Page 27 - Drumul_socialismului_1980_10

© MIERCURI, *8 DCTOM’tÜitlS 1880

•CÎN.D ‘SIMŢUL m
de conducere economico-soc» GOSPODAR NU-f ACASA
himJa Rim- conlucrare cu cerinţele ¡Comuna Şolmuş este in ge­
— Dinamo neral o aşezare frumoasă, ■‘bine
. Repriza a şi a altor rişti de partid şi de stat de a I gospodărită. Numai incinta
misiune di- (Urmare din pag. 1) mare, -ciuruire a materialu­ cooperativei agricole de pro­
x Rîmnicu lui, încercări de măcinare, ducţie din localitate ia face o
excepţie'de
nedorită
aceas­
solara bunii de valoare proprietate personală mint din Ministerul Educa­ lucrări de ilotaţie. O lucra­ tă regulă. ‘In curte pot fi vă­
de creaţie ţiei şi învăţămîntulni. re de mare valoare practi­ zute tot felul de materiale şi
ostăşeşti — că. Elevii văd, lucrează pe fier vechi „depozitate" claie
a „Te apăr O nouă şi grăitoare - rările un înalt model pen­ gă cadrele de conducere Intr-urna din sălile de peste grămadă: două remorci,
patria mea“ tru întreaga colectivitate. ¡di® ¡activitatea eaonomico- clasă ale ¡liceului este defi­ viu. una cu roate, cealaltă fără,
■ronoexpres Este încă o dovadă din cele -so-ciată şi alţi activişti de nită cu 'limpezime şi vigoa­ O realizare care a sahiim- •piese vechi de la diverse 'mu­
Ico şi Cru­ dovadă a profundului mai grăitoare a democratis­ partid şi de stat să declare re esenţa -activităţii de şin i, nisip, demne, ¡fin ele., «te.
Chiar
sub
ţa ce-o vor- •bat şi metoda ¡predării dis­ preşedinteluizace fereastra biroului
-multă
mai
de
ciplinei. -Piuă mai ieri, pro­
democratism al mului profund al societăţii bunurile de valoare, pro­ creaţie din ultimul an şco­ fesorul -.explica funcţionali­ vreme -o grămadă de .sâni cu
noastre socialiste.
prietate personală, sint me­
lar.’ De fapt, nu e ¡o sală de
nite să întărească atît a- clasă. E un laborator. Şi superfosf.aţi expuşi intemperii­
v economicii, tatea utilajului pe schemă. lor. De-o parte şi de alta a
te de legi, societăţii noastre Ing. PETRU IONAŞCU cest prestigiu, cit şi auto­ poate mai mult deeît atît. Azi, explicaţia se face pe .Pieii ce ¡duce la sediu .se ¡«Slă
bine
mai
rea opiniei director general adjunct ritatea celui investit în Aici funcţionează o staţie utilajul în funcţiune, Utilaj ¡scaieţi dragul să-i dezvoltaţi, De­
mare
admiri.
le i Am citit cu multă atenţie al G.I.C.C.L. Hunedoara funcţii de răspundere. Exer­ de micropilot pentru prepa­ introdus în şcoală prin gân­ spre această situaţie i-am ¡ce­
c: „Regăsi­ proiectul Legii privind o- citarea controlului asupra rarea substanţelor minerale direa, prin munca, prin par­ rut părerea tovarăşului Teofll
ră TV. Pro- bligaţia cadrelor de condu­ activităţii -oameniloj mun­ utile. Printre puţinele de a- ticiparea ¡dezinteresată a •Muntean, preşedintele coopera­
asei dc fil- tivei, .care ,ne-a spus :
cere şi a altor activişti de cii -impune o asemenea au­ cest fel din ţară I Staţia ¡dascălului şi elevului la rea­ — Sintem tare ocupaţi cu
partid şi de stat de a de­ în dezbatere toritate, ferită -de tentaţia este lucrarea dc diplomă a lizarea lui. Aici, ca şi în campania de toamnă şi nu
prea
avem
clara bunurile de valoare, oricăror ¡abuzuri, de pe .care elevilor maiştri — prepara­ multe alte lioee industria­ nie în curte. .vreme de curăţe­
proprietate personală. Soco­ •s-a înlăturat zgura suspi­ tori I C, promoţia 1979— le din judeţ sînt evaluate TJu prea am Ii de acord cu
tesc că măsurile pe care le ciunilor în ce priveşte do­ 1980, conduşi de ing. Doina cu pricepere şi ¡dăruire o- această părere, mai ales fiind­
că
din
prevede acest proiect de bîndirea »de bunuri. Sînt lonescu. O staţie ¡funcţiona­ biective.le mari ale şcolii, clusiv dezordinea datează curte, .in­
scaieţii,
dc
mai
[ : 6,00 Ra- lege vor conduce la întări­ reglementări -rare, -gpărînd lă pentru efectuarea lucră­ care stau vizavi de cerin­ multă vreme. înclinăm ¡mai
minetii: 7,00 rea prestigiului şi autorită­ Demnităţii — locul ■principiile '.esticii şi -echităţii rilor de laborator, care con­ ţele praCtidii, pentru şi în degrabă să credem că .este
K) Revista ţii- activiştilor 'de ¡partid şi vorba de lipsa simţului de
ierul raelo- .noastre socialiste, ii apără, stă din încercări de sfărî- folosul ei. 1 gospodar.
tin de ştiri; de 'stat, .a altor cadre cu ce i se cuvine ¡de îapt, pe cei chemaţi să
t ascultăto- funcţii de răspundere, -Ta e- ie traducă în viaţă. Le or­
tin de ştiri; xerci tarea ¡în mai bune con­ Epilogul unor acte de necinste
uilară; 10,45 diţii a controlului oame­ Legile de larg interes ci­ donează, -ca să -zic -aşa, mo­
u“ al Casei dul de viaţă, -le asigură ca-
Lugoj ; 11,00 nilor muncii ¡asupra activi­ vic, .cetăţenesc, ale căror Este firesc ca orice faptă PUS PE CĂPĂTUIALĂ ceva e nevoie de bani. Şi
; 11,05 Me­ tăţii -acestora, -ia 'pre­ ¡proiecte le dezbatem In a- •drul etic de muncă şi pre­ săvârşită prin înca’lcarea le­ (banii se cîştigă muncind.
ilor ; 12,00 .ceste zile, (exprimă in -esen­ ocupări, le ¡consolidează în Gabriel Oprean a găsii însă
; ; 12,05 Din venirea Încălcării legii, gilor ţării să aibă unul şi Ioan "Brinda s-a făcut vi­
ului nostru; la înlăturarea posibilită­ ţă marea grijă pe care con- faţa maselor statutul omu­ acelaşi epilog : răspunderea novat, la rîndul său, de pă- şi alte căi: ¡bişniţa, furtu­
economice; ţilor de neîncredere in le­ ¡ducerea .partidului .şi »statu­ lui de conducere şi de res­ celui vinovat în faţa legii. gubirea statului cu 47 554 rile, tîlhăria. ¡Nu. de mxult,
a 3 ; 14,45 gătură cu dobîndirea de lui nostru o are faţă de om, ponsabilitate social-politică. Dar, este la fel de adevărat lei. In cazul acesta este la restaurantul „Perla ¡Gri­
cu minut ;
ştiri ; 17,05 bunuri pc alte căi deeît cele grijă -în care la loc -de -cin­ că asemenea fapte sînt po­ vorba de un lung şir de în­ sului“, văzând că numitul
li ei ; 17,30 prevăzute de lege. Conţinu­ ste se află demnitatea, aş EMERIC HOROVITZ sibile numai ¡acolo ¡unde cei­ călcări ale legislaţiei în vi­ Mihai Jeflea are o sumă
înfrăţite — tul acestui proiect de lege lalţi, oamenii din jurul îăp- goare. Ioan Brînda era ca­ importantă de bani asupra
i ; 18,00 Ac- 2ice prestigiul de Om. Re­ directorul întreprinderii
dcă ; 19,00 nu exprimă în nici un fel glementările prevăzute în cinematografice taşiilar, nu-şi exercită drep­ sier la Staţia C.F.R. din lui, l-a ademenit spre lo­
creaţie de o depreciere «sau -o merecu- proiectul de lege care obli­ a judeţului Hunedoara tul .şi obligaţia de a inter­ Brad. Pus pe căpătuială, s-a cuinţa sa, promi‘ţîndu-:i <că-I
i „Te apăr noaştere a meritelor celor veni pentru ca legile să nu ¡„aprovizionează“ cu inev.a
ia mea“ ; dedat la falsuri de acte, în
ştiri ; 21,05 investiţi cu .'funcţii de .răs­ fie eludate. care a Înscris date fictive Kent. ¡Pe <o Stradă periferi­
21,35 Litera pundere în diferite domenii. Iată trei cazuri recent so­ ori al căror conţinut iniţial că,. întunecoasă, l-a atacat,
; 22,00 O zi Dimpotrivă. Majoritatea co- luţionate de instanţa ¡de ju­ sustrăgîndu-i suma de 1 200
,00 Bijuterii l y s'-, L - • l-a modificat, păgubind sta­
-5,00 Non vîrşitoare a cadrelor pro­ decată. tul în foarte scurt timp, cu lei. Pentru infracţiunea de
jcturn. movate -de partid pe toate ■suma de 47 554 lei. Făoîn- itîlhăr'ie, conform articolului
20,00 Actua- LUA CA DIN CĂMARA 211, aliniatul 1 din 'Codul
ÎO,15 Revista treptele Ierarhiei, prin înal­ ¡du-se vinovat de delapidare
olitică. Tri- ta lor tinută morală, cetăţe­ PROPRIE din .avutul ¡obştesc, de in­ penal, •'Gabriel Oprean a
ei — Intări- nească, prin conduita ire- fracţiunea de fals materia] fost condamnat şi el la 2
lcgăturii cu La magazinul din Chimin- .ani şi 6 luni închisoare.
t prolitico-c- pioşabilă în societate şi în în înscrisuri oficiale, de in­
ilizarea efi- familie şi-au • câştigat aten­ dia ,al cooperativei de con­ fracţiunea de fals intelectual .Şl, din păcate, nu sînt
i citaţilor de sum Deva, s-a constatat, în şi uz de fals, a iost ju­ singurele cazuri de acest
îO Ritm iui ţia, respectul şi preţuirea urmă cu eîtva timp, o lipsă fel. Sub privirile indiferente
fonul dv. ; decat şi condamnat la 5 ani
Lunea iitera- unanimă. în gestiune de aproape închisoare, sentinţa rămî- ale colegilor de muncă sau
: Din crca- în ansamblul lor, noile 114 000 lei. Cercetările au ale prietenilor, uneori pro-
enaclului li- reglementări stipulate în stabilit că 15 000 lei provin nind ¡definitivă. Să fi iost fitînd de lipsa oricărui con­
tica“ al Bi- din delapidare, iar 98.7.27 imposibil de prevenit sau, trol din partea celor care
ene Timiş; acest proiect de lege con­ cel puţin de demascat mai
literară; D. . din ¡prejudiciul creat dato­ .ar trebui Să-i controleze,
or univ. dr. I sacră autoritatea morală, rită încălcării atribuţiilor »de înainte aceste fapte ? Nu unii îşi permit să dijmuias-
nasiu; Ver- ■demnă, -a •celor instituiţi -ou serviciu (nerecondiţionarea credem. că avutul »obştesc sau pro­
)orian Groz-
e librărie. răspunderea conducerii vie­ corectă a mărfurilor primi­ prietate î personală a unor
ţii economico-soniole, ca te, permiterea altor persoa­ ÎI PLĂCEA cetăţeni. De .aceea, este
oameni ce sînt şi trdbuie să ne să vîndă în magazin, ¡a- SA MUNCEASCĂ "UŞOR necesară întărirea controlu­
»constituie în ‘toate umpiteju- provizionare peste cerinţă lui, intervenţia promptă a
TirtTînMnnn cu unele mărfuri, care apoi Lui Gabriel Oprean din celor din jur, pentru demas­
s-au alterat etc.). Fosta res­ Brad nu i-a plăcut nicioda­ carea -oricărei încercări de
ost şaispre-
lasla divină ponsabilă a magazinului, E- tă munca. I-u plăcut, în păgubire a avutului ¡ob­
DARA : Am lena Chiriac, şi-a însuşit în sdhimb, să trăiască uşor, ştesc sau a celui agonisit
(Flacăra); mod repetat bani .din înca­ fără efort, aj.unglnd în cele prin ¡muncă ¡cinstită.
leaţă (Side- , Poşta ttfin Hunedoara, din urmă să ducă o viată
ala curaju- atestă şi ea, amplitudi­ sările zilnice, cit şi măr­
rurtul calu- furi. Transformase, cu alte parazitară. ,D,ar„ pentru asa PAUL VALER
U) ; PETRO- nea ‘dezvoltării ‘sociifl-e- cuvinte, magazinul totr-un
rul Hooper idiiitare a municipiului
i vintul (7 fel de cămară proprie, din
ntaţia (Re- siderurgiştilor. care lua cit vrea şi cînd
:ni : Biire- vrea I Şi ¡epilogul — firesc,
; Popcye
mcitorcsc) ; ¡Foto: V. OuVOru după cum spuneam — a fost
aventuri pe judecarea -şi condamnarea
Luceafărul): j •sa la 2 ard indhîsoare.
uncitoresc);
rate formi-
PETRILA:
an cântec Sînt momente In viaţa ■supus echipa băcăuană ca din spate şi care me-<au a- primul gol, nu voi mia O Săpt&mina in ¡curs cuprinde ¡o scamă ¡de .-manUestAri
vNINOASA: cultural-artistice şi educative in .şprUinui (producţiei. .Lociirije
(MuncitO- unei 'echipe ¡cînd totul şi raportul net iavorabil dus ¡atltea succese, au iost mult timp- ¡Este atît de ae .desfăşurare a .acestora vor Ii deci sălile de apel nle Ln-
: : Tînăra poate ti pus sub semnul •de acţiuni de atac, şuturi uitate, ¡acţiunile purtate greu să stai pe marginea ’treprinderUor -miniere. Acţiunile stat ¡înscrise ta .cadrul „Dia­
ic); BRAD: întrebării.: 'pregătire şi ia poartă şi cornete. Dar iiind mai mult individua­ terenului, asistând neputin­ logului hunedorean pe aceeaşi scenă" şi constituie o trecere
iua roşie) ; le şi, de aici, uşor contra- Sin revistă ¡a potenţialului culturaKaijtistic din Valea Jiului.
îboli — se- joc, disciplină şi educaţie, i-a lipsit ceva şi acest cios la sterilitatea propriei
d) ; ORAŞ- ■promovări şi ooriiirmări, cerni, pe oare mulţi îl ba­ carabile. echipe, la imposibilitatea • Festivalul filmului documentar. 'Consiliul de educaţie
î trandafiri dar măi ales rezultatele. gatelizează,. este tocmai Lucrurile s-au schimbat ei de ¡a depăşi anumite politică :şi (Cultură socialistă ¡al judeţului .Hunedoara ¡organi­
nul razelor zează în pecioada ¡fi—10 .'octombrie, ta ¡cadrul .(Lunii ¡culturii şi
a) ; GEOA- Pentru că, se spune — şi- claritatea, ’limpezimea, lu­ in repriza a doua, cînd momente. Mă întreb cu a- •educaţiei socialiste ihunedorene — Sar,mis“ festivalul filmu­
dar rămân am mai spps-o şi eu ciditatea în a transforma băieţii — şi prin reveni­ devărat dacă merită sa iac lui documentar „Valea .Jiului "80 — ¡ediţia a X-a". 'Cinemato­
e cultură); mai —■, ele dau măsura e- nişte atacuri în iinalizări. rea la echipa de bază — o astiel de meserie, iiind- ' grafele vor prezenta cicluri de filme ¡pe teme diferite, atît în
din spaţiu locul ta dosi dus, ¡greşit, în au arătat că Ştiu ce şi cum că din momentul Începe­ sălile .de ¡ctaBmatogEaî cît şi la locurile de muncă : în unti-
ZI : Substi- xactă a muncii unui antre­ tSţUe economice, pe şantiere, şcoli etc. La această acţiune
N : Post nor. Aşa s-a întâmplat ■şi acelaşi ritm, iară accele- trebuie să joace. Goluri- rii unui Joc, nimic na colaborează şi studioul „Alexandru Sahia“ Bucureşti.
le cultură); cu jocul de duminică, ve­ mai depinde de antrenor
abilii (Mu­ — poate doar o anumită
ma boboci- nit în ¡urma <unei săptămâni • Tribuna democraţiei. La clubul muncitoresc din Petrila
a ¡avut .ioc ¡o tatîtnlre ¡a cadrelor cu ¡munci de răspundere în
agitate, ,cu .jucători pe pi­ înlocuire,, a îmbunătăţire activitatea de partid şi de stat din judeţ cu ¡cetăţenii oraşu-
cior de plecare, cu alţii Cronica mea tactică —în rest nimic— JRL Au Iost abordate probleme ale 'dezvoltării şi gospodăririi
accidentaţi şi cu o iorma- Echipa joacă după cum localităţii, creşterii continue ¡a ¡¡nivelului ¡de viaţă ul populaţiei.
ţie, la siîrşit de săptămâ­ a iost pregătită, după cum
Concurs. Ieri, la Petroşani a avut Ioc faza municipală
•
nă, inedită. Inedită prin a iost educată, după tra­ a concursului profesional „Buna servire", la ¡care au partici­
ilinia de ¡atac, cea care ar măi şi ruperi, previzibil, le au venit firesc, în urma diţia şi istoria clubului pat ciştigătorii fazelor din localităţile Văii Jiului. Desfăşura­
tbil pentru de\ pe ¡o parte pe alta, unor acţiuni bine .şi pre­
rea concurs Ui ni a fost însoţită ¡şi de expoziţii .culinare cu vîn-
ibrie: Vre- di trebuit să ştie să se sin- respectiv jfatunci cînd a- zare.
ildă cu ce- «eternizeze în ■circulaţie şi dînd posibilitate adversa­ cis duse, cu învăluiri şi cesta a reuşii să-şi Iacă ¡o
s- treptată, rului să se regrupeze şi overlappmg-uri (treceri istorie). Toîstoi spunea că
»labe loca- ‘combinaţii, ha şi iprin ilinia să se reaşeze fără înce­ prin spate), cu circulaţie • Fotbal. în finala „Cupei de toamnă" la îotbal, desfăşu­
tfla mode- de apărare, nare trebuia tare. Singurul lucru important rată la Petroşani — organizată ¡de comitetul U.T.C. şi .comite­
ări tempo- ■să aducă 'echipei garanţia permanentă ¡de jucători într-o confruntare (mzlboi tul sindicatului ¡de la I.R.I.U.M.P, cu sprijinul C.M.E.'FjS. —
:m/h din Jucătorii din faţă n-au pe principial rotaţiei, ¡cu setu dispută sportivă') este, s-au ••SntHnit ¡echipele I.R.I.U.'M.P. Şl I.ira. Livezeni. Meciul a
Tempera­ 'omogenităţii şi a (cuplului. Ştiut, ne’iiind obişnuiţi — atacuri în valuri şi pase Iost cîştigat ¡de prima, căreia 3-sa ¡revenit :şi (trofeul.
ţi cuprinsă , ¡Din ipăaate, <evenimente până ia urmă (ia valori e- $ Spectacole. In această săptărrilnă se află ta Valea Jiu­
ie, iar cea independente de voinţa îndeosebi Gobor şi Nic- înlănţuite, eu o descătu­ galej, însuileţima care-i lui două teatre bucureştene: ‘Teatrul Ion VaSilescu şi Teatrul
şi 21 de | şa —să (desfacă, prin animă -pe tcompetitori. Ea
noastră m-iau Obligat să şare ¡fizică care a pus sub naţional. Primul va prezenta spectacole ¡cu piesa „Dulcea
Ie 9 şi 10 iolosesc -echipa pe care manevre multiple, apăra­ semnul întrebării .şi îndo­ este cu adevărat decisi­ ipocrizie a bărbatului matur" de Tudor Popescu (azi la vul­
can şi mîine îa Uricani), iar ¡cei de-al doilea cu comedia lui
ne în ge- • a văzut ■‘O şi o mare parte rea adversă, blocând, prin ielii pînă şi jocul de la vă I Iar aceasta trebuie,
special în aşa cum valoarea are la George Mihail Zamfirescu' .„Idolul şi Ion Anapoda" (vineri,
orele 19, la Casa de cultură din Petroşani). Teatrul Ion Va-
iterv aiului. dintre <dumneavoastră. iNu prezenţa şi imobilismul Piteşti. Au iost idouăzeci bază ¡talentul .şi munca, să fiilesou va prezenta Şi pentru .copii piesa „Ucu, uitucu" (mîi-
>loi locale. I că ea n-a avut valoare, lor, intrările celorlalţi. de minute de lotbal au­
ne iavora- i se clădească pe un tem­ ne la Petroşani).,
anal va 11 sau spirit ide luptă, sau •Combinaţiile pe aripi şi tentic, şpectaculos .şi efica­ perament de campion, de
® ¡Mîine ¡este ¡ultima ză ita ¡oare Oficiul forţelor de mu
i prezenta i dorinţă de victorie ; din centrale exersate de mii ce. Şi, de ce să nu recu­ din Petroşani mai recrutează femei pentru încadrarea la
0—90 km/h I contră — <o avut foarte de ori în antrenamente nosc, şl publicul a iapre­ periormcT. Şi ©are câţi
vest. (Mc- i mutlt, 'dovadă şi domina­ dintre noi îl avem ? brica de ¡conserve Haţeg. înscrierile .se fac la sediul oficiu
viciu : A- ; pentru crearea de spaţii în ciat cu promptitudine. Dar
enco). rea categorică ia care a atac Jucătorilor din liniile ce s-a întîmplat pînă la MIRCEA LUCESCU CONSTANTIN IOVÀNESCU