Page 21 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 21
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VÂ !
jîMfiT 31 KM] m w KEUMl
SI AL CU IU SI LI ULIImPOPULAR JUDEŢEAN . . .
• • - « T # JÍ-.“
T.U.IVI. Petroşani, hala do montaj a complexelor de susţinere mecanizată. Maistrul Va-
silc Savluc împreună cu doi lăcătuşi montorl din echipa condusă de loan SJmu fac o ulti
Anul XXXII, nr. 7 128 MARŢI, 7 OCTOMBRIE 1930 4 pagini — 30 bani mă verificare a colosului pe care l-au montat şl se numeşte complex tip S.M.A.-2. O
noutate tehnică în producţia întreprinderii. Foto: VIRGIL ONOIU
Duminică, pe ogoarele judeţului
Producţia trimestrului IV —
*
S-a lucrat intens la recoltări si semănat realizată la nivelul cerinţelor !
media zilnică va trebui să
spor
de
înregistreze
un
B S-A TERMINAT RECOLTAREA CARTOFILOR DE TOAMNĂ OfiirCflKUL CfHTOL 4L 3 030 tone, o creştere des
B A FOST ÎNCHEIAT SEMĂNATUL ORZULUI SI CULTURILOR FU /mincrilor yau jiului tul de mare faţă de reali
RAJERE MASĂ VERDE zările anterioare. La o ase
RECUPERAREA RESTANTELOR, menea creştere de produc
ţie, fireşte, se pune între-,
turile cooperatorilor din REALIZAREA INTEGRALA A barea dacă vor fi realizate
sarcinile de plan ? Un răs
© I.a ba/ole do recepţie s-au transportat şi s-au Toteşti, Ostrov, Clopotiva, puns la această întrebare
recepţionat 250 tone sfeclă de zahăr © Au fost pre Sîntămaria Orlea — colo mai l-ar putea constitui preo
luate peste MO tone cartofi de săminţn © S-au făcut mari unităţi producătoare cuparea conducerii între
arături pentru însărnînţări pe o suprafaţă de 1077 de cartofi — precum şi a- prinderii de a asigura din
ha şi s-au pregătit pentru semănat 1195 ha © Să- le cooperatorilor din toate Este cunoscut că, dintre tracţia de cărbune. După timp cele mai bune condiţii
minţa a fost incorporată în sol pe o suprafaţă to unităţile cultivatoare din toate întreprinderile minie opt luni, producţia supli pentru extragerea întregii
tală de 701 ha, din caro 488 ha cu griu @ Cu în judeţ. re din Valea Jiului, mina mentară depăşea 31 000 to producţii prevăzute în plan.
grăşăminte chimice s-au fertilizat mai mult do 140 Ziua de 5 octombrie a Lupeni extrage cea inai ne de cărbune. Să precizăm într-o recentă şedinţă a
ha © Furajele însilozate se cifrează la 250 tone iar fost marcată şi de un alt mare produc|ie de cărbune. însă că această depăşire a consiliului oamenilor mun
fîniirilc transportate şi depozitate la 520 tone. succes deosebit : încheie Faptul capătă o importan fost obţinută mai ales în cii a fost dezbătută in deta
rea însămînţării orzului şi ţă deosebită dacă ne gîn- primele patru luni, celelal
orzoaicei pe întreaga su dim c.ă din cărbunele de te patru fiind încheiate la liu situaţia lucrărilor de
prafaţă prevăzută în plan: plan, sau cu rezultate des pregătire şi deschideri, în
Activitatea lucrătorilor fără pierderi a recoltei, 8600 ha şi respectiv 600 Lupeni preparaţia pregăteş tul de modeste. Oricum, mi vederea asigurării liniei de
ogoarelor — cooperatori şi cei ce lucrează pe ogoare ha. De asemenea, s-a ter te cărbune pentru cocs, ne front pentru noile capacităţi
mecanizatori — s-a con le judeţului nostru au ra cesar combinatelor siderur nerii din Lupeni şi-au ono de producţie. Din această a-
centrat şi duminică. 5 oc portat că au încheiat re minat şi semănatul cultu gice ale ţării. în aceste rat sarcinile de a extrage naliză a rezultat că la pre
verde,
tombrie a.e., la recoltări şi coltarea cartofilor de pe rilor furajere roasă supra condiţii, întreprinderii mi cărbune peste plan, în con gătiri — indicator deosebii
o
care
însumează
la insuminţarca culturilor toate cele 2396 ha aflate faţă de 3650 ha. încheie niere îi revin în acest an dicile în care nivelul de de important pentru asigu
de toamnă. Muncind cu în cultură. Sînt domne de sarcini deosebite. în virtu extracţie din acest an este rarea capacităţilor de pro
hărnicie şi răspundere pen evidenţiat în această pri rea însămînţării orzului, tea cerinţelor mereu cres- mai mare cu Î3,6 la sută ducţie — se înregistrează 9
tru -tringerea la timp şi vinţă strădaniile şi efor- în timp optim şi în condi- cînde de cărbune cocsifi- faţă de anul trecut. depăşire de 248 ml — o
cabil, colectivul s-a mobi Probleme deosebite ridică
N. BADIU CONSTANTIN IOVĂNESCU
lizat încă de la începutul trimestrul IV al acestui an,
anului pentru a obline re cînd sînt prevăzute creşteri
(Continuare în pag. a 2-a) zultate cit mai bune la ex substanţiale de producţie: (Continuare in oaa o 2-a)
Cifre semnificative din istoria marilor înfăptuiri
i rd
ale socialismului în judeţul Hunedoara
înflorirea economiei ro
mâneşti — proces amplu
care s-a accentuat foarte
mult in ultimul deceniu şi
jumătate — se relevă lim
pede şi in creşterea fon SALONUL
durilor fixe de care dis HUNEDOREAN
pune industria patriei. Prin AL CĂRŢII
fondurile de investiţii tot
mai însemnate alocate in Un Ioc de cinste în ca
Baza de recepţie a sfeclei de zahăr Simcria. Aici, munca perioada trecută de la drul manilcstărilor lite
de preluare este bine organizată, fapt care conduce la des Congresul al IX-lea al raturii, Ulmului şi arte
cărcarea operativă a autocamioanelor. In acest fel se înlătu partidului — pe harta lor plastice, din cea dc-a
ră staţionarea inutilă a mijloacelor de transport.
patriei au apărut nume treia săptămînă a Festi
roase citadele industriale, valului culturii şi educa
vechile capacităţi au fost ţiei socialiste hunedore
Sansa dezvoltate şi modernizate. ne ,,Sarmis '80“, îl o-
în
ultimilor
perioada
cupă
,,Salonul
Imncdo-
I kccente în funcţiune a puţului de 15 ani, fondurile fixe ale rcan ai cărţii“. Organi
zată de Comitetul jude
industriei hunedorene au
la Coranda şi a celui din crescut de 3,4 ori, ceea ţean de cultură şi edu
Vasile Pclrean îşi adu Hondol. Faptul acesta se ce exprimă grija con caţie socialistă şi Cen
ce bine aminte de ziua va înscrie, cu certitudine, ducerii partidului şi sta trul de librării Deva,
cînd s-a reîntors în satul în biografia tînărului in tului nostru, personal cea dc-a V-a édifié a
său natal — Certcj — cu a tovarăşului Nicolae ,.Salonului“ s-a inaugu
diploma de inginer, elibe giner, fiind prima lucrare Ceauşescu, pentru progre rat ieri, la Casa munici
rată de Institutul de mine ce o predă spre exploa sul continuu al judeţului pală de cultură Deva,
din Petroşani. Atunci — tare. Vasile Petrean con nostru, al României so
asta se înlîmpla în 1972 — sideră că atunci, în 1972, cialiste. (Continuare în pag. a 2-a)
un om de curai i-a spus: ca şi în 1977, i s-a acor
dat o şansă. Aşa o li, dar
„Ocupă-te de putui din
Coranda. Să văd de ce nu trebuie uitat că şan
eşti în stare". Vasile Pe- sele nu au nici o valoare mlzcgetusa. Sălilor do clasă Călan şi turiştii care (rec în satele judeţului nostru, 1
trean s-a apucat de trea fără a ti iructilicale, iără şi laboratoarelor li s-au a- prin acest oraş. Bunăoară, la Mincrău se lu
bă vîrtos, ambifios. Pu/ul a îl traduse în fapte, prin dăugat acum o sală de sport crează la drumul ce leagă I
spaţioasă şi o cantină. Va H BILANŢ. Un recent bi
Coranda se- afla la înce strădanie, prin tenacitate, loarea acestei lucrări se ri lanţ al orelor de muncă pa satul de municipiul Hunedoa !
ra, drum care esle preirVii
put, problemele erau mul prin dăruire — cum a iă- dică la suma de 480 000 lei. triotică şi al valorii muncii
Înfrumuseţa
pentru
prestate
B DEZBATERE. Sătenii din
te şi grele. Dar tînărul in cut-o cel despre care este Stejărel (Luncoiu de Jos) au Cura este şl firesc, la edifi rea şi buna gospodărire a de-acum pentru a primi s'ra- f
au
carea
construcţii
acestor
giner le-a abordat cu te vorba în aceste rînduri. participat zilele trccuto, la participat cetăţenii din sat, municipiului Hunedoara tota turile asfáltico. Va fi nrlma *
nacitate, cu încăpăţînate, tn existenta iiecărui om căminul cultural din localita elevii şl cadrele didactice. lizează 2 000 000 ore şi o va arteră asfaltată din locali- ţ
talc.
era de dimineaţa pînă sea se ivesc şanse spre împli te, la o interesantă dezbatere 0 STATIE DE SPĂLARE A loare de 23 milioane lei. A-
lucrări
importante
ca
mintim
1981—
pe
„Cincinalul
tema
ra tîrziu Ia puţ. tn 1977 nire, spre realizare in pro 1985 — un nou salt calitativ AUTOT©RISMELOR. S.G.C.L. construcţia a 1000 mp străzi,
inginerul a fost promovat fesie şi viaţă. Cum le fruc- in viaţa economică şi socia Călan a fost dotată cu o sta 900 mp trotuare, plantarea a
5 800 bucăţi arbori, 5 Uni gard
şei al raionului de pros tilicăm ? lată o întrebare lă a României socialiste“, ţie de spălare a autoturisme viu şi a 4 000 trandafiri.
instalaţie
a
Această
fost
lor.
pecţiuni Hondol. Unitatea ce îndeamnă ia reflecţie. ■ NOI CONSTRUCŢII. Se montată In perimetrul auto-
se allă in pragul unul mo apropie do finalizare extinde gărli şi va deservi deţinătorii B DRUM ASFALTAT. Sini
ment însemnat: punerea TRAIAN BONDOR rea şcolii generale din Sar- de autoturisme din oraşul evidente semnele urbanizării
