Page 41 - Drumul_socialismului_1980_10

\y

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ !
Prezenţe

hunedsr« în

bazinul

carbonifer

ai Olteniei

Spre orizontul de nord
al Oilcqiei, cununa mun­
ţilor e albă. De curînd,
peste înălţimile Carpafi-
ior s-a coborît iarna. Un­
deva, lingă satul Urdari,
în apropierea Întreprin­
derii miniere Roşia-Peş-
teana, sub dealurile care
au îmbrăcat culorile car­
min ale toamnei, se ailă
coloana hunedorenilor
veniţi de dincolo de Pa-
ring şi Vîlcan în acţiu­
Anul XXXII, nr. 7 133 DUMINICĂ, 12 OCTOMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani nea „Gorj 7000“. Cu un
Acţiunea
Zile holârstoore în agricuSturâ
„Gor j 7000“
Eforturi susţinute Ie recoltare, pentru zâmbet iscuns, comu­
nistul Petru Sînlmărean,
eliberarea terenului si semănat şei de coloană, se des- C.S.H. laminoare de profile mici. Echipa condusă dc La-
tăinuie : .No, dragii mei,
•» că azi m-or prins cei 39 dislav Slovenski pregăteşte oţelul comicr pentru export.
Insămînţarea griului in de ani Ia cărbune, în
epoca optimă, în condiţii Gorj! Poate şi la anu', Auioconducerea muncitorească în acţiune
agrotehnice superioare pre­ tot aici...“.
ocupă toţi factorii de răs­ — I.a mulţi ani, bădie !
pundere — mecanizatori şi —- se auziră nişte voci Fiecare membru al consiliiïlui
cooperatori, cadre de spe­ din Jur.
cialitate. Acestea sînt con­ — Nu poli spune că
diţii hotăritoare în obţine­ n-ai ieşit şi azi cu par­ oamenilor muncii - un participant
rea de recolte bogate, fapt cul activ sută ia sulă,
demonstrat de experienţa interveni tînărul meca­
cooperativelor fruntaşe din nic Ion Toderaş, „copi­ activ la elaborarea deciziilor
Lăpuşnic şi Dobra, care au lul ăla micu', din Petro­
obţinut şi în acest an pro­ şani“ — W/a cum îl cu­
ducţii mari de griu şi orz. nosc ei, hunedorenii. şi transpunerea lor în viaţă
în această privinţă expe­ In acea zi, revizorul
rienţa a demonstrat că fie­ tehnic Vaier Iclănzan, Consiliul oamenilor mun­ tiv vicepreşedinţii acestui
care zi de întîrziere la se­ laolaltă cu mecanicii Gh. cii, ca organ de lucru, dez­ organism la activitatea do
mănat diminuează în mod Avram, Ladislau 7. ud or bate şi urmăreşte perma­ conducere. Pentru analiză
substanţial producţia. A- şi Ion Toderaş reuşiseră nent modul de îndeplinire ne-am oprit la Uzina de u-
şa de exemplu, la soiul să remedieze defecţiuni­ a sarcinilor de plan la toţi tilaj minier şi reparaţii Criş-
Dacia, producţia scade cu le apărute la o maşină. indicatorii, a bugetului de cior. Documentarea artico­
Mecanizatorul Ioan Achim, lucrind la discuit inix-o tarla 46 kg/zi întîrziere, iar ia venituri şi cheltuieli, stabi­ lului de faţă are la bază re­
din Steia, aparfinînd formei din Tirnava a I.A.S. Mintia. „Pentru cine iubeşle
soiul lulia cu 110 kg/zi. A- lind măsuri concrete de gistrul de procese verbale
cestea sînt soiuri pe care munca, se destăinuia realizare a producţiei in încheiate cu prilejul şedin­
le cultivăm şi noi. La alte conducătorul auto, Va- cele mai bune condiţii şi cu ţelor C.O.M., discuţiile cu
soiuri producţia se reduce lerian Lupa, greutăţile maximum de eficienţă. Fie­ Alexandru Lazăr, secretarul
13 Intensificarea recoltării porumbului, cu prioritate cu 67 kg/zi. Iată dar ce dispar. Noi venim de Ia care membru al acestui or­ consiliului şi cu Ioan Opri-
de pe tarlalele care urmează să fie însămînţale cu grîu. mare importanţă are respec­ Teiiuc şi nu ne-am te­ ganism de conducere, în şa, directorul uzinei.
Ë3 Grăbirea lucrărilor de pregătire a terenului şi de tarea perioadei optime de mut niciodată de surpri­ virtutea, mandatului încre­ în urma studierii atente
insămînţarea griului. Munca la arat să fie organizată semănat. Practica proprie zele meseriei“. dinţat, răspunde de înfăp­ a proceselor verbale rezul­
în două schimburi. ne-a demonstrat — spunea La iei de frumos ne-a tuirea sarcinilor trasate, tă că preşedintele comitetu­
S2 Recoltarea legumelor — coniorm graficelor, în Mircea Petrişor, inginerul vorbii experimentalul .şo­ desfăşurînd o activitate am­ lui de sindicat pe unitate,
funcţie de solicitările populaţiei. şef al C.A.P. Lăpuşnic — fer din Teiiuc şi despre plă şi conştientă de infor­ Dumitru Bodea, vicepre­
38 Ţoale fructele — recoltate şi depozitate în mod că însămînţînd culturile hărnicia confraţilor de mare a oamenilor muncii şedinte al C.O.M., a desfă­
corespunzător. pînă la 15 octombrie şi a- breaslă, Iulian Petru, şurat o activitate hună, par-
cu problemele dezbătute şi
§3 Jnsilozarea tuturor cantităţilor de produse necesare sigurînd o densitate de Biba Nesu, Gh. Coca, hotărîrile adoptate la acest ticipînd activ la dezbaterea
pentru sezonul de toamnă-iarnă atît pentru consu­ pesle 500 plante/mp pu­ Mihai Delihaş, Al. Timol- nivel, fiind, în acelaşi timp, principalelor probleme ana­
murile colective, cit şi pentru nevoile populaţiei. tem obţine producţii pînă te, Cornel Ciurar, Petru purtătorul dc cuvînt al ce­ lizate. Remarcăm pozitiv
ES Respectarea graficelor de recoltare şi livrare a sfe­ la şi pesle 4000 kg/ha. Marc şi Gratian Circo. lor pe care-i reprezintă. faptul că la fiecare inter­
clei de zahăr. Aceeaşi grijă, preocupare La început au Iranspor- venţie a sa (din cele şase
SS Onorarea obligaţiilor la fondul de stat de către şi răspundere pentru buna Fără a mai insista, ia
unităţile agricole socialiste, cil şi de către gospo­ N. BADIU ION ELENA general, asupra sarcinilor şi LIVIU BRAICA
dăriile populaţiei. atribuţiilor C.O.M., care se
® Asigurarea bazei furajere. Transportul, depozitarea (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) cunosc, să urmărim în con­
şi însilozarea nutreţurilor trebuie grabnic finalizate. tinuare, cum participă efec­ (Continuare in aap. o î-al
E9 încheierea în această săptămînă a lucrărilor de
pregătire a adăposturilor pentru iernatul animalelor.

Măsura efortului
MXCENTE
şi o heliograiislă încearcă,
după iiecare spectacol,
sentiment ui cald pe care-I
— li vedefi eleganta în dă acea oboseală plăcută,
dans ? Poate aborda orice sinonimă cu măsura efor­
repertoriu — de Ia rilma- tului depus. Şi cît de în­
rile cele mai îndrăcile pî- cărcat de frumuseţe este
nă la dansul liric, de mare acest efort când el vine
finele. Şi ştifi ce este Ia după încheierea unei zile
I.R.I.U.M. Petroşani, secţia de susţineri hidraulice Vulcan. Atelierul montaj slîlpi hidraulici. Brigada de monturi
viata lui ? Buldozerist. de muncă, uiide, de ase­ condusă de comunistul Dionisie Malyaş este fruntaşă în muncă.
Aprecierea coregraiuiui menea, ai dat măsura In foto : aspect de la montarea şi încercarea unui lot de stilpi hidraulici. Foto: VIIIC.II. ON'Ou;
Mircea Ocoş era la adre­ vredniciei! Maistrul Petru
sa dansatorului Vasile Ormindean, de Ia atelie­
Bucur, din prima pereche rul mecanic al Întreprin­
a iormafiei „Gelusa“. De derii de utilaj terasier şi strada M. Viteazu. 62 de fa­ CESULUI TEHNOLOGIC. La curat materiale pentru a fi
zace ani iubitorii iolclo- îmbunătăţiri iunciare, pro­ milii himedorene vor benefi­ secţia de cherestea din Vata construite asemenea staţii la
cia de reparaţii, iar 40 se vor de Jos se execută ample lu­ intrarea şi ieşirea din Dobra.
rului românesc din Judeţ iectări şi execufii în con­ muta in propriile aparta­ crări de modernizare a pro­
îi remarcă talentul în for­ strucţii Deva, spune des­ mente. cesului de producţie. Astfel, E MUNCA PATRIOTICA.
maţiile de dansuri. De pre Vasile că-i „vrednic se află in stadiu de finali­ Cetăţenii comunei Boşorod,
0 EXPOZIŢII; La casele <le
□ SPECTACOL DE DIVER­
popu­
de
consiliul
cinci ani, din cei zece dă­ ia muncă, ca şi la Joc. cultură din Deva, Brad, O- TISMENT. Casa de cultură zare hala de semifabricate şi mobilizaţi efectuat, în perioada
au
lar,
prefabricate
şi
continuă
in­
ruiţi scenei, Vasile este Vasile-i în rîndul oameni­ ră.ştie şi Haţeg se deschid azi din Petroşani organizează as­ tens lucrările de moderni­ trecută din acest an, mun­
secondat în dans de Ma­ lor care ştiu ce-i munca şi mîine expoziţii de artă tăzi, în sala mare, un specta­ zare la linia de debitare şi că patriotică în valoare de
fia, sofia lui. Doar venirea dăruită şi oboseala ce-(i plastică pe in tema „Judeţul col de divertisment, in care la depozitul de expediţie a aproape 2 milioane lei, reve­
rock,
muzică
produselor.
creaţia
Hunedoara
prezintă
folk
plasti-
pe lume a Cristinei a lip- dă mulţumire“. cienilor amatori“. Expun ar­ şi disco. Pentru prima dată nind circa 500 lei pe cap de
rea­
Printre
locuitor.
lucrările
sil-o, o perioadă, de bucu­ tişti plastici amatori din cele într-un spectacol de aseme­ ţa STAŢIE DE AUTOBUZ lizate se numără un pod de
ria de a împărtăşi, alături — Dincolo de această 6- patru oraşe. nea anvergură, grupul vocal LA ABUCEA. Prin grija Con­ beton in satul de reşedinţă,
al
„Acustic“
de soful ei, aplauzele boseală, care vă luminea­ H LOCUINŢE NOI. Comisia instrumental cultură, alături de siliului popular comunal D»- canalizarea Văii Bobăii, as­
bra, care a asigurat materia­
faltarea de drumuri ş.a.
de
casei
spectatorilor de pe scene­ ză chipurile, ce vă dori[i ? de recepţie a locuinţelor, care va evolua cunoscutul lele necesare şi asistenţa teh­ ION , CIOC!.EI
le atîtor ieslivaluri locale — Ga şi Crislina (care constituită la nivelul Consi­ grup vocal „Trison“. In ve­ nică, şi cu participarea cetă­
liului
municipal
o
cil
sau de pe cele care au a împlinit doi ani!) să ne nedoara, popular făcut recepţia Hu­ a detă, actor reinfîlnlre comedie îndră­ ţenilor, s-a construit şi dat
gitul
de
Jean
a
în folosinţă o staţie de au­
dus faima folclorului româ­ urmeze. 102 apartamente in blocurile Constantin. tobuz la Âbucea. Mai sînt în
nesc în Iugoslavia, Elve­ nr. 40 din Micro 15 şi nr. construcţie două staţii la Fă-
ţia, Franţa. Un buldozerist LUCIA L1C1U 4 proprietate personală din ra MODERNIZAREA PRO­ gcţel şi Lăpuşnic şi s-au pro­