Page 3 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 3
[R. 7 123 @ MIERCURI, 1 OCTOMBRIE 1980 <*g, 3
Rodnică şi pilduitoare a
întreţinerea apartamentelor este o obligaţie legală iost prezenţa, în judeţul originalitatea interpretării, r
particularitatea artistică ce
/SZfUN nostru, a remarcabilei tor- poate ii conferită unei FAPTE DE OMENIE 1
Cum este înţeleasă la Vulcan maţii muzicale de copii piese muzicale. In partea Tînăra Mariana Sicoe, j
„Voces primavera“. Rod
a doua a concertului —
Cupele euro- nică şi pilduitoare pentru în care cîntecul s-a armo ospătară la coietăria ţ
transmisluui că, prin ea, am simţit ce nizat cu momente core- „Palia“ şi pensionarul t
alternative această îndatorire Avram Cazan, ambii din )
nt-educaţie înseamnă slujirea nobilă grcilice de înălţătoare can
III CU- J)
limbă ger- a setei de muzică bună şi, doare şl semniiicaţie ■— Oiăştie, s-au iăcut cu-
lele lor t
Vulcanul a cunoscut, mai se, eliminarea condensului Dar nu în toate cazurile totodată, a setei de cultu ne-au fost oferite adevă noscufi prin laptele
pronoexpres de omenie, cinste • şi co- ;
lişoară ales în ultimii ani, o dez la 28 de apartamente, repa se întîmplă aşa. De aceea, ră muzicală a publicului rate bijuterii muzicale.
riana a 1
:et&(enese voltare fără precedent. Ex rarea instalaţiilor sanitare la unele blocuri au fost mic şi mare. invitat în Cîntecul popular — de la rectitudine. Mariana
Ife viitorului, tinderea vechilor întreprin la două blocuri, reparaţii constatate cazuri de folo cadrul manifestărilor ¡es „Dorul“ lui Romaşcanu la găsit în localul unde lu
■i «le călătorie la acoperişuri, jgheaburi şi sire necorespunzătoare a a- crează o servietă în ca
?. Chineză de deri economice, punerea în tivalului „Sarmis ’80“, co „Fata de păstor“ a lui
eodoru funcţiune a altora noi, au burlane, reparaţii capitale partamentelor, neglijenţă rul de cameră „Voces pri Teodoraşcu, de la „Voini re se aflau nu mai pu
iDS să trăieşti determinat, cum era şi fi la două blocuri de pe stra faţă de instalaţiile sanitare, mavera“, al Şcolii genera cii moşului“ lui Negules- ţin de 10 600 lei, precum
it« şi actele păgubaşului. La
seri resc, o dezvoltare cores da Republicii. De aseme spargerea conductelor din le nr. 4 Bucuroşii (director cu la „Cîntecul din Oaş“,
U punzătoare şi în plan edi- nea, sînt atacate lucrările subsoluri, înfundarea dife proi. Mar ia Ivan), a oierii interpretat la unison cu iei, pensionarul Avram
tea economică litar-gospodăresc, mai ales la instalaţia de termoficare ritelor conducte, deteriora Ia Deva, Hunedoara şi O- sala, — s-a îmbinat cu Cazan a găsit pe stradă
leiie ! rea izolaţiilor de la terase un porlmoneu cu suma
istic: „Primă- a construcţiilor de locuinţe, de la blocurile din Sohodol. răştie, spectacole surpri prospeţimea simţirii în
ipurie“. Pro- în prezent, oraşul dispune Totodată, s-a intervenit prin montarea de antene şi ză, autentice lecţii de stă- ritm şi joc, oferind o de 800 lei şi cu actele
stuxliourilor de 161 de blocuri cu 7 039 , pentru remedierea diferite ţevi pentru uscarea rufelor. plnire a rosturilor muzicii urlă de elevat prolcsiona- celui ce-l pierduse. Am
Chinezii bii au depus banii şi ac
U. de apartamente. La'un ase lor defecţiuni în urma re- Aceasta, şi pentru că nu — de Ia cea cultă, clasi lism, copiii devenind vred
menea număr de imobile şi clamaţiilor şi solicitărilor toate asociaţiile de locatari că, pînă la cea populară. nici mesageri ai neasemui- tele găsite Ia miliţia o-
S27BBi3Bg3t3S!3 apartamente este necesar şi locatarilor. Cu toată depă intervin în conştientizarea roşului Orăştie, care i-m
un însemnat volum de lu şirea sarcinilor de plan, locatarilor, pentru păstra aliat repede pe păgubaşi.
crări de întreţinere şi dez date fiind lucrările execu rea şi întreţinerea locuin Pentru corectitudinea
voltare. în acest an, ca şi tate, modul cum este între ţelor şi a imobilelor. Ase cinstea de care au dtâ
I : 6,00 Ra- în anii precedenţi, oraşului ţinut şi gospodărit fondul menea manifestări au fost \/oces prima“■ dovadă tînăra ospătai®
«Umincjii; 7,00 9 9 şi pensionarul, cei ef*ff
o 8,00 Revista i-au fost alocate importan locativ al oraşului Vulcan la blocurile Al, D 3, 2 din
Htrierul melo- te fonduri în vederea dez demonstrează că încă mai str. M. Eminescu, bl. 1 din
iletin de ştiri; voltării economico-sociale, sînt multe neajunsuri de str. Şt. O. Iosif etc. Unele
¡m ascultăto- o prezenţă pilduitoare
tletin de ştiri; pentru construcţia de noi eliminat. Respectiv, unele asociaţii de locatari — 8B, tului folclor românesc. „A mm,
xipulară; 10,45 obiective, dezvoltarea şi în reclamaţii şi sesizări ale 10 A, 10 B — au mari da
ral“; 11,00 Bu- treţinerea celor existente. cetăţenilor nu au putut fi torii la încasarea taxelor,
; 11,05 MicrO- iar altele acceptă dese mu
lor ; 11,3 r Numai pentru întreţinerea rezolvate din lipsa pieselor Sub bagheta compozito
•adio-tv.; 12,00 şi buna gospodărire a imo de schimb, a materialelor tări dintr-un apartament în rului şi dirijorului Clau- iost o revelafic, o lecţie *
iri ; 12,05 Din bilelor, Secţia de gospodă şi chiar a meseriaşilor. Nu altul, aspect de care se fac diu Negulescu — părin şi pentru noi, cei mari, şi păgubaşi — loan Mi ba
orului nostru; vinovate şi unităţile econo
ale economi- rire comunală şi locativă din meroasele defecţiuni la in tele formaţiei, care, în cei pentru cef mici, o inge laş din Timişoara şi
M la 1 la 3 ; Vulcan a E.G.C.L. Lupeni a stalaţiile sanitare, subsoluri, mice. cinci ani de existentă şi-a nioasă şi aleasă îmbinare Turdăşanu din Cugir
Cupele euro- avut la dispoziţie suma de terase, fenomenele de con în discuţiile purtate la cîştigat un binemeritat re coregrafică cu muzica, Ie adresează calde mui»
caua — F. C. 3,7 milioane lei. consiliul popular şi la (urniri. Le merită
ersitatea Cra- dens nefiind remediate, ge nume în fard şi peste ho iapt ce a antrenat mult
nazionale Mi- în recenta sesiune a Con nerează cererea multor lo S.G.C.L. am constatat că tare — 43 de copii, toţi copiii-speclatori, şi aceas plin.
îhnica Timi- siliului popular Vulcan a catari pentru schimb de lo mulţi locatari au datorii irunlaşi la carte, 43 de ta are o mare valoare
tic Glasgow. fost analizat modul cum faţă de asociaţii: Ştefan Pa-
directe ; 1C,00 cuinţă. Cele mai multe de talente, de speranţe au iă educativă“ — opiniază INDISCIPLINA
10,15 Şlagărul este gospodărit şi întreţinut fecţiuni, unele de proporţii, lascaş, de la T.C.H., Toa- cut să vibreze inimile prof. Mariana Bele, de la ŞI... ALTELE
0 decenii; 17,00 fondul locativ al oraşului. s-au înregistrat în blocurile der Damian, Alexandru Se- spectatorilor la frumuse Şcoala generală nr. 6 De
iri; 17,05 Odă S-a arătat cu acest prilej prodi, Rudolf Caracioni, de
s; 17,25 Cinte- din micro 3 A, 3 B şi de ţea sublimă a unor piese va, iar prof. Felicia Făgă- In ultimele săptămîni
1 18,00 Orele că apartamentele existente pe strada Preparaţiei, la ca la I.M. Paroşeni, Carol Stoi de Mozart, Schubert, răş«nu, de ia Şcoala ge situaţia transportului îia
incert de mu- .sînt repartizate, conform re s-a intervenit mai greu ca, I.M. Aninoasa, sau cîţi- Strauss, Porumbescu, Ro- nerală nr. 5 Deva, şi co comun pe ruta Petro
•; 20,30 Litera Legii nr. 5 din 1973, unită va locatari din Aleea Vii maşcanu, Proieta... lega sa, proi. Florina Ster,
■ii ; 20,50 CLn- sau nu au putut fi luate torului — Mariana Fiilop, şani — Uricani s-a în
lătaru ; 21,00 ţilor economice şi institu măsuri de remediere. O Copiii au săvîrşil un act mărturiseau: „Mulţumim răutăţit mult. Diminea
;le europene : ţiilor, iar acestea, la rin- parte din defecţiuni sînt şi bl. 9, Emanoil Niţulescu, solemn şi înălţător, iăcîn- lormaţiei „Voces primave ţa, mai ales, se aşteaptă
<- F.C. Argeş. dul lor, le-au repartizat oa bL 16, Ion Marin, bl. 1 ■—, du-ne să ne întoarcem
directă; 22,50 ca urmare a faptului că a- în timp ce alţii, ca Gheor- ra“ şi organizatorilor pen în staţii peste o oră, Ala
tponistic Ion menilor muncii din aceste genţii constatatori, care au mereu la sursele limpezi tru spectacolul, de finulă care cauză înlîrzie de
23,00 Bijuterii unităţi. Totodată, aceste a- datoria să verifice periodic ghe Pandichi, Iosif Gheor- ale marii muzici, — la artistică, deosebită, oferit. „şut“, la mina Uricani,
:,30—5,00 Non partamente sînt administra ghică, Ion Grosu, Mircea Bach, Mozart şi Weber, —
nocturn. fiecare apartament, iar aco Săndulescu, Eugenia Ră Am văzut ce înseamnă aproximativ 20 de mun
: 20,00 Actua- te de secţia de gospodărire lo unde situaţia o cere, să să simţim ioşnetui frunze arta adevărată, care nu se citori. Autobuzele, sau |
20,15 Inscrip- comunală şi locativă, ca şi se intervină operativ, nu runchi manifestă o totală lor în „Telul“ Iui Schu poale obţine decît prin- nu vin, sau trec pii!t\
a ţării : Dez- cele 11 puncte termice, 75 neglijenţă în păstrarea şi bert, unduirea valurilor în stafii iără să oprească. |
ilîncirea dc- subsoluri tehnice şi 23 km lucrează întotdeauna cores tr-o muncă încărcată de
laliste; „Ar- punzător. întreţinerea apartamentelor „Dunărea albasLră“ a lui dăruire, de pasiune. A iost Şi, uite aşa, de două-trei |
: Noi mărtu- de reţele termice şi insta repartizate. Este foarte ade Strauss, să vibrăm la fie pentru noi o adevărată ori pe săptămînă întlr- Î
;iţă ale exis- laţii sanitare. De-a lungul Problema gospodăririi şi vărat că nici consiliul popu ziem, de fiecare dată, *
milemire în anului s-a depus un volum întreţinerii fondului locativ care ritm al „Canzoneltei bucurie, un autentic act
lato-danubian- ar fi privită unilateral dacă lar nu a luat măsuri admi napolitane“ a lui Ceaikov- de cultură“. „L-aş deiini pînă la două ore.
!Ritmuri pen tot mai mare de muncă, la de numeroasele deficienţe nistrative împotriva lor, sau schi, să ne contopim în prin cîteva cuvinte — pre singur exemplu: în di
ii dv.; 21,00— întreţinerea fondului loca nu s-a intervenit din partea mineaţa zilei de 11 sep
inea literară : tiv de stat, ţinîndu-se sea am face răspunzători doar E.G.C.L. întotdeauna opera Inegalabila „Baladă“ a lui cizează prof. Ioan Filip,
tierare in lor z/pe cei care sînt plătiţi pen Ciprian Porumbescu, izvo- de la Liceul pedagogic tembrie 1080, autobuzul
ii ui pentru o ma de urgenţa lucrărilor şi tru a o face, adică pe cei tiv în rezolvarea reclama- Deva: „bijuterie“, „înaltă cu numărul de circulaţie
e să reflecte în mod deosebit de cheltui ţiilor, ajungîndu-se la acel rîtă de sub arcuşul micu 31-HD-3685, care a ple- i
lai istă — an- rea eficientă a fondurilor de la E.G.C.L. Fiecare a- cerc vicios de a se arunca ţei Eugenia Condol, să ad virtuozitate“, „un specta
E.M.; festiva- partament este repartizat mirăm autentice ■ talente : col de poezie şi culoare“. cat din plata Victoriei }
ial de poezio alocate, pe baza constată vina de la unul la altul. Am adăuga sentimentul la ora 6, nu a oprit în
U.S.F. Xugo- rilor din teren, concretizate prin contract unui chiriaş Gospodărirea şi întreţinerea Rodica Oancea, Marian ^ nici o staţie de la Live-
niiri de. An- în planuri operative. (locatar). Or, contractul fondului locativ solicită Olmazu, Ioana Hoisescu, de reală şi profundă sti
canu; „Ca un Angela Stratulat, Iulia mă pentru un mănunchi i zeni pînă la Vulcan.
;rc“ — rubri- Cifrele de plan arată ca stipulează obligaţii de am deopotrivă participarea tu } trebîndii-1 pe şoier de ce |
le prof. unit - , la toate capitolele au fost bele părţi. Cele mai multe turor, proprietari şi chi Oancea, Delia Năstase, de copii şi dascălii lor ! nu opreşte în staţii, e- |
eanu; v‘ ,suri obţinute rezultate bune, în blocuri şi apartamente sînt riaşi, astfel incit locuinţele Gabrlela Amuze seu, suro care, în periplul prin ţară
edomir Mile- întreţinute corespunzător, rile Fapas şi Oancea. cu „Voces primavera“, au ^ cesta, drept răspuns, m-e '
ă de librărie. sensul că S.G.C.L. Vulcan cetăţenilor, localităţile să i dat jos din maşină. Ne
a executat multe lucrări de locatarii fiind interesaţi în arate cit mai frumoase şi Cu Rodica Bădută ia iăcut să răsară la Braşov, t întrebăm oare, conduce-
întreţinere a fondului loca primul rînd să aibă o lo bine îngrijite. pian, corul de cameră la Arad, la Timişoara... ţ rea I.J.T.L. — Autobazei
tiv. Enumerăm cîteva dintre cuinţă cit mai confortabilă, „Voccs primavera“ ne-a alte voci de primăvară, i Petroşani, cunoaşte cum
acestea: izolarea a 7 tera- frumoasă şi bine întreţinută. CONSTANTIN IOVĂNESCU demonstrat ce înseamnă înăltîndu-se şi înălfînd în ! se desfăşoară' transportai
tru slujirea nobilă a mu ) în comun la orele efe
nul sentiment zicii bune. Popasul în ju i vîri ? Dacă da, atunci As
ib conspi- Sînt convins că multă jocurile bune făcute plnă luziasmul ca şi jocul Ar lea, a fost din ofsaid clar.
ilor (Arta) ; lume aşteaptă cu nerăbda acum. Dar echipa poate geşului cu Ulrccht m-au Cu noi, golurile 2 şi 3 (un deţul nostru ¡-am vrea im ce nu la măsuri ? (Con-
: Vis do glo- bold întru acelaşi nobil 1 stantin Negoiţă, teimî-
; Aventură re şl justilical interes să să revină la nivelul său, iăcut să cred că putem ofsaid de 7 m, şi un iault tel. \ cian principal, normator
iderurgistul) ; aile ce s-a înlîmplal la pentru că jocurile ante clştiga la Piteşti. Uitam de imaginar chiar pe linia de
rta) ; Cnock- Piteşti. Alfii, sper cu mult rioare nu sînt nici vis, iapt că jucătorul de fot 16 m). De ajuns pentru a I la I.M. Uricani).
orul) ; PE- LUCIA L1CIU
rebista — se- mai puţini, se, întreabă cu nici teorie în aer. Regu bal răspunde, în general, descuraja şi pe cea mai
■ea) ; Mitul maliţiozitate şi cu o uşoa laritatea va veni cu tim antrenorului care-1 con experimentată şl echili
embrie); Mi- ră plăcere: „Oare ce o pul, jucînd asliel de me duce, dar iiecare cu mij brată echipă. De aici în îmbrăcăminte, ţigări străi
blica) ; LU-
punte (Cul- să mai scrie Lucescu ăsta ? ciuri. Doar aşa vom de loacele lui. Dacă i se colo ce să mai Iaci deci/ ne. La domiciliul său s-ass
mult visată Hai, 1—0, 3—1, c/ar 6—0 ?! veni o echipă cu adevărat spune că un punct este să accepţi superioritatea găsit astfel de mărfuri 2»
VUI.CAN : Ce scuze o găsi?“. Ade competitivă. bun, se petrece o trans adversarilor şi să comiţi valoare de peste 15 000
,elor (Lucea-
t trăi fără vărul este că nu vreau să Şi, totuşi, ce s-a în- formare in el şi începe să greşeli incredibile (I. Ga- lei, precum şi suma
orfisc); LO- mă scuz. Ar ii şi penibil briel, vrînd să arunce 23 000 lei, provenită dla
lortal (Mine- şi nici nu-mi stă în carac mingea cu mina, a scăpat-o • Nici finul nu ţine de afacerile lui necinstite. 91
A ; Fata de ter. Scriind nu lac declt
loresc); ANI- la 1 metru în faţa lui Ra cald. La muncă nu se în s-a mai stabilit că V.IV,
p.ieeola mia să port o discuţie, în pri Cronica mea du II) ? spun încă o da ghesuiau, mine au ce apu fura de la întreprindei®
URICANI : mul rînd cu mine însumi cau şi dormeau... pe cîmp. minereu aurifer pe eos®
r de soare şi, în al doilea rînd cu tă. Nu vreau să mă scuz, îşi făceau culcuşurile în îl prelucra I s-au gasiă
BRAD: Me- nici să dau explicaţii. Eu
(Steaua ro- suporterii echipei noastre. nu fac deci/ să constai căpiţele de fin din apro 10 grame aur amalgam.
1RZA : La De fapt este lucrul care Umplut ? Doar căutînd, a- dea mingea departe, să — pentru mine şi pentru pierea municipiului Deva. Urmează judecata. Cin
* (Minerul) ; m-a determinat să iau de nalizînd şi răspunzînd pu rupă jocul şi să uite de Ca să fie aproape de oraş. stită.
Operaţiunea public. Se pare că Ia noi
ria) ; Come- iiecare dată creionul în tem rămîne cu ceva, pu poarta adversă. Şi dacă, fotbalul este . şi altceva Aşa îşi duceau zilele şi . • Păţania paznicului.
eche (Fiacă- mînă, marfea, cînd ceva tem învăţa ceva. O primă din contră, i se spune că nopţile Petru Petra din După ce şi-a încheiat se»*
U-BĂI : A- din mine mă împinge să greşeală au fost cele 3 trebuie să cîştige jocul, decît pregătire şi joc. Iar Brăila şi Pavel Şerb din viciul, paznicul militarizai
bia (Casa de ca antrenor trebuie să Ie
EG : Iama renunf a mai scrie, spu- zile libere acordate echi se duc to(i înainte iără înveţi pe toate. Mă pre Vîrfuri, judeţul Arad. Şi Ioan Vladu, din Vulcaa
iular); Călă- nîndu-mi; ,,măi băiete■, pei după jocul cu Pro a se proteja. Este o pro nu mai sînt de mult puş s-a dus la bufetul „Cas*
i aibă (Gră- asta nu-i meseria la, lasă gresul. S-au alăturat aces blemă de echilibru şi ocupă, dar nu mă alar tani. Au, fiecare, peste 40 păţi“ să ia „una mici*.
; BRAZI : mează evoluţia echipei.
ss; CALAN: pe alţii s-o iacă“. Şi, to teia înirîngerile de la securitate. La acestea s-a Nu este un dezastru. Mă de ani. Pentru mod de Acolo a băut cu nişte ne
Itul cerului tuşi scriu. Am şi eu gri Bistriţa şi Tg. Mureş — e adăugat o stare de apatie viaţă parazitar au fost cunoscuţi, apoi a plecai
ară); SIME- jile, irămînlările şi ne adevărat, în jocuri ami (suspectă) ca şi necesita alarmează însă altceva; condamnaţi la cîte 4 luni spre casă. Pe stradă s-a
izuri (Mure- 7 jucători pleacă în ar
urtul calului mulţumirile mele. Iar Pi- cale şi cu multe rezerve tea absolută a victoriei mată, dintre care doi — închisoare. De unde se pomenit lovit şi prădat»
tcşliul este una dintre a- în formaţie; plecarea ju piieşlenilor, care, meci de vede că nici finul nu mai o brichetă şi 300 de lei.
cestea. cătorilor — 4 la „tine meci, acasă, joacă cu gîn Gabor şi Petcu •— sînt suportă... paraziţii. Tîlhăria a fost comisă ele
Ce s-a înlîmplal de ret“ —, în timp ce cei dul de a-I face pe spec chemaţi la Bucureşti... • Afaceri cn bunuri şi Aurel Munteanu — «n^
iapt ? Nu sînt mistere şi lalţi au avut un program tatori să-l uite pe Dobrin. Aşa se întîmplă cînd îţi aur. încadrat intr-o mun dintre comesenii de la bu
nici fantasme. S-a jucat de pregătire mai tare Iar, pentru aceasta îşi iau creşti jucători şi nu aduci că cinstită, — vagonetar fet — de loc din Sălaş»
rău, rău de tot. Am de (printre care şi un lest de toate măsurile: de la pre dintre acela maturi şi eu la I.M. Barza — Viorel de Sus, dar domiciliat Stei
bahii pentru
mbrie : Vre- monstrat în acest meci control — Cooper), totul gătirea echipei plnă ia a- armata făcută... Mai am Visa, de 28 de ani, se o- Iscroni. A.M. era „specia
roasă cu ee- că ne lipseşte personali iacul cu gîndul victoriei sigurarea unui arbitra] şi cltiva accidentaţi, iar cupa însă de afaceri ne lizat“ în lovituri tîlhăreşK.
intul va su- tatea necesară pentru a ,de la Piteşti. Dar acciden corespunzător, şi nu ori înlocuitorii lor nu sînt cinstite. Comercializa ra- Avea la activ trei con
n nord-vest.
minime vor evita căderi atît ele pro tările — Dumitriu, Dubin- cine/, ci îndeosebi în pri decît nişte juniori. Ce să diocasetofoane, produse damnări. O va încasa, e*
3 grade, tar nunţate. Pentru că, logic, ciuc, Lucescu — au iăcut mele minute. Cu Baia Ma fac ? de cosmetică, obiecte de siguranţă, pe-a patra.
itre 17 şi 23 nu ar ii putut' exista a- ca doar în ziua jocului re, joc văzut Ia televizor,
ocală dimi- Rubrică realizată cu sprijinul
ăog de ser- ceastă cădere. Iată de să alcătuim formaţia. En- un gol, primul sau al dol- MIRCEA LUCESCU
Proncenco). Inspectoratului judeţean de interne
