Page 33 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 33
Sarcinile de plan p@ 101 — în
PROPUNERI
ÎNFĂPTUITE
Din colc 25 de propuneri
făcute cu prilej ul alegeri
lor de deputaţi de la 9
martie a.c., 19 s-aii înfăp Colectivul siderurgiştilor
tuit prin grija Consiliului
popular Boşorod şi prin
munca patriotică a locui hunedoreni abordează si
torilor, iar celelalte 6 sini
in curs de realizare. Intre
propunerile realizate se nu responsabilitate obiectivele
mără: canalizarea Văii Bo-
!>aia pe 50 ml, deschiderea
unui drum în interiorul sa sporirii producţiei de metal
tului Boşorod pe 630 mi,
curăţirea a 18 ha de păşu
ne in Valea Stupării, con Adunarea generală a baterile din adunarea ge
struirea unui pod din be reprezentanţilor oamenilor nerală, printre care (Vioor
ton peste piriul Benili, pre muncii din Combinatul si gile Bărbuş, Cornel Gher-
cum şi a unei punţi peste derurgic Hunedoara, con ghel, Virgil Cirlan şi alţii
Valea Luncanl in Boşorod, sacrată adoptării pianului au evidenţiat entuziasmul
îndreptarea cursului apei dezvoltării economico-socia cu care munceşte colet tivul
Valea r.uncanl pe 100 ml in combinatului pentru realiza
satul Chitid. Materialele ne le pe anul 1981 şi a pro
cesare au fost procurate de gramului de măsuri menite rea exemplară a sarcinilor
primărie, iar cetăţenii au a crea cadrul necesar rea pe anul în curs, pentru tra
fost cei care au realizat lizării sarcinilor a demon ducerea în viaţă a preţioa
toate obiectivele proptise. selor indicaţii date de tova
S-au evidenţiat in mod deo strat înalta responsabilita răşul Nicolae Ceauşescu ia
sebit cetăţenii din satele te colectivă cu care oame Consfătuirea de lucru de la
Boşorod, Chitid şi Bobaia. nii muncii din marea cita C.C. al , P.C.R. din 29—30
(IERONIM GRECU, deputat delă industrială privesc o-
in oonsiliul popular comu biectivele dezvoltării con mai, la Şedinţa plenară a
nal). Consiliului National al Oa
tinue a producţiei de metal
şi creşterii calităţii acestuia. menilor Muncii din 13 iu
Adunarea generală a por nie şi la cel de-al I!-leu
nit de la faptul că po pri Congres al consiliilor popu
mele 9 luni ale anului în lare în ce priveşte aplica
curs au fost înregistrate nu rea noului mecanism, lărgi
meroase succese în realiza rea autoconduccrii şi au-
rea sarcinilor de pian. Ast togestiunii muncitoreşti.
fel, au fost livrate peste Fucînd o analiză amănun-
plan la producţia fizică ţină a modului cum s-a
17 200 tone cocs, 62 600 to muncit în acest an, Cornel
ne aglomerat, 46 000 tone Deheleanu, Erneric Drăgan,
Ion Croitorii, Viorel Mun
fontă, 16 000 tone oţel, tean şi alţi participanţi la
16 800 tone laminate finite
T o v a r ă ş u l Nicolae producătoare şi institute de de maşini, în marea lor transportul do mărfuri şi de pline şi altele, fiind înde dezbateri au scos in relief
ca
faptul
au
fost
întîm-
Coauşescu, secretar general cercetare şi de învăţămînt majoritate noi sau reproiec- pasageri, maşinile şi utila plinite şi depăşite angaja
al Partidului Comunist Ro din România, precum şi a tate. - Lin loc important îl jele grele destinate efec mentele pe acest an la toa pinate şi unele necazuri în
mân, preşedintele Republi peste l 000 firme străine ocupă realizările din dome tuării unei game largi do te capitolele. în acelaşi ceea ce priveşte aprovizio
cii Socialiste România, a din 25 de ţâri din Europa, niul producţiei de maşini- lucrări în diferite domenii. timp, s-au înregistrat suc narea tehnico-materială a
inaugurat joi dimineaţa, cea Asia şi America. unelte care se disting prin Actuala edi|ie ilustrează, cese şi in ce priveşte îm combinatului, ca şi în dome
de-a Vl-a ediţie a Tîrgului în aplauzele celor pre soluţiile constructive moder în acelaşi timp, capacitatea bunătăţirea calităţii produc niul încadrării în consumu
International Bucureşti. zenţi, tovarăşul Nicolae ne, consum redus de metal, industriei noastre de a rea ţiei, reducerea consumurilor rile stabilite la combustibil
şi energie. Pornind de la
La festivitate au luat parte Coauşescu a tăiat panglica prin echipamentele de înal liza o gamă largă de trac de materii prime şi materiale
tovarăşa Elena Ceauşescu, inaugurală. tă tehnicitate cu care sint toare şi maşini agricole, ca ca şi în creşterea gradului aceste aspecte, vorbitorii
alţi tovarăşi din conduce Avind ca deviză „Comerţ înzestrate. racterizate prin multifunc- de scoatere de metal din au apreciat că sint nece
rea de- partid şi de stat. — cooperare — dezvoltare“, Noutăţile din domeniul e- ţionalitate, cure permit me tona de fier,. Lucruri bune sare în continuare măsuri
severe pentru a scădea me
T o v a r ă ş u l Nicolae noua ediţie a tîrgului oferă lectronicii şi electrotehnicii canizarea majorităţii lucră s-au înregistrat în dome reu consumurile de energie.
rilor agricole, la unele din
Ceauşescu şi tovarăşa Elena 0 imagine elocventă a po — ramuri care în actualul aceslea în proporţie de niul aplicării noului meca Aceste măsuri sini cu atit
Ceauşescu au fost întîmpi- tenţialului creator al eco cincinal au cunoscut un 90—95 la sută. nism economico-financiar,
naft cu multă căldură şi în nomiei naţionale, a forţei ritm superior do dezvoltare Constructorii de utilaj pe sporind eficienta muncii' TRAIAN BONDOR
sufleţire de numeroşi locui şi dinamismului industriei şi modernizare — sint cer trolier îşi onorează şi de a- productiv e.
tori ai Capitalei prezenţi Ia româneşti, angajată ferm pe cetate cu interes. ceastă dată reputata lor Pornind de la aceste rea
Complexul expozitional din calea progresului tehnic Specialiştii din acest do carto de vizită, prezentînd lizări, participanţii la dez (Continuare in pag. a 2-a)
Piaţa Scînteii, caro găzdu contemporan, a moderniză meniu înfăţişează, totodată,
ieşte această importantă rii şi competitivităţii. Tot unele din realizările lor în noi tipuri de instalaţii de
manifestare economico-co odată, ea relevă cu preg direcţia punerii în valoare foraj, care întregesc marea
mercială. Ei şi-au reafirmat, nantă voinţa ţării noastre a noi surse de energie. familie a echipamentelor şi
petroliere
utilajelor
româ
şi cu această ocazie, senti de a participa tot mai activ Sint prezentate, de aseme
mentele de dragoste fier «ta diviziunea in terna tionaiă- nea, ultimele creaţii din fa neşti, cunoscute şi aprecia
te în întreaga hune. Secre
binte şi înalta stimă fată a muncii, la circuitul mon milia motoarelor Dacia şi
genera]
al
do conducătorul iubit al dial de valori, de a extin Aro, alte tipuri de motoa tarul felicitat pe partidului
a
expozanţi
partidului şi statului, pen- de cooperarea cu toate sta re.
O'u activitatea neobosită ce tele lumii. Vizita continuă pe plat pentru produsele realizate,
,j consacră progresului şi în deceniul care a trecut formele exterioare ale pentru succesele obţinute
prosperităţii neîntrerupte a do la iniţierea sa, tîrgul Complexului expozitional, în dezvoltarea, diversifica
rea
şi
pro
modernizarea
patriei, bunăstării şi ferici şi-a cîştigat un bun renu Aici, tovarăşului Nicolae ducţiei.
rii naţiunii noastre, creşte me internaţional, inscriin- Ceauşescu, tovarăşei Elena
rii prestigiului şi rolului du-se ca o prestigioasă Ceauşescu, celorlalţi tova T o v a r ă ş u l Nicolae
României socialiste în lume. competiţie economică. răşi din conducerea de Ceauşescu a recomandat ca
la
prezentate
produsele
Cuvîntul de deschidere, a Edi|ia 1080 este profilată partid şi de stat le sint tîrg în premieră să fie in
fost rostit de tovarăşul Cor — ca şi cele precedente — înfăţişate unele din succe troduse în fabricaţia de se
nel Burtică, viceprim-minis- pe produse ale construcţiei sele proiectanţilor şi con rie, pentru a se asigura e-
tru al guvernului, ministru] de maşini şi utilaje. structorilor români de auto conomiei naţionale şi ex
comerţului exterior şi coo Vizita tovarăşului Nicolae vehicule. Impresionează, prin portului o gamă cit mai
perării economice interna Ceauşescu şi a tovarăşei marea lor capacitate şi pu completă de maşini-unelte.
tionale. Elena Ceauşescu, a celor tere de tracţiune, autobascu In acehişi timp, s-a cerut
în cadrul actualei ediţii a lalţi tovarăşi din conduce lantele de 100 şi do 50 de proiectanţilor, specialiştilor
Tirgului Internationa! Bucu rea de partid şi de stat, în tone — ultima distinsă re să găsească soluţii pentru
reşti, sint prezentate — pe cepe în pavilionul central, cent cu Diploma şi meda utilizarea pe scară mai lar-
o suprafaţă de 75 000 mp — unde sint concentrate peste lia de aur la Tîrgul inter C.S.H. — secţia mecanicii 1. Strungarul Vasile Spiridon,
exponatele a 180 centrale 1 300 de produse ale indus national de la Plovdiv ,—, este un muncitor care ¡.şi depăşeşte planul lunar cu 20—25
industriale, întreprinderi triei noastre constructoare celelalte mijloace pentru (Continuare in pag. a 2-a) ta sută. Foto: VIRG1I- 0X011,'
S E M Ă N A T U L G R I U L U I
Organizare temeinică, coordonare
Şi în Consiliul unic agro
competentă, participare cy toate forţele fa industrial Călan actuala bului, care a început de sarcini concrete pentru ca
drele de conducere din coo
campanie de toamnă cu curînd, ca şi la însămînţa- perativele agricole de , pro
noaşte o puternică mobili tul griului. Un bilanţ la zi ducţie, ca şi pentru forma
zare de forte. Se lucrează Ia această ultimă lucrare ţiile de lucru din S.M.A.,
intens la recoltarea porum- arată în felul urmălor : printre care merită aminti
te introducerea schimburi
lor prelungite la arat. ali
Uni tatea plan (ha) realizat (ha) mentarea tractoarelor în
cîmp, servirea mesei calde
Nădâştia 21« 63 mecanizatorilor la locul de
S încrai 10« 35 muncă şi ailcle, monile a
Gînţaga 12« 7« grăbi ritmul campaniei de
Ruşi 145 63 toamnă. S-a procedat, în
Strei 28« 8« toate unităţile, la reampfa-
Bretea Româna 145 34 sarod culturii griului acolo
unde urma să fie insămîn-
fat după porumb, astfel că
Aceste cifre relevă că formaţie de pluguri care există teren suficient pen
mai sini mari suprafeţe de este trimisă acolo unde tre tru arat_ şi semănat. La
teren care trebuie însămin- buie grăbit ritmul pregăti Bretea Română. Baţi/. Sin-
ţate. Este adevărat că pă rii terenului. Cu toate a- crai. Ruşi şi in alte unirăţi
mântul este tare, ceea ce cestea, nu se reuşeşte să se munceşte de dimineaţa
presupune efectuarea mai se atingă 110 ha pe zi, con piuă seara tîrziu.
multor discuiri şi acest tapt form programului st'abilvt.
face ca ritmul zilnic să fie într-o şedinţă operativă ce B. TURDEANU
încă mic. ConsRUil utv'c a- a avut loc recent la nivel
groindustrial dispune de o de consiliu, s-au stabilit (Continuc.e in pag. a 2-a)
