin sanctuare nul sc străduia să supra tut o bună parte din ma miră simptom, ic demo
aţcsc Şi-n buze eînteen-i troiene. cind iarba doarme-n rouă de pămînt... vieţuiască încovrigat dc rile oraşe ale continen cratici, pe cind rcllccfia
■eri tului, dezvălui ndu-ni-se
l lanţurile ruginile ale unui sa poartă, intr-un limbaj
CtatArli PETRIŞOR CIOROBEA ANDREI CAUCAR leudalism tir/,iu, dur nu nouă, celor de azi, ca in- stivui os, un anume tel de
4 mai puţin excesiv, Dinicu tîiul spirit european din candoare, cu lotul aparte
rtistic: „Exa cultura românească. Spirit
cţii“. Premie Golescu sau, mai proto şi de negăsit in ¡dl loc al
ră. Producţie colar zis, boierul Constan european nu pentru că a literaturii române. O can
rilor america- Patria — spaţiul de inspiraţie tin Radovici din Goleşti, străbătut liuropa, ci ¡icn doare icrmccălonre, am
I strică rînduiula clasei sale im că — venind de ia spune, dacă ca n-ar li în
şi îşi asumă rolul inainle- răscrucea bătută dc via aceeaşi măsură tristă prin
şi creaţi© a poeţilor populari mergătorului. Produs spe turi dintre orient şi occi stai cu de înapoiere din
CTOMBRIE ciile şl nemijlocit al ilu dent — a simţii pulsul care s-a născut şî care-l
înnoitor al veacului şi a
minismului, el ini r uneşte
Irămînlă pc acest boier lu
Există pe aceste melea din llia, mărturLsea, cu o- tetica populară, scriu in ma
hi limba nieră populară. în sine paradoxal pc stă- intuit că locul nostru li- minat, smulgîndu-i accen
guri încărcate de istorie şi cazia unei întâlniri cu oa p'milorul dc moşii şi de re.se este în sînul civiliza te de sinceră căinţă şi sli-
-eri spiritualitate românească meni ai muncii: „Simt poe Aceste rinduri se vor un oameni şi pe aspirantul în ţiei europene. Jurnalul său muliiidu-i bunele intenţii
1 oameni care, după ocupaţii zia în întreaga mea fiinţă, preludiu la apropiatul festi spre binele şl propăşirea de călătorie nu este ci o- şi clanurile către propăşi
va! al poeţilor populari „Din
ea economi- le zilnice pe ogoare, în fa fără ea viaţa mi-ar fi mai naţiei. Sătul dc ,,chici", peră literară prin intenţie, rea bietului său neam.
brici, uzine, in adîncul mi puţin luminoasă“, iar Sîn- toată inima“, organizat de dc drumurile luminate cu ci prin e/ec/e/e, nebănuite tiu intelectual r/i prieşte
promovarca nelor, ostenesc cu pasiune ziana Moldovan, ţărancă Comitetul judeţean de cul
a eticii şi e- şi ardoare în lumea fasci cooperatoare din Băiţa măr tură şi educaţie socialistă. masalalc înspre sindrofii dc el, pc care le-a dobîn- cu propriul său cap, ceea
oeialiste“. tu turiseşte : .Frunzuliţă vio „Din toată inima“ — un fes cu igbemonlcon unde lău dit in timp. însemnările ce-l duce in mod inevi
publică Pro- nantă a cuvintelor: poeţii tarii erau insă puşi către sale stîngacc sint rezulta tabil la comparat ii. Aces
egii privind populari hunedoreni. rea/ Frumoasă-i Băiţa mea/ tival în care poeţii popu
.atea cadrelor Mindră-s că trăiesc tn ea/ lari hunedoreni vor face zori să cinle tară perdea, tul unei priviri pi oaspete, ta este şi mecanismul tai
cere din acti- Fiecare întilnire cu aceşti Intre oameni de-omenie/ Şi încă o dată dovada că spa plictisit dc nesUrşitcle curioase, chiar avide, în nic prin care însemnările
Bconomieo-so- artizani ai poeziei populare taclale cu calea şi ciubuc, acelaşi timp însă uimite şi Iui Dinicu Golescu şi-au
alior activişti impresionează prin bogatul muncim cu bucurie“. ţiul lor de inspiraţie şi crea boierul nostru şi-a luat lu-
şi de stat de Poezia pe care o scriu ţie este Patria, din izvoare irezistibil ispitite de un păstrat prospeţimea pînă
. bunurile de univers tematic abordat, creatorii populari are un le căreia creaţia lor se în mca-n cap. Dar, simţind permanent comparat ism, azi. Se împlinesc ISO de
proprietate prin bucuria şi satisfacţia spaţiu lărgit, transfigurat nobilează mereu cu frumu chemarea depărtărilor, a căci — scrie el „cum ani de cind a plecat 5n-
exprimată că trăiesc libert pornit nu înspre Stambul, puteam, ochi avind, să nu ir-o altă călătorie, iără în
al de ştiinţă: şi stăpîni pe soarta lor îb simbolic. El se numeşte Pa seţi de cristal. ca toii înaintaşii săi, ci
I »Micro“ patria noastră socialistă. tria şi Partidul. Aceste no MARCEL LAPTEŞ văz, văzind sâ nu iau u- toarcere dc dala asta, dar
îondio] ţiuni reprezintă o realitate instructor la Centrul exact în direcţia opusă, de minte, luînd aminte să nu gîndirca şi candorile sale
oileton: „Pii- Fie că e vorba de Sînzia- vie, cunoscută şi trăită de ■unde adulmecase el mi aseamăn, asemănind să nu au rămas uiţi. calde şi
agră“. Episo- na Moldovan, Muria Oprea, fiecare dintre ei. Aproape judeţean de îndrumare reasma nouă şi înviorătoa judec binele şi sa nu poh- vii.
ileana Lazăr Podari, Ana nu există creaţie care să a creaţiei populare re a ailor vremi. Voiajul tesc a-1 face arătat com
l. Demian, ileana Precup sau nu suprapună ideii de pa şi a mişcării artistice s-a tăcut în anii 11124— patrioţilor mei < I “. Iar RADU CIOSANU
de Nicolae M. isac, loan trie cea de recunoaştere to de masă
Buştea, Aurel Alic, Ion
msmsmm Taurescu, Milionor Moido- tală a celui care construieş
W A van, Romulus Bunea, llie te şi desăvîrşeşte istoria
prezentului — Partidul Co
Voloşciuc, se vede limpe munist Român —- expresia Stejarii de lingă inima minerului
de noua condiţie a creato
creţul nisipu- rului popular, de trecere mîndriei unui popor liber Un scuar al liniştii şi al expresivitate lemnului, au căutmdu-i dirztiiiia, ii afli Ladislaii Schmidt,. Perţa
; Un poliţist şi independent, precum şi măreţiei, o oază de fru făcut ca trunchiurile de concentrarea, forţa crea Cuza Alexandru, losif Pop
a) ; HUNE- din tradiţionalitatea folclo a marelui fiu al ţării— to
s de glorie rică spre problematica bo varăşul Nicolae Ceauşescu. museţe şi monumental — stejari să capete măreţie, toare. Un scuar al liniştii şi alţi bărbaţi ce. cu sim
Prietenii mei, gată a prezentului socialist. iată sentimentul pe care îl sâ se umanizeze. în care femeia şi prun ţirea şi talentul, dau viaţă
urgiştul); Bu- Ţărani cooperatori, mineri, Iată ce scrie Aurel Alic, încerci in preajma expo Un scuar în preajma că cul, simbolul devenirii lemnului — au deschis, a-
a (Arta); Ar miner din Topliţa: „Nu e
şi ardelenii siderurgişti, pensionari, u- ţară pe pămînt/ Şi nici alt ziţiei de sculptură, deschi ruia te reintorci la dem noastre, te urcă spre prid casă la noi, o Oază a fru
) ; PETRO- să sub cupola cerului, in nitatea poporului din care vorul fericirii, al durabi museţii, a măreţiei. O ex
ista — seriile niţi prin acelaşi crez poetic conducător/ Cum e omul apropierea clădirii Combi te-ai născut, urci în isto lităţii. poziţie permanentă pen
; Grădina de intr-un cenaclu judeţean, Ceauşescu/ în fruntea bra natului minier Valea Jiu rie cu Burebista şi Dece- Douăzeci de sculptori — tru permanenţa frumosului
Noiembrie) ; semnificativ intitulat .Mio vului popor“. („Din Scorni-
5 pentru cri- lui Petroşani. O expoziţie- bai, cu Doja şi Mihai, te Ion Maftei, Ady losif, loan în inima şi în simţirea
t) ; LUPE NI : riţa“ — toţi se înscriu ple ceşti“). oinagiu adus minerilor de prinzi în horă cu bacii- Titieni, Bartoş Aureiiu minorilor noştri.
copilul (Cul nar în peisajul literar hune- Cu sensibilitate, Maria O- sculptorii amatori din ţară fluicraşi c o b o r î ţ i din Gcza, Portik Karolv, Eu
ţi Otilia — doreun, abordîntl teme spe
Muncitoresc) ; cifice poeticii populare — prea, tehnician miner la care, în vara acestui an, munţi, îţi scalzi privirea gen Herbei, lancu Sibian, L. LARA
'ltima noapte l.M. Barza, slăveşte strămo întîlniţi în tabăra de crea pe chipul minerului de azi,
(Luceafărul) ; patria şi partidul, glia şi şeasca glie, trecutul de ţie „Puring ’80“, au dat săpat în lemnul dur şi,
irul (Munci- neamul, dorul şi dragostea.
EA : Drumul luptă glorios al poporului :
-ul) ; PETRI- Dotaţi cu talent şi sensi „Pe pieptul nostru azi răsu
ivul Toma bilitate, mulţi dintre ei tru nă/ Un scut de dac şi de
ANINOA- desc de decenii cu pana şi roman/ Jertfit de inimă stră
i sub soare-
Muncitoresc); sufletul în universul cuvin bună/ De Decebal şi de
iţ şl cerşetor telor. Este, ceea ce exprimă Traian“.
BRAD: Mij- atît de plastic Nicolae M.
Ldere (Steaua în versurile poeţilor popu
BARZA : Ti- Isac — decanul de vîrstă lari se simte o anumita in
(Minerul) ; şi creaţie al poeţilor popu terferenţă a poeziei culte,
locaş la des- lari hunedoreni — sugerînd ca o consecinţă a lecturilor
a) j Colosul
seriile I—II că întreaga sa creaţie este din clasicii literaturii româ
\ţeg : I se pusă în slujba patriei: „Dra ne ; aceasta nu îuseamnă
cerul“ (Popu- gostea şi-ntregul bine/ Le însă că tradiţia literar-fol-
Setea ; CA-
i strigă (Ca- îndrept ţară spre tine“. clorică este anulată. Mai
; Cineva ca „Scrisoare ţării mele“). Alt toţi cei consemnaţi aici slnt
; SIMBRIA: poet popular, loan Buştea puternic influenţaţi de es-
reşul); ILIA:
(Lumina) ;
"ariia (Mun-
Poşta fsterarâ
BSB9D9E9SH8 Traian Răcătăianu — O- publicabile, se întrezăresc
răştie. Versuri Conslatalive, unele calităţi lirice.
abundă naivităţile şi cuvin Vasile Baciu — Simeria.
tele mari. Poezia e ca dia Nu avem rubrică de anec
labil pentru mantul : numai prin şlefui dote.
imbrie: Vre- re îi creşte valoarea. Ar fi Eugen Moga — Brad. „Că
eer variabil, bine sa frecventaţi cenaclu!
u’la moderat prioare sprinten saltă/ Şi
Temperatu- „Liviu Rebreanu“. beau apă dintr-o baltă.../
ti cuprinsă Veronica Drîmbă — Ghe- Frunzele ar vrea să zboare/
ade. iar cea lari, Traian Nistorescu —
14 şi îs gia- Unde oare?“. Chiar aşa i
• va depune Orăşiie, Valeriu Chiţiboi — Unde oare vor să zboare ? I
nele ore aie Simeria. Poezii de început,
ă locală dl- ai slîngăcii inerente mo Ovidiu Şovrea — Deva.
mentului. Trebuie să citiţi „Frunză verde de cireş/
vremea se mai mult. Numai la prima Hunedoara-i fain judeţ/ Plin
ji In general vedere pare că o poezie se de fabrici şi furnale/ Şi de
feleorolog de mîndre domnişoare“.
cenco Ludo- scrie uşor.
Bob Alkonte — Petroşani. Ca Hunedoara-i faină,
Chiar dacă poeziile nu sini asta da i Poezia însă...
