Page 30 - Drumul_socialismului_1980_10

PaQ. 7 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

In dezbatere publică û&oagiu Note despre fosta Germis&ra...
trudă EES
Proiectul Legii privind vorbe cu înţeles cuprinză­ de N-am amintit de blocurile de a face mai mult, în fo­
acele
cîteva
„Să
găseşti
neobosită
Aceeaşi
locuinţe
construite
nou
tor, profund, caro alătura­ şi de supermagazinul din losul obştii îl caracterizea­ 10,00 Tdcş
11,00 ltoiiu
dezvoltarea industriei mici te să definească tot ce e centrul de comună, de poş­ ză şi pe doctorul Leonida nea :
opis Ol
esenţial sau definitoriu des­
lítente, medic primar gradul
ta nouă cu centrală telefo­
pre comună, despre oame­ nică automată, de renumi­ II, cu contribuţie personală 13.35 Telex
16,00 Telex
Rezultatele în cadrul acestora, coope­ forţei de muncă feminine nii ei, iată în ce constă di­ tul sanatoriu şi medicii Iui la crearea secţiei de boli 16.05 Atlas
zbor
vor depinde toarte raţia meşteşugărească va din comună ; tot aici se va ficultatea“. inimoşi, de cariera de tra- pulmonare cronice şi recu­ caş :
a
Cuvintele aparţin vicepre­
mult de modul cum dezvolta activităţi de : re­ înfiinţa o secţie-anexă Live- şedintelui Biroului executiv ve-rlin, de staţia de îmbu- perare funcţională de ta sa­ 16,’¿CCurs
autoservice-ului
din
auto,
de
industrie
paraţii
16,45 Cons?
coordonează consiliile pielărie, de fabricat săpun, zeni — pentru reparat, vop­ al Consiliului popular co­ leliere a apel minerale de natoriul din comună, al că­ 17.05 llepo
populare această d confecţionat sobe, acti­ sit şi izolat autoturisme •— munal Geoagiu, Ioan Vă- la Băcîia, şi de multe alte rei şef este. Argumente: risul
ci* II
activitate vităţi de dărăcit şi tors lină iar în Petroşani o unitate lean. Şi, intr-adevăr, despre realizări, cărora consiruclo- 27 de ani în acelaşi Ioc de 17,25 Viaţa
şi altele, pe lingă cele e- de confecţionat dormeze şi muncă, şi mai ales dragos­ 18.35 Des ei
Proiectul Legii privind xistente. Cooperaţia de con­ somiere. De asemenea, vom cea mai mare comuni a ju­ tea de oameni. Kum
dezvoltarea industriei mici sum va dezvolta producţia prelua cariera de piatră Ru- deţului, cu cele li sate şi 19,00 Telej
19.35 Act tu
stipulează clar ce anume de binale şi mobilier. su, asigurînd piatră conca- aproape 8 000 de locuitori — Sînt năsăudean, soţia 19,50 Ora
activităţi trebuie să organi­ Evident, pentru aceste ac­ sată pentru activitatea pro­ s-a scris mult, din care cau­ este din sat, de aici. Din »1,35Conc
zeze in acest domeniu fie­ tivităţi trebuie susţinut şi prie şi pentru populaţie, iar ză reporterul este pîndit de 1953 lucrez tot aici, la a- de c
ediţii
care din sistemele implica­ un program de extindere pentru staţia de asfalt din repetări. Ce să notăm, de celaşi sanatoriu. Băiatul şi te
te, inclusiv ce trebuie să şi modernizare a bazei ma­ Livezeni-criblură. Ne vom meu, student în anul III la J unu
organizeze consiliile popu­ teriale, program coordonat, confecţiona mături din nu­ pildă, despre Staţiunea de ai câ
romă
lare. Patrunzind mai profund de asemenea, de către con­ iele, materia primă fiin- cercetare şi producţie po­ medicină, se va specializa 31,45 Din
în înţelesul acestor preve­ siliul popular. du-ne asigurată de aici din micolă? Că are 22 de ani rii le spun simplu : repere, în ftiziologie sau balneo- rile
deri ca şi în cel a! răs­ Iată de ce apreciem ca zona. Avem, de asemenea, de activitate, în care, alaiuri fizioterapie. Ştiţi, ştafeta £2.05 Tel ej
punderilor sporite atribuite deosebit rolul de coordona­ în atenţie, înfiinţarea unei de generaţia cu experienţă şi care apropie ziua cînd trebuie predată. Şi apoi,
consiliilor populare de cel tor, pe care va trebui să-l turnătorii de fontă, la Bă- a inginerilor Dumitru Prică, comuna va deveni un oraş vrea să rămînă aici, sa se
dc-al II-lea Congres al lor, îndeplinească, în lumina a- niţa, pentru confecţii meta­ cochet. integreze în viaţa satului. llñ
vedem că, de fapt, consi­ cestor două legi, consiliul lice de dimensiuni mici, a- Nicolae Simţea, Ioan Popa, Aceeaşi dificultate în a
liul popular nu se poate de­ popular. lît de necesare în orice lo­ Iulian Drăgan, se afirmă o Dar, aşa cum afirmam, e BUCUR
taşa de nici una dintre răs­ MARIA MEDREA cuinţă. nouă generaţie de specia­ evalua strădania oamenilor, dificil să prezinţi succint dio pro g ra
Radio juni
punderile date de lege altor primarul oraşului Haţeg Conştienţi că industria lişti ca Vasile Radu, Ioan a împlinirilor lor, a capa­ vasta activitate a oamenilor presei ; 8
sisteme organizatoare de mică trebuite să-şi aducă o Diaconu, Mioara Coca, că cităţii fiilor satului. Să con­ acestor locuri, statornic' şi diiJor; 9,<
industrie mică; din contră, Valorificînd resursele contribuţie tot mai însem­ directorul staţiunii, Emanoil semnam deci, ca exemplu, 9.05 Răsp
lor ; 10,«
lui revenindu-i răspunderea materiale şi de muncă nată la dezvoltarea genera­ efortul căutărilor de ani şi buni, care-s conştienţi '' că 10.05 Rad
pentru o bună coordonare existente pe plan local lă a economiei, la satisfa­ Manughevici, deşi de cîteva ceea ce dau societăţii este lor ; 10,3
a tuturor sistemelor. cerea cerinţelor populaţiei, decenii aici, manifestă ace­ ani ale doctorului în ştiinţe măsura strădaniei şi parti­ 11.00 BuJ-
Avanprer
Înţelegînd în acest sens în urma indicaţiilor şi eaşi pasiune pentru mese­ agronomice, Iiisie Pascu, cipării ior, să vorbeşti în 12.00 Bul<
prevederile proiectului de sarcinilor stabilite de con­ vom acţiona astfel ca uni­ rie? Ori că staţiunea are o fiu al acestor meleaguri, Revista i
lege supus -dezbaterii, noi ducerea partidului şi statu­ tăţile nou înfiinţate care livadă superintensivă, ce care n-a pus nicicînd punct cîteva rînduri despre cea Iui arnaf
am evaluat minuţios, la ni­ lui nostru privind dezvolta­ produc bunuri materiale şi mai mare comună a jude­ moara f<
13.00 De
velul oraşului Haţeg, atît rea ori înfiinţarea unor u- prestează servicii să con­ produce 40—50 tone de studiului început in tinere­ ţului, care in anii socialis­ Club uni
situaţia prezentă cit şi po­ nităţi de industrie mică, încă tribuie la valorificarea re­ fructe la hectar ? Dar des­ ţe. Cele peste 60 de lucrări mului, prin împlinirile şi vi­ dio jurnal
sibilităţile. La nivelul anu­ de la consfătuirea din luna surselor materiale şi de pre staţiunea balneoclimate­ — sinteze ale unor expe­ trio tice ;
granizare
lui 1980, pe oraş vom rea­ iunie a.c., întreprinderea muncă existente pe plan rienţe îndelungate — stau surile fiilor ei, îşi făureşle 16,40 An
liza o producţie de indus­ noastră a trecut la analiza local. rică, ale cărei complexe o viaţă nouă. de a mat
trie mică şi de prestări ser­ posibilităţilor ce le are în Ing. CAROL FAZEKAŞ sini construite în proporţie mărturie unei vieţi de mun­ medieuHi
ştiri ; 17
vicii prin cele două siste­ acest sens. Desigur, apari­ I.G.C.L. Petroşani de 80 la sulă in ultimii ani ? că pasionată. ESTERA ŞINA mâne ; i
me — al cooperaţiei meşte­ ţia proiectului legii cu pri­ 18.00 Or<
şugăreşti şi al celei de con­ vire la dezvoltarea indus­ teneu. C
20,30 Ma
sum — în valoare de peste triei mici, importantă regle­ tifie ; 21.
47 milioane lei. Dar nive­ mentare care stabileşte ca­ 21.05 Ra<
O zi im
lul pe care trebuie să-l n- drul juridic de organizare j u terii r
tingem in 1985 Înseamnă a acestei activităţi, ne în­ Non sto
mai mult decit dublul aces­ lesneşte cunoaşterea înda­
tei cifre : peste 94 milioane toririlor şi drepturilor pen­
lei. Este clar, deci, că tre­ tru fiecare grup de activi­ .c
buie să accentuăm puternic tăţi meşteşugăreşti şi deci,
atit pe dezvoltarea activi­ un studiu al posibilităţilor
DEVA
tăţilor şi unităţilor existen­ concrete ce le avem. zece (Pa
te, rit şi pe crearea altora în funcţie de acestea vom mul pá:
noi. crea o nouă secţie de plă- iubirii -
in prezent, avem pe teri­ pumi în comuna Baniţa, ce íIÜMEDt
şaispre/i
toriu 27 de unităţi ale in­ va funcţiona pe lingă ate­ pălanjer
dustriei mici. Numărul lor lierul din Petroşani, pu- rurgisUi'
st va ridica in 11)35 la 40. nînd accentul pe recrutarea trecea <
(Constri
ŞANI :
(Unirea)
Semănatul griului Noiembi
Rodos -
[ (Urmate din pag. 1) Situaţia pe C.A.P. se pre­ bUcui) ;
(Cultura
zintă astfel : gur prir
fârul) ;
Unitatea Pian (ha) Realizat (ha) citorc.sc)
Toteşti 225 100 t:e foni
PETRII,
Densuş 105 69 cin tec (
Peşteana 105 77 NO AS A
(Muncit
Rîu de Mori 210 109 Tinâra
Clopotiva 1.50 105 BRAD :
Ostrov 150 105 roşie) ;
Sarmizegetusa 250 120 I.tJ.M. PeU-oşaaii. Aspect din atelierul de montaj combine de mină. Foto: VIRGIL ON'OHl boii —
rui) ; O
Ciula Mare 210 148 Tonta (
Această situaţie reflectă de Ia Toteşti — 160 ha. îi ne trebu
preocuparea şi strădania ce dăm zor să terminăm semă­ GIU-BA
cu
tine
se manifestă din partea or­ natul şi la griu în timpul Mişcarea, mersul pe jes asipră menţinerea sănătăţii HAŢEG
ganelor locale de partid şi optim. Aceeaşi preocupare (Popula,
de stat, a lucrătorilor o- la Ostrov şi Clopotiva, unde Pentru obţinerea şi ocro­ re a activităţii psihice, min­ devastatoare flageluri din mersul pe bicicletă, practi­ tuirea ;
seri ptun
goarelor şi a specialiştilor mecanizatorii L. Predoni, O. tirea sănătăţii este necesar tale, intelectuale. istoria omenirii. carea unor sporturi şi — ori Cape ané­
pentru ca, acţionînd în spi­ Moisescu, D. Bogdan, I. O- să respectăm un inod ra­ Activitatea fizică amelio­ Pe de altă parte, s-a do­ de cîte ori se poate — urca­ ale) ; S
ritul indicaţiilor date de pric, 1. Ioani, V. Lihoni, L. ţional de viaţă, un fel să­ rează oxigenarea sîngelui, vedit că în cazul unor boli tul scărilor. iii (Muí
bobocilc
conducerea partidului, toate Balica, S. Vîrvoni, S. Mihcţ, nătos de a trăi. Elementele ajută la scăderea tensiunii cardiovasculare, manifes­ Un fapt care trebuie să LARI: 1
lucrările din această cam­ V. Dăbucean, A, Stănămăres- esenţiale ale acestuia sint o arteriale, combate tulbură­ te, inactivitatea fizică şi fie reţinut: activitatea fizi­ L/ioresc)
panie să fie realizate la cu, M. Vlăiconi, I. Muhuţoni, alimentaţie echilibrată, o rile de somn, oferind posi­ imobilizarea nejustificată au că sistematică, mişcarea
timp şi în cele mai bune S. Moisescu, P. Ciurar, 1. activitate fizica adecvată, bilitatea unui somn normal, consecinţe din cele mai ne­ sub diferite forme nu con­
condiţii. La Ciula Mare, in­ Bernat, I. Măran, V. Vulcu, un mod ordonat de organi­ fără ajutorul somniferelor, favorabile asupra evoluţiei stituie un apanaj al tinere­ !F
ginerul şef M. Drăgănescu, D. Dăioni şi I,. Trucăl, lu­ zare a muncii şi timpului reglementează digestia, în­ bolii. ţii. Ea trebuie săUie susţi­
iucra pe tractor la pregăti­ crează în schimburi prelun­ liber, evitarea toxicelor, de­ depărtează durerile cauzate Trebuie ştiut că esle gre­ nută, cu corecţia corespun­ Rezult
rea terenului, alături de gite, noaptea la arat, iar pistarea precoce şi trata­ de artroze. în plus, mişca- şită concepţia după care cei zătoare vîrstei, ţoală viaţa. octombv
Extr.
S. Oiărescu, C. llăljoni, ziua la pregătirea terenului mentul corect al îmbolnăvi­ Exercitarea mişcării în aer 4, 42.
M. Boldiş, T. Francisc şi şi la semănat. Tot cu hăr­ rilor. Din acest evantai al curat îi măreşte beneficiul. Extr.
P. Moconi, iar la Toleşti se nicie se muncea la Sarmi- factorilor vieţii raţionale Omul şl viaţa echilibrată Turismul în zonefe de deal 25, 45.
aflau la ara!, pregătirea te­ zegetusa, la Peşteana ca şi vom aborda în cele ce ur­ sau munte este un mijloc Fond
renului şi semănat fraţii la Rîu de Mori. Aceasta mează n.işcarea, activitatea rea, efortul reprezintă cel care desfăşoară în timpul pe care din păcate nu-1 fo­ 1 157 331
Miron şi Simon Fluieraş, denotă că este o mobiliza­ fizică. mai simplu mijloc de con­ muncii o activitate fizică losim în mod raţional.
D Dumitrescu, Gh. Clep, re activă, o bună organiza­ După cum bine se ştie, în sum al caloriilor în exces, nu ar avea nevoie de an­ O ultimă observaţie:
I. Brăila, M. Soloşan, C. Vir- re a muncii in cimp, că se ultimă instanţă, viaţa în­ cu alte cuvinte un excelent trenarea inimii şi în timpul pentru a începe activitatea
fopeanu. T. Nicodim şi P. acţionează cu operativitate seamnă mişcare ; mişcare la mijloc de combatere a obe­ lor liber. fizica nu este niciodată
Morar. Am semănat pînă a- şi răspundere, iar semăna­ nivel molecular, celular, al zităţii. Un al doilea aspect care prea tîrziu. Copil sau bă-
cuin — ne spunea 1. Dolha, tul griului se desfăşoară în organismului în întregime. Viaţa omului modern, in­ trebuie cunoscut, este acela Irîn, femeie sau bărbat, cu
şeful secţiei de mecanizare bune condiţiuni. Trebuie să fie înţeles — diferent de treapta pe care că activitatea fizică desfă­ muncă sedentară sau fizică,
şi mai ales aplicat în viaţă îşi desfăşoară activitatea şurată trebuie să aibă o a- sănătos sau cu o anumită
Pe eîod o accelerare — adevărul o că componentă socială, este caracterizată numită intensitate. Dacă ea boală, putem începe să des­
activitatea
făşurăm o activitate fizică,
nu solicită procesele ener­
prin utilizarea din ce în ce
este
fizică
corespunzătoare
capacităţii
a pulsului revirimentului ? de bază a stării de sănăta­ mai mică a efortului îizic. getice şi aparatul cardio­ de efort a fiecăruia, posibi­
automatiza­
vascular nu se poate exer­
Mecanizarea
şi
te, că fără mişcare raţio­
1 (Urmare din pag. 1) călţăminte Hunedoara nu se nală şi continuă individul rea îşi fac loc în activita­ cita nici efectul său pro­ lităţilor şi preferinţelor per­
manifestă suficient de activ nu se poate dezvolta armo­ tea noastră. tector profilactic, nici efec­ sonale. Să nu amînăm pen-
o execută a fost realizată acea opinie de masă împo­ nios, că activitatea fizică Aceste facilităţi care re­ tul terapeulic de recupera­ Iru începutul săptămînii sau
defectuos V Din teama do a triva elementelor care per­ nu dezvoltă numai abilita­ prezintă progrese incontes­ re funcţională. lunii viitoare. Să începem
nu-şi jigni colegul de mun­ turbă fluxul de producţie, tea şi performanţa fizică, tabile poartă în sine perico­ în legătură cu felul ac­ acum I Şi mai ales odată
1
că ? Ei bine, această at­ ceea ce denotă că munca musculară, ci dezvoltă orga­ lul apariţiei şi dezvoltării tivităţii fizice, a mişcării, început să menţinem acest,
mosferă călduţ-îngăduitoare politică de educare a oame­ nismul în întregime, mij­ bolilor cronice degenerati­ vine în discuţie în primul obicei sănătos, toată viaţa.
se întoarce ca un bume­ nilor muncii nu este condu­ loacele sale de adaptare, ve — boli cardiovasculare, rînd mersul pe jos, în rilm
rang asupra tuturor. să ferm. nu este încă des- apărare, şi mai ales, con- obezitate, diabet —- boli ce susţinut, alert (zilnic 4—6 Dr. IOAN MARA
Aşadar, la Fabrica de în­ lu-1 de eficientă. diţionează o buna dezvolta­ reprezintă unul din cele mai km), gimnastica zilnică, Spitalul judeţean Deva