Page 40 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 40
Puq 4 SOCIALISMULUI NR. 7 132 © SlMBÄTÄ, 11 OCTOMBRIE 1980
tâ, în evidenţa neajunsurile Cmv i n tarea tov ară.şn 1 ui pentru preţioasele indicaţii
(Urmare din pag. t) existente şi cauzele lor, au Nicolae Ceauşescu a fost şi îndrumări date in vede (Urmare din pag. 1) ceapă. De asemenea, a-
climat de înaltă exigentă si făcut numeroase propuneri, urmărită cu deosebit inte rea ridicării pe noi trepte a vînd o suprafaţă mică, aici
responsabilitate comunistă, şi s-au angajat să-şi îmbu res, fiind subliniată In re întregii activităţi ostăşeşti. se apropie de sfîrşit şi cu
sub semnul hotărîtii unani nătăţească munca, să per petate rînduri cu aplauze şi Convocarea-bilanţ a luat tive ale noastre — spunea lesul porumbului. De la
me de a realiza şi in arma fecţioneze procesul instruc ovaţii. Participanţii Ia con- sfîrşit într-o atmosferă de tovarăşul Amn Medrea, grădina de legume se re
tă imperativul noii calităţi, tiv-educativ, pe baza sarci vocrarea-biîanţ au aclamat puternic entuziasm. Partici primarul comunei Baia de coltează şi se livrează zil
de a acţiona cu fermitate nilor rezultate din docu panţii au reafirmat aleasa Criş, mai avem de semă nic 3—4 tone de morcovi,
pentru perfecţionarea pro mentele Congresului al XII- îndelung pentru partid, pen preţuire a întregii armate nat 100 ha din cele 300 pătrunjel, păstîrnac, ţc-
cesului instructiv-educativ, lea al partidului, a cerinţe tru secretarul său general, planificate. Cele niai avan lină, sfeclă roşie şi varză.
pentru întărirea ordinii şi lor doctrinei noastre mili reafirmîndu-şi voinţa ne faţă de tovarăşul Nicolae sate slnt Ţebea şi Cărăstău, In alte unităţi, cum sînt
disciplinei militare. Partici tare, a ordinelor şi exigen strămutată de a face totul Ceauşescu, adeziunea totală care mai au de semănat cele din Mesteacăn, Ri-
panţii la discuţii — coman ţelor formulate de coman pentru întărirea continuă a a ostaşilor ţării la politica 11 şi respectiv, 9 ha. Pen biţa, Săliştea şi Birtin, mai
danţi, secretari de consilii dantul suprem al forţelor capacităţii combative a internă şi externă a parti tru a se asigura front de sînt de semănat între 5—
politice şi comitete de armate. trupelor, de a fi totdeauna dului şi statului, hotărîrea lucru la arat şi semănat, 15 ha. Suprafeţe mai mari
partid, şefi de state majo Primit cu puternice şi în la înălţimea încrederii a- lor nestrămutată de a-şi face s-a trecut Ia recoltarea au de însămînţat cu griu
re, ingineri şi alte cadre sufleţite urale, a luat, cu- cordate dc patrie, popor şi cu credinţă şi onoare dato porumbului pe tarlalele ferma din Tîrna.va, I.A.S.
militare — au analizat cu vînlul tovarăşul NICOLAE partid. unde acesta este copt. In Mintia, C.A.P. Vaţa şi
răspundere partinică, în spi CEAUŞESCU, secretar gene Ministrul apărării naţio ria, de a sluji cu bărbăţie şi ziua de 9 octombrie a.c., Zdrapţi, respectiv 70, 40 şi
su
interesele
devotament
rit critic şi autocritic, acti ral al Partidului Comunist nale a adresat tovarăşului la C.A.P. Rişca, unde se 27 ha. Dar şi aceste uni
vitatea desfăşurată. Ei s-au Român, preşedintele Repu Nicolae Ceauşescu profunde preme ale poporului, ale aflau ia cules peste 100 tăţi se vor încadra în e-
referit la rezultatele obţi blicii Socialiste România, mulţumiri pentru înaltele şi patriei noastre libere, in de cooperatori cu familiile poca optimă. Şeful fermei
nute şi experienţa pozitivă comandantul suprem al ior- mobilizatoarele aprecieri cu dependente şi prospere, Re lor se finaliza recoltatul pe I.A.S., ing. Vaier Lungu,
acumulată, punînd, totoda- ţelor noastre armate. care a onorat oştirea tării, publica Socialistă România. 20 ha, iar la C.A.P. Ţebea care se afla într-o tarla
lucrau de zor Ia cules unde loan Achim şi loan
peste 30 de oameni. Vrem Pascal, lucrau la pregăti
să stringent recolta de pe rea terenului, iar Toader
7 ha care urmează să fie Banu, ajutat de Leii (ia
semănate cu griu — ne Herbei, însămînţa -g-r?«;
spunea brigadiera Ana Be- sublinia că toate eforturile
rezeşteanu de la C.A.P. sînt îndreptate spre exe
Ţebea. Sînt Ia cules Le- cutarea unor lucrări de
Au început lucrările celui cis-aî Vl-iea pentru a protesta împotriva ti(ia Stana, Măriţi Călă- risună calitate si înscrierea
nivelului ¡nalt al şomajului rhar, Raveca Trifan, Tleana în timpul optim a semăna
Faur,
ierres ai Partictaius Muncii d n Coreea —- peste 2 milioane de per Simion, Mari|i Marian, Le- tului. David mecanizare şeful
:
secţiei
de
de
soane — şi a înrăutăţirii tiţia-Tămaş, Raveca Simi-
condiţiilor de viaţă ale oa ona, Andrei Călămar, Pe- la C.A.P. Lunca, ne spunea
PHENIAN 10 (Agerpres). ni il’S directoare a dezvol menilor muncii. iru Trifan şi mulţi alţi co că împreună loan Munte,
— Corespondenţă de la loan tării economice şi sociale £3 In comunicatul comun operatori cu familiile lor. Leontin D~agoş şi loan Bo
Erhan: La Phenian, în ma a ţării pînă în*' anul 1990. sovieta-sirian privind vizita !9 in pofida legii marţia La C.A.P. Brad, unitate ta, pregătesc 12 ha, pe
oficiaiă de prietenie între
rea sală a Casei Armatei, De asemenea, au fost e- prinsă in Uniunea Sovietică, le şi a restricţiilor deosebit care a terminat semănatul care Nicolae Culda le va
au început vineri lucrările videnţiate pe larg activita in fruntea unei delegaţii de de severa impuse populaţiei griului, inginerul şef Mir- însămînţa cu griu. Tot
sud-coreene
actualele
de
celui do-al VI-lea Congres tea şi propunerile partidu partid şi guvernamentale, autorităţi, studenţii Institu cea Oprişa, a‘ linut să ne ceea ce azi pregătim, mii-
întrea
însămînţăm.
şi
ne
informeze că s-au semănat
al Partidului Muncii din lui în vederea înfăptuirii de Hafez Ai-Assad, secretar tului de teoiogie din Seui 7 ha cu ’ legume, iar în a- ga muncă se desfăşoară în
Coreea, eveniment ,de deo aspiraţiei vitale a poporului general al Partidului Baas s-au reunit demonstrînd îm ceste zile se plantează şi mod operativ, fără pauze
sebita însemnătate în viaţa Arab Socialist, preşedintele potriva legii marţiale şi cele 5 ha planificate cu între lucrări
coreean — unificarea paş
partidului şi poporului co Republicii Arabe Siriene, se răspîndind manifeste prin Eforturi susţinute pentru a aduna
reean prieten. nică şi independentă a pa arată —- menţionează agen care se aducea un profund
triei. ţia TASS — că in cursul omagiu sutelor de oameni
Lucrările congresului au şi pune la adăpost toate nutreţurile
La lucrările congresului convorbirilor s-a procedat care şi-au pierdut viaţa în
fost deschise de tovarăşul participă numeroase dele la un schimb de opinii in timpul rebeliunii din oraşul Cine vrea să aibă ani Am remarcat faptul că la
Kim ir Son, secretarul ge problemele dezvoltării pe Kwangju, înăbuşită în sîn- male' frumoase şi să obţi C.A.P. Brad toate furajele
gaţii de peste hotare, repre- nă producţii bune de lapte, sini depozitate şi păstrate
neral al Comitetului Cen mai departe a relaţiilor so- ge de către regimul dicta
tral al Partidului Muncii zentînd partide comuniste, vieto-siriene, ale situaţiei torial, in cursul lunii mai. carne şi lină —• spunea to în şoproane-fînare, reali
zate cu sprijinul întreprin
din Coreea, care a prezen muncitoreşti, socialiste, so- din Orientul Mijlociu şi în varăşul Tănase Aridriciiu, derii patronatoare — l.M.
brigadier de cimp la C.A.P.
H Bugetul Republicii Zim-
tat raportul de activitate a cial-democrate, partide de alte probleme internaţiona babwe pentru anul viitor Vaţa de Jos —-, strînge şi Barza. Importanţa depozi
partidului pe perioada ca mocratice de guvernămînt, le de interes reciproc. relevă orientarea realistă a pune la adăpost toate nu tării nutreţurilor în finare
re a trecut de la cel de-al precum şi unele asociaţii şi' ■ Liderii sindicali brita guvernului condus de pri treţurile, nu lasă nimic pe este relevată do faptul că
V-lca Congres. Raportul a organizaţii internaţionale. nici s-au întrunit fa Londra mul ministru Robert Mu- cimp. în ziua de 9 octom la o şiră de 500 tone fin
înfăţişat un amplu şi îrrsu- Partidul Comunist Român pentru a examina proble gabe şi preocuparea pentru brie a.c. aici, cu sprijinul depozitat în aer liber se
fleţitor tablou al victoriilor este reprezentat la Congres mele care vor fi abordate dezvoltarea economico-so- şi participarea directă la pierde prin depreciere cir
muncii
pri
şi succeselor remarcabile de o delegaţie condusă de în cursul întîînirii prevăzute cială a ţârii, scrie revista organizarea Gheorghe a Tema, ca 50 tone. adică 10 , la
marului
sulă. investiţia ' pentru c.rfi-'
dobîndite- de oamenii mun tovarăşul Ilie Verdeţ, mem pentru săptămina viitoare, „Jeune Afrique". Ritmul de a vicepreşedintelui con strucţia unor asemongi. fi
cii din Republica Populară bru al Comitetului Politic cu primul ministru, Marga- creştere economică prevă siliului popular, Remus Mi- nare se recuperează f in
Democrată Coreeană sub Executiv al C.C. al P.C.R., ret Thatcher. Un purtător zut pentru anul 1981 este clean, a altor tovarăşi de cel mult doi ani. Această
de cuvînt sindical a anunţat de 10 la sută, ceea ce va
conducerea avangardei sale prim-mi nistru al guvernului. că se are în vedere orga permite crearea a 100 000 la consiliul popular, a fost pierdere a fost complet în
revoluţionare, în edificarea Lucrările congresului con nizarea de demonstraţii noi locuri de muncă. iniţiată o acţiune masivă lăturată la C.A.P. Brad
noii societăţi socialiste, li- tinuă. de transport a finului din prin depozitarea în şoproa-
cimp la depozitele din fer ne, unde întreaga cantitate
me. Erau la transport de fîn se află ta adăpost.
peste 20 de atelaje, î-am În total, în cămările zoo
Haiti: Săracii din ce în ce mai săraci i notat pe Nicolae lovan, tehniei din acest consiliu
• Viorica Crepcea, loan Fe- sînt depozitate mai mult de
Dicta!ura lui Duvalier nevoiţi să doarmă sub ce starea pentru cele 3 800 Anual, 0,7 la sulă dini re 1 ier, Partenie Cristian, Prun 4000 tone finuri şi aproape
conduce la ruină ţoală ta rul liber din lipsă de lo de ¡umilii extrem de boga ţăranii haitieni Îşi părăsesc cise Voica, care veniseră 6000 tone siloz. Cantităii
ra, dar haiticnii nu şi-au cuinţe. Dacă adăugăm la te. satele, plecând spre ora cu carele încărcate eu fin. mari de finuri, între 300 -
pierdut încă speranţa. Po toate acestea că 320 000 Potrivit unui- raport al şe. 0,4 la sută din popu La brigada din Vaţa sînt 400 tone şi chiar mai mult,
între 600 şi 801' tone siloz au
trivit unui recent docu de persoane trăiesc In Băncii Internaţionale pen laţie' pleacă anual în depozitate în finare şi în C.A.P. Brad, Rişca, Lunca,
ment elaborat dc Banca tr-o completă lipsă dc sa tru Dezvoltare, sărăcii au S.U.A., Venezuela şi EU- şire Circa 100 tone fîn, iar Ţebea şi Mesteacăn. Fer
Mondială, intitulat ,, Haiti, lubritate, In zone supra devenit şl mai săraci, iar . ropa. Cei de-al doilea în Cimp mai sînt 15 tone, ma de oi din Mesteacăn a
studiu asupra sectorului populate (cum slnt Saint- bogaţii şi mai bogaţi : 0,8 mod : lupta pe pămlntul care în aceste zile vor fi I.A.S. Mintia, şef de fermă
urban“, 61 la sută din hai• Martin, Portail-Saint-Jo- Ia sulă din populaţie aca naţional.' Din 1976 pînă In aduse la fermă. In depozite ing. Matei Cian, mai are
tieni au un venit pe locui seph, Saline, Bcl-Air, Fort- parează 43,7 la sută din prezent au avut loc nenu sînt aproape 200 tone nu în cîmp peste 200 tone do
treţuri, iar însilozate peste
tor de 60 de dolari pe lu National), avem o imagine veniturile ţării pentru a mărate greve in această fîn. Ce aşteaptă, nu se
nă şi slnt In imposibilita aproape completă a situa nu lăsa decll 10,8 la sută ţară. în alara organizaţii 400 tone, din care 80 tone ştie. Sînt unele C.A.P.,
C.A.P.
La
Ţebea
sfeclă.
tea materială de a avea ţiei din această ţară. la 61,4 la sută clin popu- lor care acţionează In sînt depozitate 290 tone ca cele din Ribiţa, Că
măcar o masă pe zi. La 17 clandestinitate, partidele răstău, Vata şi Ţebea,
finuri,
150
tone
Şi
paie
la sută dintre ţărani, acest 580 tone siloz. în aceste care au deficit do furaje.
venit nu este cieclt de 33 D!M PRESA STRĂINĂ poiitJce au trecut la ac zile se transportă ultimele Trebuie luate măsuri ca
de dolari. în timp cc 09 Ia ţiune în ciuda sălbăticiei 30 torte de linuri. Şeful necesarul de nutreţuri să
sută dintre copiii Iiailieni de care dau d o v a d ă
Potrivit documentului Iaţie. Inilaţia, care cu ,,Tontons Macoutes“ şi fermei zootehnice, Lau- fie asigurat acum şi nu ia
suicrcaiî In 1058 de mal- menţionat mai sus, dacă noaşte proporţii îngrijoră „Leoparzii“ (organisme re renţiu Tod, relata că se lu iarnă, sau la primăvară. A-
nutriţie astăzi proporţia In perioada 1071—1078, toare, determină Iniomcta- crează -cu 10 atelaje la sigurarea bazei furajere
acestora csle de 87 la su masele populare s-au în rea a zeci de mii de per presive ale regimului Du transport, că mai au de în- conform balanţei este o
tă. glodat in datorii tot mai soane. Haiti a devenit un valier — n.a.) şi a legii silozat porumb. Nutreţul se prevedere de plan obligato
din 28 aprilie 1969 care
Şaizeci la sută din popu mari, cei bogaţi au deve adevărat intern pentru cei află depozitat în două fî- rie. Acest lucru nu trebuie
laţia urbană locuieşte in nit şi mai bogaţi. în 1970, peste 85 la sulă din lo prevede pedeapsa cu moar nare acoperite şi în 16 şire. uitat şi nici neglijat.
tea pentru oricine se o-
capitala ţării, Port-au- Halii număra 200 de ia- cuitorii săi — 65 la sută
Prince. Această capitală, mi Iii milionare. în 1976 clin populaţia activă şuie pune regimului. A luat LOTUL ECHIPEI ROMÂNIEI
concepută pentru 100 000 existau 00 000 dc ¡amilii ră un şomaj Îngrozitor, este iiinţă Liga hailiană a PENTRU MECIUL
de locuitori, numără astăzi ale căror venituri se ri lipsită dc orice asistenţă drepturilor omului. Ţără CU ANGLIA
800 000. Port-au-Prince a dicau la peste 90 000 de socială, medicală şi sani nimea protestează, asocia
rarii
devenit deci un oraş com dolari pe an, iară a mai tară. ţiile artiştilor, scriitorilor, nesciu (portari); Negrită, Ştefă-
Munteanu
Sameş,
II,
In vederea meciului <le rot
plet inadaplat. în 61 la socoti depozitele lor în Acestei mari mizerii ma cadrelor didactice se ridi ind dintre echipele României Nicolae, Păltinlşan, Ungureanu
sută din case, locuitorii băncile străine. Politica Iui teriale, poporul hailian i-a că pentru apărarea inte şi Angliei, care se va desfă (fundaşi); Dumitru, Ţicleanu,
Bălăci
miercuri,
'nu dispun decîl dc trei Duvalier a adus cu ea un răspuns în două teluri: reselor lor. şura, August“ din pe stadionul Beldeanu, lordănescu, Cămătaru,
(mijlocaşi);
Cri.şan,
fe
„23
Capitală,
metri pătraţi pentru a trăi, cortegiu de mizerie pentru primul fiind de a emigra deraţia de specialitate a alcă- M. Răducanu, A. Ionescu
iar 30 000 de cetăţeni sini clasa muncitoare şi bună- In alic ţări, cu orice preţ. (DIN „AFRIQUE-ASIE") * tuit următorul lot do jucă- (atacanţi).
I tori : Iordachc, Speriatu, Mo- (Agerpres)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istraia (redactor sef) Lucia Eleno Lîcîu, Gheorghe Pavet (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
KLUACITA Şl ADMINISTRA ţ IA Abooamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorfi voluntari s
o
str Dr Petru Groza nr 35 Telefoane I r275 li 12157 20708 din Întreprinderi şl Instituţii
TIPAR-Ht. ■ Tipoofştia Dpi ) «ir 23 A'io'i«' nr 7*7 Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 lunii 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).