Page 25 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 25
PROLETAR} DIN TOATE ŢÂRiLE, UNiŢl-VÂ Cifre semniftcativ® din isteria mñfat faf%pMâ
ale socialismului m jutSeţa! Hunedoara
rnmMmaeaemmcBoamoMaBSttNmmiiBVi/mmiBtna
între marile realizări
ale socialismului pe pâ-
mînt hurie do-rean, se nu LOCUINŢE Iii
mără, fără îndoială, şi re
zolvarea care s-a dat pro FONDURILE STATULUI
blemei locuinţelor. Cinci
nalele cuprinse intre anii
1966—1980 au însemnat
un adevărat marş al con
strucţiei. Aproape 69 000
de apartamente s-au con
struit în aceşti ani din
fondurile statului în locali
tăţile judeţului Hunedoa
ra. Cu cele încă 20 000
care urmează să se con
struiască în cincinalul
1981—1985, cu ceea ce
s-a mai construit anterior cr
m
anului 1965 — şi nici a- iA P A R T A M E !
POPULAR JUDEŢEAN tunci nu s-a construit pu
ţin — problema locuinţe §8 « im hm
lor in judeţul Hunedoara czz ! *33 •î«|
se va putea socoti în
Anul XXXII, nr. 7 129 MIERCURI, 8 OCTOMBRIE 1980 • 4 pagini — 30 bani linii mari rezolvată. «±
pr---------- — .............: ţţ .
L 3 ÍÍ C
,/-------------
Din cronica «cerii socialiste 1
DECRET PREZIDENŢIAL
SUCCESE ÎN PRODUCŢIE Costea, pendularistul Ioan
Manea, sortatorii Roman Pentru convocarea Camerei legislative a consiliilor
Oamenii muncii de Ja Meltiş, ioan lup şi meca
Secţia de cherestea Vata nicul şef Dionisie Portic. populare
de Jos raportează ini în temeiul articolului 14 din Legea nr. 5/1975 pri
moase realizări obţinute BILANŢ FRUCTUOS
în producţie, de la înce vind congresul, Camera legislalivă şi conferinţele con
putul acestui an. Ca ur Colectivul de muncă din siliilor populare,
mare a cîorlurilor de cadrul cooperativei „Mu
puse, ei şi-au depăşit sar reşul“ Deva acordă o a- Preşedintele Republicii Socialiste România,
cinile de plan la producţia lenţie deosebită înfăptui d e c r e t e a z ă :
globală cu peste patru mi rii exemplare a sarcinilor
lioane lei, ia marfă, cu de plan. Astfel, de la în- ARTICOL UNIC. — Se convoacă Camera legislativă
peste trei milioane lei, ceputul acestui an, oame a consiliilor populare în ziua de 14 octombrie 1980.
iar la producţia neiă cu nii muncii de aici rapor
167 000 lei. De menţionat tează că şi-au depăşit sar NiCOLAE CEAUŞESCU
că sporurile amintite s-au cinile Ia producţia globa
realizat în condiţiile re lă cu 1 905 000 lei, iar preşedintele
ducerii cheltuielilor mate la producţia marfă cu
riale la 1 000 lei producţie 1 279 000 lei. Rezultatele Republicii Socialiste România
mariă cu 25 de lei. O cele mai bune le-au obţi
contribuţie deosebită la nut secţiile confecţii se
..VLscoza" Lupeni, secţia filatură. Operatorul chimist Şte
fan Prună urmăreşte in permanenţă hunul mers a! procesului obţinerea acestora şi-au rie, tricotaje, încălţămin
de filare. adus-o galeristul Nicu te şi broderie.
t
Urs imperativ al acestei perioade;
profităm in pil de starea timpului, si folosim ci maximă Creaţia tetei - in strînsă esterare
eficienţă utilajele şi forţa de muncă pentru ca sămlnţa cu cerinţele practice
si ajungă cit mal repede In brazdă! Relaţia învăţămînt-practi- judeţ, realizat de un co
ca a dat cel mul convingă lectiv de şapte ingineri şi
Vremea bună de lucru du-se seama că vremea este Mărtineşti' în ce priveşte ţeze mai mult de jumăta tor argument al valorii ei
permite în tot judeţul o pu înaintată şi se cere încheie însămînţarea griului, nu te din suprafaţa planificată, maiştri, condus de ing. Vio
ternică mobilizare de forje rea cit mai grabnică a a- este prea bun, deoarece, din în fruntea bătăliei pentru după integrarea vizibilă şi rel Bota, directorul adjunct
umane şi mecanice la efec cestei lucrări. Deoarece po- cele 250 ha planificate a recolta anului viitor se si reală în şcoli a obiectivelor al liceului, in cadrul ate
tuarea lucrărilor actualei 'rumbul încă n-a ajuns în fi cultivate cu această cul tuează mecanizatorii Nico- creaţiei tehnico-ştiinţifice, lierului de producţie, coor
campanii agricole. stadiu de coacere, s-a pro tură, au fost însăminţate lae Mihăilă, Vasile Bota şi pe care Festivalul naţional donat de maistrul Cornel
După ce au anunţat în cedat Ia reamplasarea cul numai 100. Se lucrează cu alţii, ce execută lucrări de „Cîntarea României“ le-a Urban. Bancul, necesar în
cheierea recoltării sfeclei turii de grîu, aceasta ur- o viteză zilnică de circa 20 bună calitate, sînt de dimi pus în faţa tuturor dome şiruirii practice în ateliere
de zahăr şi însămînţarea mind sa fie semănată pe ha, ceea ce este puţin. Se neaţa pînă seara la volanul niilor muncii. Aceste orien le de electrotehnică, poate
ojzului pe întreaga supra tarlalele care sînt libere impune a se grăbi trans tractoarelor. Şi aici ritmul tări au deschis drumuri fe fi folosit şi ca masă de în
faţă planificată, cooperati sau se vor elibera în cu- portul sfeclei de zahăr şi de lucru poate fi grăbit, cunde spre creaţia tehriico- cercare pentru laboratoare
vele agricole din Consiliul rind. al furajelor. Aceasta ar per pentru ca în cîteva zile ştiinţifică şi Ia Liceul indus
unic agroindustrial Orăştie —• Muncim cu 10 tractoa mite concentrarea forţelor să se încheie însămînţările, trial nr. 1 Deva uncie, in ul cu profil electrotehnic. Esle
şi-au concentrat activitatea re— ne spunea Uie Drago- mecanice la semănatul griu iar mijloacele, mecanice să vorba, de asemenea, de
la transportul sfeclei la ba mir, şeful S.M.A. Mărtineşti. lui. Se cere, de asemenea, poată fi dirijate spre uni timii ani, fiecare cadru di două aparate pentru depis
zele de recepţie, strînsul şi- Cinci lucrează la arat şi urmărirea îndeaproape a tăţile agricole care mai au dactic a avut cîte o temă tarea scurtcircuitelor in spi
depozitarea furajelor, însă pregătirea terenului, iar ce coacerii porumbului, deoa de însămînţat suprafeţe în de cercetare şi nu puţine rele motoarelor electrice,
mînţarea griului — ce cu lelalte la semănatul griului. rece circa 100 ha cu grîu tinse. Dealtfel, ritmul la dintre ele s-au materializat concepute şi realizate de
nosc o amplă desfăşurare în Evidenţiez munca conştiin vor fi semănate în locul po arat şi semănat trebuie gră în lucrări de reală valoare maistrul Deziderat Bălăies-
aceste zile, bucurîndu-se de cioasă, plină de răspunde rumbului şi se impune a se bit în toată zona Consiliu practică. cu, cu un grup de elevi. în
concursul mecanizatorilor, re a mecanizatorilor Viorel trece la recoltat imediat ce lui unic agroindustrial O- — Liceul nostru este de colaborare cu facultatea de
cooperatorilor, al tuturor Solomop, Ioan Baciu, Con se ajunge în faza de coa răştie, deoarece pînă luni acum şi unitate producă
factorilor chemaţi să con stantin Mltru şi alţii, care cere, pentru a se elibera de seara, din cele 1 800 ha, pla toare de material didactic. logopedie a Universităţii
tribuie Ia bunul mers al lu execută lucrări de bună ca urgenţa terenul. nificate a fi însăminţate cu Sîntem trecuţi, în acest an „Babeş-Bolyai“ clin Chij-Na-
crărilor de sezon. In ulti litate. Şi la C.A.P. Pricaz se grîu au fost semănate nu şcolar, cu cinci poziţii In poca, am realizat dispoziti
ma vreme au fost luate mă Ceea ce spune şeful munceşte cu sîrg Ia arat, mai 600 ha. Trebuie bene ve de diferenţiere fonema-
suri de natură să grăbeas S.M.A. este adevărat. Şi to pregătit terenul şi însămîn ficiat din plin de această catalogul Ministerului Edu tică şi aparat pentru g i m
că ritmul de execuţie a a- tuşi, în ansamblu lucrurile ţarea griului. Aici, situaţia vreme bună, pentru semă caţiei şi învăţământului pen nastică respiratorie — omo
răturilor, pregătirii terenu nu stau tocmai bine. Stadiul esle mai bună, în sensul natul griului deoarece, cum tru material didactic — ne logate de Oficiul central
lui şi însămînţăriior ţinîn- atins luni seara la C.A.P. că s-a ajuns să se însămîn- bine se ştie, de efectuarea spune prof. Bogdan Poraicu, pentru mijloace de învăţă -
acestei lucrări la timp şi în directorul liceului. Este vor
condiţii de calitate superi ba de bancul de electroteh LUCIA LICIU
oare depinde soarta recol nică în trei variante, căruia
tei anului viitor.
i s-a acordat premiul I la
TRAIAN SONDOR concursul de creativitate pe (Continuare in pag- a 3-a)
7.c, spectacolul „Ciul şi joc participă, în aceste zile, a- ,
hunedorean". lături de părinţi la recoltarea ţ
legumelor şi fructelor. Pînă
a 200 MII LEI PESTE SAR in prezent ei au recoltat 12 ,
CINA DE PLAN. Unitatea tone prune, 20 tone mci’c si j
„Şuria-nu" din cadrul l.C.S. peste 3000 kg cartofi, coopc- 1
Mixt Călan, condusă de co ralorii de la C.A.P. P'es'ct- ,
O „GETUSA“... LA BRAD. munistul Ioan Birccanu, prin-
Ansamblul folcloric „Getusa“, tr-o organizare bună a mun na şi cei de la ferma pomi- :
avînd
oală
al Centrului judeţean de în cii, şi-a depăşit sarcina de apreciere la doar cuvin‘c de ,
muncii
adresa
drumare a creaţiei populare pian Ia zi eu 200 mii lei, copiilor. \
şi a mişcării artistice de dintre care 100 mii lei pro !.. 1 .ARA
masă, a fost oaspetele iubi veniţi din producţia proprie.
torilor de frumos din oraşul
Brad. Pe scena cinematogra e ALATU1H de PĂRINŢI
fului „Steaua roşie", un nu PE OGOARE. Elevii din cla
Vreme» propice muncii pe ogoare presupune o Urgii desfăşurare de forte Ia strtn- meros public a vizionat, răs sele gimnaziale de Ia Şcoala
gerea cît mai grabnică a recoltei. Deviza acestei zile trebuie sil fie: toii locuitorii satelor — plătind prin îndelungi aplau- generală din Sarmizegetusa
la timp t
Mf *
