Page 39 - Drumul_socialismului_1980_10

¡2 @ SIMBATA, 11 OCTOMBRIE 1980

ss^gsssaa Proiectul Legii pentru modificarea Legii de

organizare şi funcţionare a consiliilor populare
SiUWg
EffiSEKHSSSÎ
uita spa- PARTICIPAREA MASELOR — pede acest lucru — pentru Concret, s-a lucrat la îm­ Procesul instructiv-educa- nu întotdeauna în concor­ se dea o mai mare impor­
RĂSPUNDEREA perfecţionarea continuă a prejmuirea şcolilor din Tur- tiv se bazează pe principii danţă cu cerinţele Institu­
4nl>a fran­ CETĂŢENEASCA democraţiei noastre socia­ daş şi Spini, la construirea ştiinţifice şi pentru a-şi a- tului de perfecţionare a ca­ tanţă educării materialist*
liste, dar şi pentru treşte- Căminului cultural din Pri- ştiinţifice şi orientării şco­
ţa nu-i de între importantele pro­ caz, a unor magazii la Că­ tinge scopul propus este drelor didactice. din Timi­ lare şi profesionale a ele­
iecte de legi publicate re­ rea răspunderii cetăţeneşti necesar ca el să se desfă­ şoara (Viorel Rusu); au un vilor încă din clasa a V-a.
t : „Vacan- a tuturor locuitorilor, atra­ minul cultural din Turdaş
o pro­ cent şi supuse dezbaterii pu­ şi la şcoala din Pricaz, la şoare după un plan întoc­ caracter prea teoretic şi S-a insistat, de asemenea,
se] sic Fil- blice, am reţinut în mod gerea lor la activitatea de repararea fintînii publice mit conform programelor trec prea uşor peste pro­ pe nevoia unei strînse legă­
gospodărire şi înfrumuseţare,
deosebit — privindu-ne di­ şcolare, cu obiective, sar­ blemele noi ivite in pro­
cativ la înfăptuirea planurilor de din Turdaş, a unui pod la turi cu familia (Ioan Ber­
irai — ar- rect — pe cei al legii pen­ Rîpaş şi altele. cini şi mijloace de realiza­ cesul învăţării, cum ar fi ea), organizarea reciclării
rtiv tru modificarea Legii 57/ re concrete. Aceasta este
joiitíci La toate acestea, cetăţe­ metodele active de preda­ şi cu învăţătorii care pre­
T968, do organizare şi În dezbatere nii au contribuit efectiv, ca una din grijile cadrelor di­ re (Ana Matiş, Aurora Bo- dau la chisele I şi a Il-a
funcţionare a consiliilor dactice ia început de an (Pompilia Benea). S-a evi­
de legi tu populare, care a trezit in­ publică dealtfel şi la acţiunile per­ şcolar, în fiecare unitate de deanu) etc.
tpinici pu- manente de gospodărire şi Anul şcolar trecut s-a în­ denţiat, de asemenea, nece­
teres în rîndul tuturor ce­ învăţămînt. Primul consiliu
De
un
>rin (ara tăţenilor comunei noastre. înfrumuseţare. mobilizarea real profesoral (din acest an şco­ cheiat cu rezultate bune sitatea colaborării inierdis-
şi
în
sprijin
Aceas.ta, deoarece îmbună­ dezvoltare economico-socia- lar) al cadrelor didactice de (toţi elevii au fost şcolari­ ciplinare şi între cadre (lu-
ïdxii lă în profil teritorial, la în­ participarea tuturor cetăţe­ lius Muraru); formării la e-
e ure-iţie tăţirile propuse vizează în­ treaga viaţă a localităţilor, nilor la acţiunile organiza­ la Şcoala generală nr. 1 Si- zaţi, .procentul de promo-
«tăşeşti — tărirea rolului şi atribuţiilor vabiiitate a fost de 98,2 la levii mici a deprinderii de
L consiliilor populare pe baza în comuna noastră, toţi lo­ te au fost deputaţii, care meria a'dezbătut planul ge­ muncă (Amalia Medrea).
: „Din loa-, cuitorii participă direct la s-au situat mereu în frun­ neral de muncă pentru anul sută, toţi absolvenţii clasei
rein icră pe dezvoltării unor forme şi tot.ee înfăptuim. Prin adu­ de învăţămînt 1980/1981, a VHI-a s-au integrat in Munca cu cartea, mişcarea
ţi<î a stu- metode noi de atragere a tea cetăţenilor, exemple de şl sportul, activitatea cultu­
ericanc tuturor cetăţenilor la înfăp­ nările generale ale organi­ hărnicie şi dăruire. în vii­ care cuprinde atît activita­ prima treaptă de liceu, s-a rală, de educaţie sanitară,
tuirea actului de conducere, zaţiilor de partid, în adu­ tor, informaţi periodic des­ tea la clasă, cît şi cea în îmbogăţit baza tehnico-ina-
în calitatea pe care o am, nările pe circumscripţii e- pre problemele ce le ridi­ afara orelor de curs. terială prin amenajarea a cea cu caracter practic etc.
mi-au atras atenţia în pri­ lectorale, pe sate, cetăţenii că bunul mers al treburilor Discuţiile prilejuite de trei cabinete multifuncţiona­ şi-au relevat importanţa î»
mul rînd noile obligaţii ale propun, dezbat şi hotărăsc comunei, cetăţenii vor par­ planul de muncă cît şi de le pentru clasele I—IV etc.), formarea tinerilor, prin eu-
consiliilor populare de a ce avem de făcut, apoi cu ticipa mai mult, mai direct informarea prezentată de dar s-au identificat şi ne- vîntul Danei Bejenariu, A-
organiza semestrial adunări toţii trec la traducerea în şi mai activ la întreaga via­ directoarea şcolii, Elena Pe­ impliniri (o frecvenţă ne- nei Matiş, Anei Socol şi al
5,00 1W cetăţeneşti în care să se fapt a hotărîrilor luate. De ţă a localităţilor noastre, penar, privind activitatea lui Mircea Sinescu.
ineţil; 7,0«, prezinte rapoarte cu privi­ exemplu, în acest an, au contribuind la prosperarea din timpul verii şi perioada corespunzăloare la clasele
Revista re la principalele probleme lor continuă. î—IV, s-a făcut prea puţin Dacă spiritul critic şi au­
:ral melo- fost efectuate, prin muncă de la începutul anului şco­ tocritic va dăinui în activi­
i de ştiri; care interesează obştea. A- patriotică, lucrări în valoa­ lar au evidenţiat dorinţa a- pentru sporirea materialului
io ; 10,00 ceste noi prevederi acţio­ re de 330 800 lei, din pla­ LIV1U CRANCIOVA cestui colectiv de a realiza tatea cadrelor didactice pe
10,05 Re- nează — e deosebit de lim- nul anual de 344 400 lei. didactic la ciclul gimnazial tot timpul anului şcolar, aşa
io ; 10,40 primarul comunei Turdaş un învăţămînt de calitate, etc.). Pornind de la aceste cum s-a făcut simţit in ca­
populare ; în acest scop pregătirea
[tiri ; 11,05 realităţi, colectivul cadrelor drul consiliului profesoral,
.,25 Disco- profesională este o preocu­ atunci obiectivele propuse
in Andrc- pare permanentă, aşa după didactice de la Şcoala ge­
npremieră nerală nr. 1 Simeria şi-a — creşterea randamentului
îuletin de cum arătau în cuvântul ior şcolar, accentuarea caracte­
moara fol- loan Berea, Pompilia Be- propus ca în anul şcolar
2,45 Mclo- care abia a " început să-şi rului practic-aplicativ al
:,00 De la 7TWJWZ J> 171 nea, Iulius Murara, Alexan­ lecţiilor, educarea comunis­
Olan club; dra Todor. Modalităţile prin folosească astfel disponibi­
: 10,15 Ra- MtomJbuk■JujJJLmL B. MM care această pregătire se lităţile incit rezultatele să tă a elevilor şi pregătirea
)0 Buletin lor pentru muncă şi viaţă,
•ele serii ; » Joi, în sala de apel a minei Lonea a avut loc o realizează sînt diverse, de fie superioare celui prece­
u clnteee. înfîlnire a minerilor cu scriitori şi redactori de la revistele la studiul individual, la dent. De~~aceea, au făcut o impulsionarea întregii acti­
cu ştefa- vităţi extraşcolare, îmbogă­
C'eia, Be­ Transilvaniei, manifestare tradiţională organizată în cadrul forme organizate, cum sînt serie de propuneri, în com­
ii Nieuşor „Lunii culturii şi educaţiei socialiste hunedorene — Sar- reciclările. Referitor la a- ţirea bazei materiale etc. —
Azi, In mis". © „Salonul hunedo- cestea, s-au formulat une­ pletarea măsurilor incluse
adi »fonicii în planul de muncă. Viorel' vor des eni cu certitudine
0 Cadenţe ® Aniversare. Şcoala generală nr. 2 Petroşani, situată rean al cărţii“ a prile­ le observaţii: programa lor fapte.
cllojurnal ; în cartierul Dărăneşti, la intrarea de nord a oraşului, a juit, ieri, publicului ele­ este identică cu cea pen­ Rusu, responsabilul comi­
•ls ; 24,00 împlinit in aceste zile 50 de ani de la înfiinţare. Cu pri­
0,05—6,00 ve an trei înUlniri cu tru examenele de grad şi siei diriginţilor, a propus să VIORICA ROMAN
1 nocturn. lejul aniversării felicităm colectivul de cadre didactice şi scriitori şi redactori, In
elevi pentru rezultatele remarcabile obţinute de-a lungul cadrul ,,Zilei Ediiurii
mşmsBş unei jumătăţi de secol. Dacia“, l'n prezenta au­
O Amenajări edilitare. La Lupeni se execută importan­ torilor Marin Badea, N.
isasizmsm te lucrări edilitar-gospo-dăreşti ; repararea străzii 6 Au­ Bocşan, Steiian Neagoie,
gust pe distanţa centru-gară, o doleanţă mai veche a Vasiie Tarta, Silvia To-
.tl căpitan lupeneniior, şi asfaltarea tuturor aleilor in cartierul Vîs-
on — Blcs- muş, Gheorghe Crislea,
blestemul coza iV. Mircca Vaida şi a secre­
n (Arta); ® In această săptămină minerii de la I.M. Bărbăteni
A.m fost tarului de redacţie A.
ra); Omul au fost gazdele formaţiilor artistice de amatori de la Coo­ Cîmpeanu, au iosl lan­
cce (Side- perativa „Straja" din Lupeni. Oaspeţii au prezentat un sate volumele ,,Germanii
An astasia spectacol in cinstea fruntaşilor.
Sălbaticul 'împotriva lui Hitler“,
PETRO- ffl Constructorii din Vulcan au predat in luna octom­ ,,Independenţa Româ­
il Hooper brie încă două blocuri (42 apartamente) în noul centru
tara, Irina niei în opinia belgiană“,
alosul din civic al oraşului. „Viaţa universitară clu­
II (Repu- • Expoziţie. Duminică, ora 11, la Clubul sindicatelor jeană“, ,,imagini“, ,,Io­
Burebista
,ia (Mun- din Lupeni va avea loc vernisajul expoziţiei interjudeţene nel Teodoreanu şi bucu­
\N : Sin­ „Bienala ’80“ a fotoclubului „Cristal" din localitate. Cei
ii (Intcca- peste 200 de artişti fotografi care şi-au anunţat participa­ ria melaiorci“, ,,Elemen­
Omul pă- te fundamentale de lizi-
a (Mine- rea au prezentat peste 800 de lucrări, din care juriul a că“, iar Mîrza Iacob a
: ştren- selecţionat 130, Cu acest prilej vor fi în minate 10 premii şi prezentat cartea lui Va-
:); TJRI- 21 de medalii pentru ceie mai reuşite fotografii.
rormidabil leriu Branişte ,.Oameni,
BRAD : lapte, întîmplări“.
iţeau» ro- CONSTANTIN ÎOVĂNESCU
Detectivul
imul care
i); GEOA-
cel mare Vedere din centrul oraşului Deva.
HAŢEG: Valeriu Bârgău lui Costa Gavras „Z“, Da­
Popular); miani este acela care, pe un Foto; VIRGIL ONOIU
ca tine ; nedisimulat ton de acuzare,
lin spaţiu denunţă practicile insalubre
SIMBRIA: „Alfabetul straniu ale C.I.A., lipsa de scrupule
i întoarce a înaltelor cercuri politice a-
mi­
resursele
l : Safari în care vă vorbesc“ ieriu Bârgău asimilează muîînd îşi readaptează salvîndu-se pro- mericane. „Un asiatic in plus“ « t
nu foloseşte eufemisme ; din
în
turi
fund-umane,
demitizîndu-le,
ceea ce se petrece pe ecran
sensurile lor mai adinei pe vis şi în cîntec. Oricit de reiese clar că, in timp ce mai avea la el 6 600 lei, .
Poetul himedorean Valeriu propria-i fiinţă poetică, a u- mult se insinuează în poezia propaganda oficială bate a- \ făcuţi tot din ceasuri şi |
Bârgău confirmă, prin a nui.suflet cu bătaie lungă. aceasta un tragism nedisi­ surzitor toba cu drepturile s baticuri. Miliţia municipiu- *
doua sa carte de versuri „Al­ Poetul de acum este, cum mulat, Valeriu Bârgău râ- omului (noi, românii definim lui Hunedoara n-a fost de k
fabetul straniu în care vă se defineşte, un „salahor al mine un vitalist. plastic caracterul bizar al si­ \ acord cu explicaţiile lui '
vorbesc“, recent tipărită în poeziei sociale“. Altundeva se . Vigoarea şi sunetul poeziei tuaţiei ; se vorbeşte de funie
rli din 10 eondiţii grafice excepţionale deconspiră in avanposturile întotdeauna tulburător sînt în casa spînzuratului !), în C.T. şi l-a • „taxat“ cum |
de Editura „Cartea Româ­ de unde „se recunoaşte cu parcă nutrite -de tinereţea culisele de la Washington se \ ® Lemnul cu bucluc. spune legea : confiscarea |
12, 42, 61, nească“, prognozele nu doar ochiul liber substanţa aces­ mintoasă a materiei dezlăn­ desfăşoară o activitate febrilă Pădurile sînt bunuri ale
ale unui premiu de editură tui ţinut“. Poemele sale de ţuite împotriva latenţei şi a de subminare a procesului de bunurilor şi a banilor şi în- $
8, 73, 15, prestigios, ci şi elogiile unor mare forţă expresivă rămîn morţii. Menirea poetului ră- destindere : se pun la cale ! întregului popor. Aceasta tocmirea dosarului de cer- |
%
critici de elită (St. A. Doi­ cele ce au, ca substanţă pri­ mîne aceea de a tulbura con­ lovituri de stat; amestecări nu înseamnă însă că fie­ cetare penală. Pentru că, *
cSştiguri : naş, I. Caraion, M. Cioba­ mordială, focalizarea unor e- ştiinţe. Iar această poezie o condamnabile in treburile In­ I care îşi poale lua partea operaţiile de care se ocu- |
face.
nii etc.). moţii de mari temperaturi la Prezenţa poetului cu acest terne ale unor popoare su­
Versul său se cristalizează impactul cu o realitate, fie nou volum trebuie să-l bucu­ verane şi sînt înlăturaţi, cu sa, aşa cum a procedat pa Toti se numesc specu- {
în forme stranii, topite din şi a nevăzutului, într-o per­ re pe adevăratul iubitor al toate mijloacele, toti cei ce \ Traian Giurgiu, din salul
masa realului şi reinventate petuă expansiune. Valeriu poeziei. cutează să gîndească şi să %
la temperaturi pentru unii Bârgău opune morţii timpu­ EUGEN EVU procedeze cinstit. Agenţii ea Rişculiţa, comuna Baia de
WWMl insuportabile. Dacă in prima lui strigătul cosmic al omu­ Dhannay pot acţiona, insă, I Cri.?. El a transportat a- © Cine răspunde ? Toa- ţ
caile a sa, poetul îşi smulgea lui, al conştiinţei. nestingherit, din moment ce * casă, fără lorme legale, tă lumea ştie cît de pre- |
pentru din magmele şi calcarele Ironia nu vieţuieşte în ast­ mecanismul Infernal al C.I.A. ţioase sînt acum, în cam- j
vrie: Vre- realului materia strigătului, fel de teritoriu liric, gravita­ lin ostatic în plus este ocrotit de interesele I material lemnos în valoa­ pania de însămînţări, trac- «
curs de din care apoi plămădea o tea cu care el îşi asumă lu­ cercurilor imperialiste. H re de circa 2 200 lei. Pen­
fi mal artă poetică discontinuă, de­ mea fiind caracteristică celor „Un ostatic în plus“ este tru ca altădată să nu mai toarele. Cu toate acestea, I
ădea ploi seori derutantă, acum poetul încruntaţi asupra marilor in­ Ecranizarea romanului radiografia unui caz. Dar nu \ tractoriştii Alexandru Pop î
avea şi trăieşte ceea ce am numi o terogaţii. Dramaticul este im­ revedere Grosvenor“, (ta este vorba de un caz singu­ confunde avutul obştesc
să. Local hiperconştientizarc a artei plicat pînă in apropierea a- Francisc Clifford, readuce în lar, ci de unul care poartă cu cel propriu, lui T.G., i de la'S.M.A. Călan şi Va- |
depăşind sale poetice. Valorificarea bisului, iar in dese spaţii ale actualitate numele excelen­ amprenta tlpicităţii. Asta, I s-a întocmit dosar penal. sile Ungureanu de la I.A.S. î
va sufla poeziei în această carte este poeziei sale bănuim scruta­ tului Damiano Damiani, ci­ pentru că atît fundalul gra­ » din aceeaşi localitate, au |
; intensi- izbirea cuvîntului de cuvint rea somnului ca o dimensiu­ neast care şi-a impus perso­ velor contradicţii sociale, ge- I
Hn nord- şi' lăuntrizarea in el, la li­ ne a spiritului. „Invocaţie nalitatea prin militarismul nerînd fenomenul, monstruos * ® Operaţii care se nu­ fost găsiţi cu tractoarele %
va fi cu­ mite ce pot cutremura orice continuă“ a naturii omului, său exemplar, prin arta sa al terorismului, cit şl antre­ mesc speculă. Carol Toti transportînd porci de la |
re 4 şi 9 leneşă sensibilitate. Opusă prin mijlocirea memoriei ime­ profund angajată.' „Un osta­ priza patronată de C.I.A., na­ I
itre 13 şi poeziei depigmentate, poezia diate sau a uneia subjugată tic în plus“ dovedeşte încă rată în film, sînt tipice. Fac- «4 este de loc din Voivodeni, tîrg spre casele lor. Ambii »
actuală are sunetul bronzu­ îantasmului, scufundarea în o dată că Damiani — din a tologia filmului semnat de judeţul Mureş. La Hune­ au fost sancţionaţi contra- 1
lui ce odată lovit, tinde a inefabil aduce mereu la su­ cărui bogată filmografie a- Damiani, bucurîndu-se de e- I venţional. Cum rămîne J
.ie lnsta- lua amplitudini uriaşe. Re- prafaţă rcliovele unei con­ mintim eîteva titluri: „De ce voluţia unor actori ca Tony V doara a venit să-şi plase­
Cerul va vanşîndu-se mereu in faţa ştiinţe ce este destinată alt­ este ucis un magistrat“; „Un Musante şi Claudia Cardina­ ze marfa. Care marfă se însă cu timpul şi carbu- |
. Vor că- inerţiei sufocante, căreia îi fel uitării. Poezia lui îşi cau­ glonte pentru general“; le, se consumă într-o atmos­ \ compunea din 7 ceasuri e- ranţii irosiţi? Cineva mal®
tb formă aruncă o mănuşă provoca­ tă „sensul unic“ „alfabetul „Mărturisirile unu.ţ comisar“; feră de maximă tensiune. %
1 şi nin- toare, ori declamînd în sluj­ straniu în oare vorbeşte“ „Mi-e teamă“ — nu umblă eu Fiindcă această factologie nu lectronice şi G baticuri. Şi trebuie să răspundă I 6
prezenta ba adevărului cel deseori ne­ fiind conştientizarea lirică a mănuşi etnd e vorba de in­ are nimic cu ficţiunea, ea I
i la 80 văzut, sau chiar încălecînd unui dat magic primordial, vestigarea realităţilor inco­ fiind, din păcate, realitatea Rubrică realizată cu sprijinul
eteorolog poezia ca pe o Rosinantă că­ redimensionat prin impera­ mode ale vieţii politice occi­ însăşi.
na Ţuţu- reia îi dă jar să înfrunte tivul suprem al civilizaţiei. dentale. I Inspectoratului judeţean dè interne
împreună morile de vînt, Va- Sufletul * asediat de maşină După filmul de excepţie al AL. COVACI