Page 26 - Drumul_socialismului_1980_10

Pdíj DRUMUt .SOriAllSMULUI NR. 1

■Experienţă valoroasă — cunoscută, însuşită, aplicată

NOUL, MECANISM ECONOMICO-FINANCIAR FACTOR 16.00 Fotl
nicu
(Dh
STIMULATOR AL ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE H-a.
reci
Vile
16.50 Tete
17,10 Con
de
t „Noul mecanism presupune âutoconducere^ Bugetul de venitul şi cheltuieli-principaJ instrument ai autogestiunii
etliţ
şl ti
i muncitorească şi autogestiune, presupune, ^ 17.35 Trai
i înainte de toate, realizarea producţiei, creşte- i în etapa actuală, de tre­ fabricaţie şi valorificarea «de dezvoltare -calitativă a MWh energie -electrică -care, 18.25 Mul
m*AriiTr{îaî nalo a rorilahiliiatii CÎ n h^rtAÎî- ,
' rea producţiei nete, a rentabilităţii şi a benefi- i cere la o nouă calitate în superioară a materiilor pri­ producţiei, a folosirii efi­ în ultima instanţă, sînt tot moa
bim
ciente a potenţialului uman
Bani
■ ciilor — şi asigurarea, pe această bază, de ) întreaga activitate economi- me. Deci, tovarăşe secre­ şi material de care -dispune bani. Sarcina ce-i gestionăm 18.50 1001
prin­
—
conducerii de
noi.
realizarea
co-socială,
13.00 Tek
' fonduri suplimentare pentru participarea la } cipiilor autoconducerii, auto­ tar, aplicarea fermă a nou­ întreprinderea. partid cu privire la" spori­ 13.25 Acti
\ beneficii'’. gestiunii şi autofinanţării nu lui mecanism economico- — Sîntem în ultimul tri­ rea volumului -de piese de 13,45 Noi
in i
pub
\ Micolae Oeauşescu este numai posibilă, ci a- financiar, a principiilor auto­ mestru al anului, -al actua­ schimb şi subansamble re­ 13,55 Noi,
Putem
stimulează
gestiunii
cincinal.
mobi­
condiţionate a fost .materia­
lului
face
ceastă acţiune apare ca o
necesitate. O astfel de ne­ lizarea şi fructificarea re­ şi un scurt bilanţ ? lizată în condiţii bune. Nu­ 20.35 Filn
re“,
cesitate transpusă în prac­ zervelor disponibile pentru — Lucrăm de aproape un mărul de repere recondiţio­ duc
tică, am întîlnit şi la realizarea de către fiecare an în contul cincinalului nate a crescut cu 45 -de mc
01 i de sporire a eficienţei economice I.M.M.R. Simeria, unde se­ colectiv a producţiei nete 1981—1985. Oamenii sînt unităţi, iar planul la recon- 22,15 Tch
cretarul comitetului de şi fizice cu eficienţă econo­ dornici de a munci. Şi ei diţionări a fost depăşit cu
© Aplicarea fermă a materialelor şi energiei, partid din întreprindere, mică ridicată. Cum se re­ lucrează gîndindu-se la 8 procente. Putem aprecia
principiilor fundamentale elaborarea de tehnologii Iosif Rădic o argumenta în flectă acestea la I.M.M.R. ? eficienţa -muncii lor. Firesc, ca pozitive şi rezultatele 1U
ale noului mecanism eco- mici consumatoare de e- felul următor: — în bugetul de venituri pentru că o parte din be­ obţinute în folosirea mai
nomico-financiar, întărirea nergie şi materiale. — Este o activitate multi­ şi cheltuieli, care are impli­ neficiile realizate în mod bună a maşinilor şi instala­ BUCU1
autogestiunii şi autocon- ® Atragerea în circuitul laterală şi permanentă, în­ caţii dintre cele mai favo­ suplimentar se adaugă re­ ţiilor. Indicele de -utilizare dioprogr
ducerii muncitoreşti. productiv a materialelor, temeiată pe obiective con­ rabile asupra eficienţei tribuţiilor lor. Numai în' la maşinile-unelte a crescut Radiojur
presei;
• Folosirea intensivă, pieselor şi suhansamble- crete, care cuprind întrea­ producţiei şi a dezvoltării perioada trecută din acest la 8,7,2 la sută, la aceasta diilor; 0
completă a capacităţilor ior recuperabile şi refolo- ga viaţă a întreprinderii spiritului gospodăresc. Toc­ an cheltuielile materiale la contribuind măsurile de 3.05 Băi
de producţie şi încărcarea sibile. şi concentrează eforturile mai de aceea este necesar 1 000 lei producţie marfă reamplasare a maşinilor, rilor; 10
corespunzătoare a maşini­ © Realizarea obiective­ oamenilor muncii spre rea­ să acţionăm pentru creşte­ au fost reduse cu încă polideservirea lor şi irv ,ii- 10.05 Mu
Corul „!
lor şi utilajelor. lor de investiţii producti­ lizarea ritmică a producţiei rea rolului acestui buget, 2,2 lei, ceea ce a permis nătăţirea fluxurilor de pro­ de cultu
® Accentuarea ritmului ve şi atingerea parametri­ nete şi fizice, reducerea ca principal instrument al realizarea planului la bene­ ducţie. Sînt doaT cîteva Buletin
de creştere a productivi­ lor proiectaţi la termenele sistematică a cheltuielilor autogestiunii. Să obţinem cu ficii şi obţinerea unui su­ -exemple. Dar, aşa este la crofonul
Buletin
tăţii muncii, reducerea stabilite. materiale, utilizarea cit mai cheltuieli- minime efecte pliment de aproape 400 000 •noii! Cântărim bine -cu oe comoara
costurilor pe unitate de © Conducerea ştiinţifi­ eficientă a capacităţilor de maxime. Aşadar, pe baza lei. Şi aceasta nu este tot. cheltuieli materiale şi de 12,30 Co<
produs, a cheltuielilor to­ că a activităţii economice, producţie, îmbunătăţirea experienţei acumulate, pu­ în perioada la care ne forţă de muncă realizăm 13.00 De
Fotbal
tale şi materiale la 1000 mai buna organizare a calităţii produselor, asimi­ nem un accent deosebit pe referim, am reuşit să eco­ producţia pentru cu, în 17.00 Bu
lei producţie marfă. muncii şi producţiei, utili­ larea în fabricaţie a unor stimularea iniţiativei oame­ nomisim 143 tone metal, •fond, urmărim eu toţii creş­ Univers i
• Valorificarea superi­ zarea raţională a forţei de noi piese de schimb, mo­ nilor -muncii în vederea des­ aproape 2 500 tone com­ terea producţiei nete. Hora re
cintecc
oară a materiilor prime, muncă. dernizarea tehnologiilor de coperirii unor noi resurse bustibil convenţional şi 30 DORIN CORPADE tnalitâţi
Concurs
cintecc
Âutoconducere muncitorească — şi te c
21.00 Bc
indicatori da eficienţă în Album
şi spirit
mecanismul economico-financiar participare concretă, eficientă, muzical«
inlr-o <
stop mi
Productivitatea muncii: TIMIŞ
Valoarea producţiei Valoarea producţiei ia huna desfăşurare litatca
sonoră
nete nete realizată în buna di
Nr. personal mun­ medie de un om al a întregii activităţi rea con
masele
cilor muncii ducativî
Un element esenţial al Sigur, asigurarea «cadru­ elen tâ
Producţia fizică Producţia fizică rea­ noului mecanism economico- lui propice pentru partici­ producţ
Nr. personal munci­ lizată în medie de financiar este autoconduce- parea la discuţii este o pentru
21,00—21
tor nn om al muncii rea muncitorească care, în chestiune importantă, dar ră : Ac
strinsă înlănţuire cu auto- nu suficientă. Autocondu- ţia mon
Consumul de timp Consumul de timp gestiunea, este chemată să cerea presupune interes din terar „
bliotecii
de muncă de muncă pentru ducă la obţinerea unei efi­ partea oamenilor faţă de Retrosp
Cantitatea de pro­ realizarea unei uni­ ciente maxime în activita­ , bunul mers al activităţii, Golescu
Lucia 0
duse tăţi de produs I.U.M. Petroşani. Aspect din hala de montaj, unde se a- tea productivă. Dar ce în­ faţă de problemele puse în suri inc
samblează noile combine din subteranul văii dc cărbune. seamnă âutoconducere şi discuţie. în ce măsură par­ dan; Ci
© Fondul total de timp © Gradul de folosire a Foto: IO AN HALO! cum se realizează ea ? Pen­ ticipă lucrătorii depoului la
de muncă al întreprinde- capacităţilor de producţie ; tru a răspunde la aceste în­ dezbaterile adunărilor de
rii. indici de utilizare a fon- trebări am întreprins «o an­ producţie ? Am pus această
® Cheltuieli la 1000 lei dului de timp de lucru al chetă la Depoul de locomo­ întrebare lăcătuşului Cons­
producţie marfă maşinilor-unelte. Prin valorificarea materialelor tive Diesel din cadrul C.S. tantin Andrei.
e totale • Indici de valorificare Hunedoara. — La fiecare adunare ge­ DEVA
s materiale — în lumina 'indicaţiilor nerală iau .cuvântul cel puţin zece (P
(Arta) ;
• Costurile pe unitatea materiilor prime şi na­ secundare-1 milion iei conducerii partidului, tradu­ 10 oameni, «ceea oe relevă lost şa
a
de produs. terialelor: cerea în viaţă a principiu­ Interesul celor oe muncesc Vizita i
La Întreprinderea „Mar­ se numără echipa lui SUto rurgistu
Valoarea prod, ob­ Valoarea producţiei mura“ Simeria, recupera­ Emerik, de la placaj de lui autoconducerii muncito­ în depou faţă «de producţie. lui II (
ţinute realizate dintr-o u- rea şi reintroducerea în marmură, muncitoarea Ele­ reşti ne preocupă în mod Sînt însă adunări ce înre­ lui (Cor
şani :
Cantit. de materie nitate fizică de ma­ circuitul productiv a ma­ na Pădureanu,, de la dale permanent — -iii spunea gistrează circa 14—16. vor­ (Unirea)
bitori.
ing. Ilie Micu, şeful servi­
primă folosită terie primă teriilor secundare consti­ mozaicate şi şlefuitoarea ciului tracţiune. în acest Participarea la dezbateri, Noiembi
tuie un imperativ al fie­ de placaje, Violina Şte­ publica)
Ş Norme şi norme d © Normative de calita- cărei zile de muncă. Nu­ fan. Dar, la această uni­ sens acordăm o atenţie •sugerarea -de soluţii -pentru bista (
e
_ . .. te şi de înnoire a produc- deosebită pregătirii adună­ îmbunătăţirea activităţii, marinar
VULCA)
consum şi de stocuri de ţj - T mai pe această cale, co­ tate, pe lingă eficienţă se rilor lunare de producţie, ■este doar o latură a airto- vasul P<
e
materii prime, materiale, ® Normative de perso­ lectivul de aici a reuşit să mai poate vorbi şi de rit­ consfătuirilor de muncă, •oonducerii. înfăptuirea fer­ Ultimul
combustibil şi energie. nal. treacă in contul eficienţei micitate. Argumentul îl «creînd un cadru propice mă a acestui principiu pre­ LONEA
un milion de lei, adică e- constituie plusul de 6 000 dabil (IV
• Beneficii 1 la 1000 lei chivalentul unei producţii mp placaj marmură şi pentru ca fiecare «om :să par­ supune aplicarea -propune­ Totul p
© Valoarea prod. nete j fonduri fixe de 1000 mp dale mozai- 25 000 mp dale mozaicate, ticipe Ja discuţii, să-şi spună rilor făcute în adunarea «ge­ (Muncit«
dt
Fata
părerea in legătură cu dife­
• Cursuri de revenire ale produselor în activita­ cate, sau 800 mp placaj de obţinut în cele trei tri­ ritele aspecte ale muncii nerală. -Cum se procedează resc) ;
în acest sens? Ne-o spune
tea de comerţ exterior ; aportul valutar al produse­ marmură. Printre autorii mestre trecute din anul noastre, să vină cu propu­ Adrian Oprean, şef de tură soţie (7
lor la export. acestei realizări inimoase 1980. Naufrag
GURAB
neri pentru îmbunătăţirea la tracţiune :
riile
I-r
activităţii. — Problemele ridicate de TIE : G
indicaţiile date de con­ toate Jacurile -de muncă, ca­ ¡rep. Referindu-ne la lucră­ produsele de bază (cupru în — în ce constă .această oameni în adunările de pro- (Patria)
ducerea partidului în sen­ re acţionează constant pen­ rile de înaintare, trebuie să concentrate cu 3,4 la sută, atenţie ? .ducţie sint consemnate, «cen­ de soar.
GIU-BA
:
sul de a crea cîmp larg de tru realizarea ritmica a pro­ .arătăm că brigăzile condu­ sulf cu 18,9 la sută), au per­ — Pregătim şi prezentăm tralizate Ia nivel de secţie, cu tine
acţiune autoconducerii şi ducţiei fizice, zi de zi, de­ se «de minerii I-oan Văduva, mis realizarea sporului sem­ materiale scurte, concrete, Şi de uzină, după care Sînt HAŢEG
(Popula«
autogestiunii muncitoreşti, cadă cu -decadă. Rezultatele Gheorghe Pascal, Anton nificativ la «producţia netă, punem în analiză probleme date spre rezolvare «com­ tuirea ;
de a face ca fiecare om al amintite sînt grăitoare în Ghirosa au realizat în «mod «obţinerea unor beneficii importante cum ar îi res­ partimentelor .de resort, cu scriptun
muncii să se simtă strîns această privinţa. Cu-m le-am constant 5—10 metri supli- peste plan de aproape 7 pectarea graficului de cir­ termene şi responsabilităţi SIMERL
reşul); I
legat de tot ce se întîmplă .obţinut«? Printr-o activitate ■mentar «pe lună, asigurând milioane lei şi, bineînţe­ culaţie, exploatarea cu grijă precise. lor (Lu
în procesul de producţie, se mai bine organizată, în toa­ astfel pregătirea unor noi les, creşterea productivităţii a locomotivelor, economisi­ — Autorii propunerilor —
fac simţite şi în unitatea te compartimentele, de la zone mineralizate în vede­ muncii cu 14,8 la sută. rea combustibilului şi Ju- rre-a spus Iosif Soltez, con­
noastră — E.M. Deva. Ast­ director ,şi ,pînă la mu-nci- rea exploatării lor. Prin îm- .Sarcinile pe care le avem bri'idanţitar. în acest fel am ducătorul schimbului 1 «din
fel. un accent deosebit s-a «de îndeplinit «sînt mobiliza­ reuşit să soluţionăm ¡multe «cadrul depoului — «sînt
pus pe formarea şi dezvol­ toare. Ştim că mai avem probleme .de mare însemnă­ .anunţaţi, în adunarea gene­
Timpu
tarea concepţiilor şi idealu­ Fiecare om al muncii - legat multe de făcut. Mă refer la tate. rală «care «urmează, «de -soar­ ziua de
rilor comuniste faţă de în­ îmbunătăţirea stării -disci­ — De pildă ? ta «problemelor ce le-au ri­ mc în g
datoririle profesionale, ,a strîns de tot ceea ce se plinare, aprovizionarea rit­ — La noi se aplică .ini­ dicat. Acest fapt ■stimulea­ rul în
dragostei faţă de muncă şi mică cu materiale a locu­ ţiativa „Să circulăm o zi ză ¡participarea la «dezbate­ Vor căc
apărarea avutului obştesc, rilor «de muncă, îmbunătăţi­ pe trimestru cu combustibil rile din adunarea «generală, le. Vint
rat cu
respectarea principiilor e- ¡ntîmplă în procesul de producţie rea calităţii reparaţiilor etc., economisit“. .Ei bine, în la bunul mers al activităţii. rare de
ticii şi echităţii socialiste pentru ca activitatea noas­ adunările generale «lunare se .'Studiind «experienţa .acu­ sud şi
de către toţi muncitorii. tor. Urmărirea şi îndeplini­ «bunătăţirea indicelui de uti­ tră să se ridice «la o efi­ discută foarte mult asupra mulată în secţie .am întîl­ tura mi
între 7
Preocupările noastre, în rea .sarcinilor de ¡plan — lizare a maşinilor de încăr­ cienţă tot mai înaltă. Co­ modului cum se .aplică ini­ nit şi .alte .aspecte. Biroul maximă
această direcţie, se regăsesc defalcate pe secţii şi echi­ cat cu 4;09 la sută, prin lectivul de muncă de la ţiativa şi ce trebuie făcut «executiv al «Consiliului «oa­ grade.
Pcnlrt
ca eficienţă în rezultatele perfecţionarea metodelor de E.M. Deva va demonstra ca să .o realizăm. Din aceste menilor muncii «din Uzina octombr
obţinute de la începutul a- pe — se face zilnic, pe însă prin fapte concrete, şi discuţii, din propunerile ¡pri­ nr. 7 .analizează săptămî- neral c
subetaje,
au
exploatare
în
nului: planul producţiei •schimburi. N«u admitem nici crescut randamentele în ,a-~ de aceasta -dată, că sarci­ mite de la -oameni am cris­ nal «modul cum «se aplică prima i
globale a fost depăşit cu un rabat «de la îndeplinirea nile de plan vor fi îndepli­ talizat un plan de măsuri propunerile oamenilor, iar Vor ma
La nu
10 milioane lei, la marfă .cu normei, lată şi «cîteva re­ ■bataje, în prezent acestea, nite în mod exemplar, la ce cuprinde în principal! organul colectiv de condu- bilă E
664 mii lei. iar la produc­ zultate '.brigăzile .conduse fiind cele mai mari obţi­ toţi indicatorii. reducerea manevrelor inu­ «cere este informat trimes­ noros.
ţia netă cu 12 milioane lei. de minerii Gheorghe Apreo- nute în minele de minereuri lOAN RUSU tile, curselor izolate, opri­ trial asupra acestei pro- mtensifi
din sud
în activitatea productivă «tesei şi I-ul-ian ©oţa -au reu­ «din «ţară — 1:6 -tone -pe post. -secretarul rilor la -semnale, «oprirea mo­ «bleme. teorolog
ne sprijinim pe un nucleu şit, anul acesta, să dea Toate acestea, la care mai comitetului de partid torului în cazul staţionări­ lexandri
valoros de comunişti, la peste plan 7 000 tone mine- adăugăm depăşirea fizică la de la E.M. Deva lor de peste 15 minute etc. TRAIAN BONDOR