Page 2 - Drumul_socialismului_1980_10

Pag. ¿ DliUMUL SOCIALISMULUI i

Congresul al II-lea — cuprinzător program pentru Peste 45 la sută clin su­ cle îngrijiri în arborctelc
prafaţa judeţului nostru tinere, ceea ce a influen­
perfecţionarea activităţii consiliilor populare este ocupată de pădure. ţat puternic calitatea pă­
intervalul
în
O uriaşă pădure ale că­
durilor.
1976—1980, de pildă, s-au
rei produse înseamnă, .mai executat astfel de opera­ 14,00 FOtbl
pene
diree
Milităm pentru amplificarea vit-o cu seriozitate şi pen­ sporindu-ne continuu efor­ mult parcă decît oricînd, ţii pe mai mult de 45 000 16.05 învăţ
aur curat. Aici îşi află
tru care am mobilizat per­
turile.
de hectare. Sint ani de în­
16.25 Curs
NfCOLAE DEVIAN
mani
rezultatelor în muncă şi în manent colectivul întreprin­ deputat în circumscripţia începutul povestea lemnu­ viorare a întregii silvicul­ 16.45 Tragi
derii. Vom menţine şi vom
lui. De la sămînfă, la pu­
amplifica aceste rezultate, electorală municipală iet şi pînă la încheierea turii ani în care fondurile IC,55 Muzi
gospodărirea circumscripţiei le vom adăuga noi valori, nr. 7 — Deva stării de masiv, fiecare cu această destinaţie ating 17.25 Foru
17.45 U.'uU
cote spectaculoasa.
arbore are biografia lui. Investiţiile pentru refa­ Inser
întregirea cartierului Goj- tiv de stat şi a cartierului. Răspundere deosebită în îndeplinirea Nimic nu se petrece la cerea pădurilor, corecta­ din 1
Viei«
du al municipiului Deva, în In calitatea de ales al ob­ înlîmplare. Un program rea torentllor şi pentru 13,35 „E f
pe p
ultimii uni, cu noi blocuri ştii şi ia locul de muncă sarcinilor profesionale şi obşteşti detaliat, cu trimiteri pînă alte lucrări specilice aces­ 18,50 1001
de locuinţe şi obiective so- participarea mea, ca şef de în secolul următor, stabi- tui sector cresc de la 33,00 Teicj
cial-culturale, cu circum­ atelier, în procesul produc­ încrederea ce mi-a fost re să se simtă grija pentru 13.20 Adu
13,40 Noi,
scripţie sanitară si creşă, ţiei, pentru antrenarea oa­ acordată de a fi aleasă ca o chibzuită organizare şi Pentru ca aurul verde sä... 20.20 Film
deputat în circumscripţia e-
extinderea şcolii generale menilor muncii din între­ lectorală municipală nr. 24 gospodărire. De asemenea, vara
împreună cu conducerea în­
docţi
nr. 4 cu încă un nou local, prindere la realizarea pla­ Deva a fost pentru mine un treprinderii şi birourile de rodească tot mai viguros <lin
a necesitat antrenarea par­ nului de panouri mari; imbold de a porni cu mai specialitate am lansat acţiu­ 22,10 Tele,
ticipării locuitorilor circum­ blocuri b.c.a. pentru pereţi mult entuziasm la- realiza­ nea de verificare a atelie­
scripţiei electorale nr. 7 — şi izolaţii de polisliren ex­ rea sarcinilor profesionale relor de producţie, în ve­ leşie cum şi, mai ales, cît 108,7 milioane Iei, în ac­ 11*
unde sint deputat - la o pandat şi la alte materiale şi obşteşti. Mai mult, acum, derea desfăşurării în condi­ trebuie investii pentru tualul cincinal, la 125 mi­
gospodărirea acestei ines­
lioane lei în viitorul cin­
serie de lucrări de interes necesare construcţiilor, în cînd sintern chemaţi să ţii optime a procesului teh­ timabile bogăţii. Se pune cinal. Concomitent, spo­
BUCUR
edilitar-gospodăresc şi de scopui realizării in termen manifestăm în toate împre­ nologic cit şi deplasarea la cu deosebire praf pe cali­ resc ciorlurile pentru ca­ dioprogra
înfrumuseţare. . Betonarea a obiectivelor de investiţii jurările un nou spirit revo- căminul de nefamillste, pen­ tatea pădurii şi pe creşte­ litatea muncii, pentru in­ Radio j un
tru a constata condiţiile în
muncii
luiionar,
importanţa
curţii şi împrejmuirea şco­ va trebui să fie îmbună­ rea productivităţii aces­ troducerea celor mai noi presei; 8
liilor; 9,(
tăţită. Ştiind că de calitatea mele ca ales al obştii ca­ care locuiesc tinerele mun­
lii generale, amenajarea de pătă noi semnificaţii. La citoare, respectiv cum îşi teia. Dar se ia mai mult şi eficiente tehnologii de 9.05 îtâsj
zone verzi în preajma materialelor produse do a- Ţesătoria de mătase Deva, gospodăresc căminul, luînd decît oricînd în calcul lucru. Aslici, s-a trecut rilor; 10,(
10.05 Muz
telierele noastre depinde în creşterea funcţiilor speci- în proporţie de 40 Ia su­
blocurilor O 1—0 4 sint unde lucrez ca instructor măsuri ca iarna să le gă­ Corul „M
două dintre aceste acţiuni. cea mai mare parte calita­ ţesător, am antrenat colec­ sească bine pregătite. în iice de proiecţie a mediu­ tă, la regenerarea natura­ letin de
tea in ansamblu a obiecti­ tivul atelierului la acţiunile discuţiile pe care le-am or­ lui (de remarcat că în ju­ lă a pădurilor. Aceasta, Vinul pi<
Sirntindu-mă mai mult cu deţul nostru vor li afec­ fa(ă da sistemul plantaţii­ . îpremi
oribînd răspunzător de acti­ velor şi locuinţelor ridicate de reducere a consumului ganizat cu muncitoarele, tate cu această destinaţie, lor prin puieţi crescuţi din Buletin c
în municipiu şi în judeţ, de fire, a pieselor de am încercat să le dezvolt comoara
vitatea mea, acum, în urma schimb şi accesorii necesa­ simţul de gospodine, cu atît pînă în anul 2010, peste pepinieră, însumînd eco­ 12.30 COO
marelui sfat al gospodari­ manifest o deosebită exi­ 60 000 de hectare). Adău­ nomii în valoare de circa ce ; 13,01
genţă pentru ca lot ceea ce re atelierului de prepara- mai mult cu cît timpul lor 13,45 Fot
lor ţării — Congresul al ţie, urmărind astfel realiza­ liber este limitat, majorita­ gind acestor direcţii de 12 milioane lei (raportate pene ; i
11-lea al consiliilor popu­ se produce la noi să nu fie rea de economii şi prin a- tea unnînd cursurile liceu­ activitate grija pentru te­ la suprafaţa loială). Modi­ Liege *
refuzat de beneficiar pentru renurile degradate şi re­ ficări esenţiale s-au pro­ iova —
lare — am ţinut legătura ceasta, implicit, gospodări­ lui seral. Le-am antrenat, dus şi în sistemul dc ex­ lan o &
cu asociaţiile de locatari şi defecte de calitate. rea judicioasă a materiilor de asemenea, la recoltarea darea acestora în circui­ şoara —
Recuperarea a 50Q mc prime şi materialelor. Desi­ legumelor de pe terenurile tul economic, schiţăm doar ploatare : tăierile au în­ Transmis
comitetele de cetăţeni din o parte din surcinile de ceput să se încadreze în Radio juri
cartier, astfel ca doleanţe­ toreret, a peste 1000 tone gur, calitatea ce o am, de cultivate din preajma ţesă- mare răspundere ce revin posibilităţile pădurii, iar românesc
3uJetin <
le şi problemele ridicate de şlam la b.c.a., a circa 40 preşedintă a comisiei de fe­ toriel şi la pregătirea tere­ lucrătorilor din acest sec­ suprafeţele exploatate prin limbii re
nului pentru perioada ime­
mei, im permite antrenarea
aceştia să le aduc la cu­ tone otel beton ş.a., stau la această acţiune şi a al­ diat următoare. tor de aclivităle. tăieri rare s-au diminuat. ce şi jo
serii ; 20.
noştinţa consiliului popular mărturie că valorificarea tor muncitoare cie la atelie­ OTiLIA ANDRAŞESCU Din 1908, cînd a luat Valorificarea produselor zică pop
municipal, cit şi direct fac­ resurselor secundare şi a rele de canelat, nevedit, deputat in circumscripţia fiinţă, şi pînă în prezent, de pădure însumează, în şt s pir iu
tă
torilor ce au răspunderi în materialelor refolosibile este urzit, bobinat, finisat, astfel electorală municipală inspectoratul silvic con­ cincinalul 1976—1980, pes­ Fotbal. Doi/
gospodărirea fondului loca­ o sarcină pe care am pri­ ca peste tot în întreprinde- nr. 24 — Deva semnează un bilanţ semni­ te 100 milioane lei, din î’.C. IJtr«
ficativ. Numai pe par­ care 60 Ia sută reprezintă Transmis
cursul a două cincinale, iruclcle de- pădure, fura­ Medalion
Cristinoii
Âdursorlfe generóte Concursul nostru supruietele degradate ating tele medicinale clc. O re­ stop mu
în jele, iondul apicol, plan­
Împădurite
muzicale
terenuri
25 000 ha, urmînd ca în coltă pregătită minuţios, TIMIŞ«
mb oomenror muncii cincinalul 1981—1985 alte angujînd de-a lungul fie­ litatea r
ţii pe c<
6 600 hectare slab produc­ cărui an forestier un vo­ voi tarea
tive să fie reîmpădurite. lum conştient dc muncă mo era ţ ie
(Urmare din pag. t) tic, cauzele care au dus la A crescut considerabil şi dăruire. heologie
râmîneri în urmă şi — con­ preocuparea pentru tăieri VASILE PÂTAN rii de <
cret, ferm — măsurile ce se tenţei n<
Xil-lea — in toate dome­ impun în vederea redresării i n d r i e spaţiul
pontic ;
niile de activitate I". situaţiei economice, in acest tru case
!n condiţiile aplicării nou­ sens se impune cu necesita­ | Colectivul ele oameni ai iritr-o discuţie purtată 21.30 1
lui mecanism economico-fi- te recuperarea restanţelor la j muncii c/e la atelierul „re- recent, tovarăşul Golea Rolul cri
marea
nanciar, dezbaterile trebuie producţia f.zicâ şi ia oxporl. duc.lori“ clin cadrul l.C. O- Castan, maistru Ici echipe­ literaturi
să abordeze resursele inter­ Nj există probleme care nu răşlic s-a remarcat an de le de lăcătuşi ajustori- realitate:
ne ce există în fiecare uni­ pot li soluţionate — cu spri­ an prin importante depă­ montori, comunist vechi chetă la
Iul intci
tate in direcţia sporirii pro­ jinul conciet al participanţi­ şiri-la toţi indic alorli de şi bun organizator al pro­ de Ia S
ducţiei şi eficienţei acesteia, lor ia adunarea generaiă Idan Aceşti oameni, care ducţiei nc-a spus : „Ca să slavia;
în legătură cu această ce­ de aceea dezbater.le trebuie dau viată ionici şi otelu­ obţinem rezultatele cu ca­ gliei Du.
fagure c
rinţă, participanţii la dezba­ să fie cil mai analii,ce, să lui. bromului şi aluminiu­ re na mîndrim, am des- că susţii
teri sint chemaţi să-şi spună propună măsuri concrete lui, transiormindu-le cu iăşural o intensă activi­ ir. Gh.
părerea în ce priveşte mă­ alila pricepere, In redac­ tate în rlnc/ul colectivului inedite
novici ;
surile politice şi organizato­ pentru realizarea pianului toare destinate echipării ele oameni ai muncii pen­
producţiei nete, prin reduce­ diferitelor inslalatii indis­ tru înlăturarea abaterilor
rice ce trebuie întreprinse rea cheltuielilor de produc­
pentru valorificarea superioa­ ţie pe căile cunoscute : di­ pensabile economiei na­ de Ici disciplina de pro­
ră a resurselor de materii minuarea consumurilor de ţionale şi care sc exportă ducţie şi a absentelor ne-
prime şi materiale, realizarea materii prime, materiale şi e- in- diterile {ări de pe lóa­ motivóle. Toii oamenii
DEVA
ritmică a planului de produc­ le meridianele globului au muncii din atelier înţeleg (Patria)
ţie, reducerea consumurilor nergie, valorificarea resurse­ ştiu: şi ştiu să răspundă că a-ţi tace datoria cu '•aţia
de energie şi combustibil, lor maieriaie refolosibile, în­ înlolcieauna cu cinste cinste, înseamnă mai mul­ C.S.II. mecanică 1. Comunistul Enache Spanache — unu! HUNEDC
noirea şi modernizarea pro­ chemării partidului de a tă pîine, mai multă lumi­ dintre fruntaşii in producţie al Uzinei 5. rie (F
asigurarea unei calităţi înal­ produce piese şi agrega­ nă in casa fiecăruia din­ Foto: VIRGIL ONOIU in Arab
te a produselor etc., aspecte ducţiei şi a produselor, creş­ te de calitate superioară. tre noi, un trai mai bun Mizerabi
esenţiale ale unei activităţi terea productivităţii muncii In anii precedenţi, de­ pentru noi şi pentru co­ out (Co;
ş.i altele.
TROŞAN
tot mai rodnice, mai eficien­ păşirile de plan erau, lu- piii noştri“. riiie 1-11
te, în aplicarea noului me­ Pregătirea şi desfăşurarea > nar, în medie de 17 la Prin activitatea plină de Fedorei
canism economic, al auto- adunărilor generale are loc sută. Anul acesta însă dăruire se remarcă llo- zerabilii
PENI: 1
sub conducerea organelor şi
conducerii şi autogestiunii, datorită unei mai bune rodi Andrei, Vaier Olaru, tiuvil) ;
organizaţiilor de partid, însă (Munciţi
Adunările generale sint organizări a muncii, unei Ion Căşuneanu, Ghcorghe Parada
chemate să dezbată şi să răspunderea pentru organi­ discipline de producţie su­ Curcă, Aurel Ştcl şi alţii, fărui);
zarea Iar, pregătirea mate­
stabilească precis, clar, o rialelor supuse dezbaterii, a- perioare şi unui înalt ni­ care îşi aduc zi de zi con­ lăutari i
NEA : 5
seamă de obiective legate vel de catiiicare, s-a a- tribuţia Ia realizarea indi­ lingă cabana Rusu din Parîng, s-a desfăşurat ampla şi atrac­ rul) ; P
codrii
de aramă“.
o
de
treci
„Dc
Duminică pe platou.!
de activitatea economico-fi- sigurarea condiţiilor necesa­ ¡uns ca lună de lună de­ catorilor de plan. tiva manifestare cultural-sportivă a pionierilor şi şcolarilor zăpadă
re desfăşurării în bune con-
NO AS A:
nanciară a anului 1981, cum diţiuni a dezbaterilor revine păşirile de plan să lie în „De treci codrii de aramă“, ediţia a Xl-a, la care au parti­ (Munciţi
or fi : nivelul planului pro­ medie de 28 la sută, cali­ ÎOAN HOMORODEAN cipat peste 3 000 de pionieri şi elevi din localităţile Văii Drumul
Jiului.
ducţiei nete şi a producţiei consiliilor oamenilor muncii, tatea produselor neliind controlor C.T.C., S Expoziţie. O expoziţie de pictură cuprinzind lucrările (7 Noiet
comitetelor sindicatelor (în iruslrală cu nimic. l.C. Orâştie saj din
fizice pe fiecare sortiment, realizate la tabăra de creaţie Paring 1930 a fost deschisă în şie) ; G
holul Casei de cultură a sindicatelor din Petroşani.
sarcinile în ce priveşte ex­ unităţile cooperatiste, consi­ « Astăzi ia radio în cadrul emisiunii „Poezia — glas al noi era
portul, nivelul beneficiilor, liilor de conducere ale a- Însămînţarea griului cetăţii“, pe programul II, ora 12,40, vom putea urmări mon­ ORAŞTI
„Stadion
constituirea fondului între­ cestora). Activitatea acestor tajul liric „E ţara timpul de trăiri aprinse“ în interpretarea die de i
unui grup de actori de la Teatrul de stat Valea Jiului. Acest
prinderii şi a fondului de organe trebuie să conducă colectiv va Ii prezent din nou pe undele radioului, duminică ra) ; C
ia luarea tuturor măsurilor (Urmare din pag. 1) avem pregătite pentru însă- ventură
pârtie,pare la beneficii a oa­ mînţat — 40 ha. La fînuri 12 octombrie, 2n cadrul teatrului radiofonic cu premiera ’„Co­ cultură)
menilor muncii, înfăptuindu-se pentru crearea unui climat Ioan Iovan, Alexandru Neag am depozitat pîna în pre­ legi la catedră“ de Ghcorghe Robu. bobocilo
« Noutăţi la discotecă. In cadrul discotecii tineretului —
prin aceasta participarea de muncă, de participare, ' iar şi alţii“. zent peste 400 tone, iar la organizată' în fiecare mărfi şi duminică, în clădirea Teatrului reţul ci
dina tic
conştientă a oamenilor mun­ dezbaterile trebuie să abor­ La C.A.P. Brad s-au în- siloz 700 tone. Diferenţa din Petroşani — pe lingă muzică şi alte activităţi distractive, Ultimul
organizatorii au introdus şi diferite filme de scurt metraj pe
cii la stabilirea şi aplicarea deze cu simţ de răspundere, sămînţat pîna la aceeaşi faţă de plan (470 tone si­ teme de etică. Zburaţi
(Casa «
tuturor măsurilor care să asi­ cu exigenţă toate aspectele dată 37 ha din 62 plani­ loz) este de la sfeclă fura­ « La clubul cultural-studenţesc din Petroşani, în această RIA : I
înscrise
vor
gure realizarea exemplară a ce se ridică in fiecare uni­ ficate : 7 ha cu griu, 5 ha jeră pe care o vom recol­ săptămînă îşi naţional relua activitatea formaţiile : artistice bărbătesc, şui) ; n
în
„Cîntarea
României“
corul
Festivalul
pianului pe 1981. tate. Adunările generale tre­ cu legume, 15 ha cu orz ta începînd cu această săp- formaţia de satiră şl umor, dans tematic şi montajul lite- (Lumini
Pregătirea producţiei anu­ buie să se soldeze cu pro­ şi 10 ha cu lolium. „în a- tămlnă“. rar-muzical-coregrafie. din Petroşani, Vulcan, Lupeni şi Petrila
spitalele
La
«
lui viitor trebuie să porneas­ grame de măsuri concrete, ceastă săptămînă am termi­ Acţiuni privind pregăti­ au început înscrierile pentru cursurile de surori de Cruce
rea terenului şi însăminţa-
că de Io realizarea exempla­ astfel ca anul 1981, primul nat recoltatul la sfecla ro­ rea griului — lucrări care roşie. « Răsplata. La Festivalul pe ţară al brigăzilor artistice
ră a sarcinilor pe anul în an ai actualului cincinal, să şie — ne spune Mircea O- trebuie încheiate pînă la 15 desfăşurat» ia Tîrgovişte, brigada de la I.M. DÜja a ocupat Timpi
prişa, inginerul şef al C.A.P.
curs. Aceasta se impune, constituie o etapă de seamă Brad. în următoarele zile octombrie a.c. — se des­ locul m, fiind răsplătită cu Diploma de merit din partea U- ziua de
ma ales, acolo unde s-au în­ în valorificarea superioară a începem recoltatul morcovi­ făşoară cu intensitate şi îh nlunii sindicatelor pe ramura minieră. Diplome de merit au mea va
mai primit Iosif Popp, de la I.M. Bărbăteni şi Eugen Herbei
registrat restanţe Io indica­ potenţialulu uman şi tehnic, lor, verzei etc. Sîntem în celelalte cooperative agri­ de la I.M. Aninoasa. rul var
1
fia moc
« La cantina I.M. Vulcan au fost însilozate pînă acum
torii pianului de producţie în lupta pentru o calitate grafic aproape la toate lu­ cole de producţie ale aces­ importante cantităţi de produse agro-alimentare necesare în Temper
pe 1980. “fn aceste unităţi e- nouă în întreaga activitate, crările pe care le avem de tui consiliu, cum sint cele anotimpul rece : 15 tone cartofi, 10 tone murături, 4 tone oscila îi
cele mc
conomice, participanţii la în atingerea unei eficienţe făcut“ „Care este situaţia din Ribita, Lunca, Birtin, varză ş.a. grade,
nea ţa.
dezbateri trebuie să aborde­ cît mai ridicate în toate do­ pregătirilor?“. „Am execu­ Mesteacăn, Ţebea, Zdrapţi CONSTANTIN IOVĂNESCU viciu : !
ze î-n spirit critic şi autocri­ meniile. tat arături pe 45 de ha şi şi Săliştea.