Page 29 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 29
r . : . _
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VÂ ! Cifre semnificative din istoria marilor înfăptuiri
ale socialismului in judeţul Hunedoara
Bunăstare, lată o no
ţiune care, în condiţiile
unei repartiţii echitabile,
defineşte nivelul de trai
al unui popor. Fără să ne
numim „societatea de
consum", putem afirma
fără nid o teamă de a
interpreta eronat realită
ţile noastre, că sîntem o
societate de oameni căro
ra ti s-au asigurat posi
bilităţi pentru un consum
îndestulător pentru bună
stare. O spun cifrele —
aşa cum arată graficul
nostru, alcătuit pentru
realităţile din ultimii 15
ani ale judeţului Hune
doara —, dar o atestă
ífnmTwniinw mai elocvent Intimitatea
acestor cifre, faptul că
s r A L CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN media de viaţă urcă spre
70 de ani, că peste 72
la sută din populaţia ju
deţului trăieşte în mediul
urban, sănătatea dii> o-
Anul XXXII, nr. 7 130 JOI, 9 OCTOMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani brajii copiilor noştri şi
multe' alte adevăruri.
În Consiliul unic agroindustrial Toteşti
La Fabrica de încălţăminte Hunedoara
. Mobilizare activă, bună organizare şi
Pe cind o accelerare a pulsului revirimentului?
operativitate ia semănatul griului Potra, bria producţia. în
în obiectiv—restanţele timp de şase ore îi trecu
de către cei ce muncesc pe se acţionează pentru ca a- seră prin mînă aproape 200
© 1944 ha arături © ogoare pentru a stringe şi . ceasta importantă lucrare la pr o&ueţia fizică de perechi de pantofi. Din
1819 ha teren pregătit ® pune la adăpost recolta a- să fie făcută în timpul op tre acestea, unele n-au în
trunit
condiţiile
de
toate
1412 ha fertilizate cu în cestui an şi pentru pregă tim. Aceasta, cu. atît mai calitate şi, categoric, au
grăşăminte chimice şi tirea recoltei anului viitor. muit cu cit experienţa a Pulsul revirimentului la (branţuri, tălpi, tocuri). însă
260 ha cu îngrăşăminte Tovarăşul Bujor Şondroni, dovedit, iar practica a con Fabrica de încălţăminte Hu toate acestea îşi au o cau fost refuzate. Deci — pro
ducţie cu defecte de cali
organice © 1322 ha se preşedintele Consiliului li firmat că însăminţarea cul nedoara este încă anemic. ză şi în nedepunerea la tate. Şi aceasta, de la o li
mănături totale ® 893 nie agroindustrial Toteşti, a turilor în epoca optimă a- Din raportările statistice re timp a specificaţiilor tehni
ha însămînţate cu grîu tinut să releve că în toate sigură mari sporuri de re zultă că la finele lunii sep ce de către compartimentul nie la care lucrează, după
© 2424 tone carioli li unităţile se munceşte cu coltă, pe cînd întârzierile tembrie, deci după trei tri de aprovizionare din fabri cum se consideră în fabri
vrate Ia fondul de stat, hărnicie şi răspundere pen se soldează cu pierderi ca mestre, producţia marfă era că. Principala sursă a ne- că, un colectiv bun I Desi
diu care 1927 tone pen tru strîngerea la timp şi fă re depăşesc 100 lcg/ha. Toa realizată în proporţie de realizărilor rămîne însă tot gur, această situaţie impu
tru sănvînţă şi 497 tone ră pierderi a recoltei, pen te eforturile sînt îndreptate 75,7 la sută, iar producţiei nerespectarea disciplinei ne măsuri severe. Ce păcat
pentru consum ® 6050 tru executarea în cele mai pentru ca semănatul griului fizică — 60,5 la sută. Ci tehnologice. Indisciplina se însă că, de cele mai .multe
ha iîneţe naturale recol bune condiţii a însămînţă- să se termine pînă la 15 frele acestea atestă că par manifestă în atelierele de ori, măsurile bune care se
tate © 5038 tone iînuri rii griului. Lucrîndu-se in octombrie. Acest obiectiv ticiparea oamenilor muncii producţie, pornind de la a- iau nu se urmăresc pînă la
şi 3025 tone paie depo poate fi atins. Realizările din fabrică nu este pe mă cele „mici şi nevinovate“ capăt. Şi, uite-aşa, se ajun
zitate ® 9200 tone fura schimburi prelungite la a- obţinute demonstrează a- sura potenţialului şi a do- plimbări în timpul progra ge ca în final tot munci
je însilazate. rat şi pregătirea terenului cest lucru. Astfel, pînă la 8 torul să hotărască dacă tre
se realizează o viteză zil taţiei tehnice de care dis mului de lucru şi pînă la buie sau nu şi cum anume
nică la semănat de 120— octombrie, s-au însămînţat pune unitatea. Se poate a impune controlului de ca să execute o anumită ope
cu grîu aproape 900 ha din vorbi de greutăţi în apro litate aplicarea ştampilei
Aceste cifre, la care tre 130 ha, ceea ce permite ca cele 1405 ha planificate, a- vizionare, datorate nerezol- C.T.C. pe produse cu evi raţie. Cum însă, atîta timp
buie să adăugăm faptul că această lucrare să se facă dică aproape 65 la sută. vării operative a unor pro dente defecte de fabricaţie. cît nivelul de pregătire
s-a terminat recoltarea car în timpul optim şi în bune bleme ivite pe parcurs la — Nu ne putem da sea profesională este scăzut ?
tofilor, însăminţarea orzu condiţii agrotehnice. N. BADIU materialele auxiliare, şi de ma de carenţele ce se ma Mai mult, deşi li ^e arată
lui, orzoaicei, legumelor şi Avîndu-se în vedere că întârzieri în livrarea prin nifestă în activitatea colec unor muncitori cum trebuie
a culturilor furajere, dau i- nivelul producţiilor la hec (Continuare în pag. a 2-a) cipalelor materii prime tivelor de muncă, atita timp executată o operaţie, după
maginea marelui volum de tar depinde în cea mai ma cît aprovizionarea cu mate ce pleacă cel care a dat
lucrări care se execută a- re măsură de modul cum se rie primă nu se face ritmic. indicaţiile, aceştia încep
cum, a eforturilor ce se fac lucrează acum la semănat, din nou să lucreze greşit.
(Ion Pojar, inginer, şef de Asemenea cazuri de indis
schimb). ciplină tehnologică sînt mul
IN ZIARUL DE AZI : — îulîmpinăm greutăţi din te şi nu provin din cauza
partea atelierului de crea lipsei unor maiştri cu expe
© în dezbatere publică. Proiectul Legii privind ţie. Tiparele nu sînt bine rienţă şi' simţ de răspunde
dezvoltarea industriei mici executate. (Ioana Luca, bri re, ci mai ales din faptul
gadier, banda 1 cusut). că la cursurile de calificare,
© Mişcarea, mersul pe jos asigură menţinerea să — Sînt multe produse datorită superficialităţii de
nătăţii
de-ale noastre refuzate de care au dat dovadă atît
® Invitaţie la „Tîrgul meşterilor populari“ I.C.R.T.I. Marfa se stochea cursanţii, cît şi lectorii, ni
ză în magazie. Nici utila velul de calificare şi de în
jele de producţie n-au fost suşire a cunoştinţelor pro
utilizate la întreaga capa fesionale a rămas foarte
ţie proprie — a fost adusă, '
într-o emoţionantă interpre- I citate. Indicele de utilizare scăzut. Chiar, aceste pro
tare, de membrii cenaclului * a timpului de lucru este re bleme, nu pot fi depistate
„Mugurii“. ' dus. (Eugenia Spineanu, se decît în condiţiile unei a-
a NOUTĂŢI de la C.E.C. I cretar al comitetului de provizionări ritmice ? ! Şi.
E EXPOZIŢIE DE FOTO- In preajma organizăjii, „Sap- ** partid de la F.I.H.). apoi, de ce, pe întregul flux
GRAFII. In sala Casei de cul tămînii economiei“, în toată I ...Şirul motivaţiilor (une de fabricaţie, de Ia „croit“
tură din Brad s-a deschis o luna octombrie obligaţiunile " le nefor ’ate), ar putea con şi pînă la „tras-tălpuit“ nu
^
^
___ ___ ___ C.E.C. se vînd la valoarea lor "
expoziţie de fotografii cu te-
ma „2000 de ani de minerit nominală, fără. suprataxă, ele I tinua. Nu are rost să le s-a • încetăţenit autocontro
la Barza-Brad“. Sînt expuse P uttn ţ> fi procurate la toate J mai enumerăm, ci ar fi mai lul ? De ce nimeni nu are
peste 100 de interesante fo- agenţule C.E.C. din judeţ. bine * ă prezentăm un sin curajul să reclame că o-
tografii şl planşe, care aţes- ________ _ _ La C.A.P. Clopotiva, imediat după recoltarea cartofilor, gur exemplu, considerăm peraţia anterioară celei ce
r locuitorilor acestor meleaguri, ocaxia ieşim la pensie a mun- • o formaţie de 12 tractoare — aşa cum se vede din fotogra noi, edificator. La capătul DORIN CORPADE
tă îndeletnicirea de milenii a ® CINSTIRE MUNCII. Cu J
fie — a intrat Ia arat şi Ia pregătirea terenului, asigurinei
N citoarei V alena Ivancov, Co- I front de lucru pentru semănatul griului. benzii I tras-tălpuit, un con
t ra ÎNDEPLINIREA PLANU- mitetul municipal al fe- I
( LUI ANUAL LA CONSTRUC- meilor Deva şl conducerea * trolor de calitate, Domnica (Continuare in pag. a 2-a)
TIA DE LOCUINŢE. Colecti- I-P.I.C.C.F. au organizat o 1
vul de muncitori şi cadso acţiune închinată. . cmstai «
i tehnico-inginereşti de Ia Lo- muncii şi statorniciei. Cei -0
activitate
rodnică
de
tul 22 Căian ai T.C.H., dato- de ani -------- ----------------* |
rită bunei organizări a mun la secţia mase plastice, timp ' „Am căutat patru ani printre străini o fericire iluzorie"
cii şi hărniciei de care a în care Valeria Ivancov a *
dat dovadă, a reuşit să rea îndeplinit şi funcţia de pre- 1 Viorel Moise prezintă, In
lizeze planul pe acest an la şedinţă şi apoi vicepreşcdin- * general, caracteristicile unui tală. Au venit, m-au văzut
construcţia de locuinţe, dînd tă a comisiei de femei pe în- * Mărturiile unui om care şi... m-au încurajat, să am
su-
în folosinţă toate cele 114 a- treprindere, au constituit apre- 1 om optimist şi încrezător în răbdare, că voi avea mult
‘
porturi
pentru
solide
partamente planificate. A- forţele sale. Poate că aceas
ntm lucrează de zor la con- : cieri superlative la o viaţă ' - » s-a întors din „raiul capitalist“ de suierit. De aceasta în
—
™
ţ
strucţia celor prevăzute pe mehinată dăruirii şi demni- j ta a lost şi rămîne zestrea cepeam să mă conving. Am
1381, reuşind să ridice in ta ' n ' , cea mai valoroasă a vieţii stat două luni în lagărul de
roşu 150 apartamente. sale, care l-a afutat să trea s-a ivit şi că ea trebuie să
a I N T I L N I R E CU CI- I frontiera, împreună cu in la Triest, apoi două luni şi
a LEGUME ŞI FRUCTE NEAŞTI. La cinematografele J că cu bine peste una din se găsească pe alte meri ginerul D.A., care avea ce jumătate -m lagărul „Lati
LIVRATE LA FONDUL DE «im Deva, Hunedoara, Petro- cele mai complexe şi mai diane, Intr-una din ţările va experienţă în această na“. Şi de la „Latina“ mi-am
STAT. Ţăranii cooperatori ^ uu .? l L « nca ;\ u av ut loc, I riscante experienţe ale vie „tuturor posibilităţilor“, aşa privinfă. Nu mă amăgeam căutat „prietenii“. Au venit,
din Geoagiu au recoltat şi premiere de gală cu filmul * ţii — aruncarea orbească cum credeam eu alunei.
livrat la fondul de stat, pen românesc „...am fost şaispre- * eu cu gîndul că în Italia m-au încurajat din nou... să
tru aprovizionarea populaţiei zece“. Cu acest prilej publi- I în necunoscut, acel plonjon Credeam, pentru că-mi ali îmi va da cineva să mănînc am răbdare, că mai am de
cui s-a intîlnit cu un grup ’
de la oraşe, aproape 300 to de realizatori ai filmului. J spre o suprafaţă lucie, de mentasem convingerea cti şi să mă îmbrac pe gratis, suierit. Asta vedeam şi eu.
ne de legume şi fructe : cea Dezbaterile pe marginea uoii j spre care nu se ştie dacă e destulă reclamă. îmi făcu ştiam că, dacă vreau să a-
pă, varză, ardei, tomate, tine producţii cinematografice, de * apă unduitoare sau ademe De vreun ajutor nici vor
re şi prune. profund ecou patriotic, s-au * sem prieteni străini, doi ita jung acolo unde doream — bă nu-şi iăccau. Am aliat
bucurat de o caldă audienţă. I nitoare Fata Morgana a de- lieni, care-mi împuiau ca în R.F.G. sau Statele Unite apoi că nici n-aveau cum
s
H „TE SLĂVIM PATRIE ŞI şerturilor. Povestind, uneori pul în tot lelul, că ta ei ale Americii — trebuia să
PARTID IUBIT" a fost ge N. ZAMFIR se amuză, dar cel mai ade unul dintre ei era angajat
nericul sub care s-a desfă este aşa, şi aşa, că ei sînt trec prin „purgatoriul“ la ia barul tatălui său şi, pe
şurat, la Librăria nr. 20 Hu sea pe faţa sa citeşti o um proprietarii nu ştiu căror gărelor pentru transfugi, deasupra, un beţiv notoriu;
nedoara, un reuşit recital de bră de încrîncenare mai in baruri. Am crezut că, oda dar nici la atîta suferinţă,
poezie, organizat de casa tensă sau mai atenuată, du tă ajuns în rtaiia, mă pot cită am îndurat nu mă gîn-
pionierilor şi şoimilor patriei pă natura aducerilor aminte. ION CIOCLEI
din localitate. Poezia — crea- bizui pe sprijinul lor. deam. Am ajuns în lagărul
„Eram- convins că marea $i am ajuns în Italia ; bi de ta Triest. Le-am scris
şansă a vieţii mele încă nu neînţeles, trecînd fraudulos prietenilor mei o carte poş (Continuare In pag. a 3-a)
