Page 43 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 43
DUMINICA, 12 OCTOMBRIE 1980 Pag. 3
Noi, românii, avem de-a vrea şi o incursiune în inti fled. : Casa e un simbol, G. C. : Intenţia noastră o
lungul istoriei patriei nenu mitatea personajelor. Vedeţi, de fapt. fost să t.ansmitem publicului
{ Consemnări Olarii I mărate momente memorabile se v rbeşte mereu despre u- G. C. : Da, casa e un cap emoţiile trăite de eroi şi ihi
T \ în ca re poporul şi-o dezvă manism. in film am încercat de pod, un punct strategic să-l îngrozim.
4 In--fiecare an, la ceasul puţin fericite, să innoias- 1 luit chipul, idealurile, năzuin să exemplific tocmai acest dc care depindea reuşita ac M. B. : In mai toate filme
) bl'mdelor melancolii şi al că străvechile tipare. Prin- ţele. Racordarea creatorului umanism. ţiunilor viitoare. le de război, imaginea unui
A I rozelor ce mor înălţînd ire olari nu crccl însă că \ de film la istoria neamului Red. : Fii mul are, dealtfel, Red. : Nu e singurul sim tanc care explodează şi p«f)-
SUE ^ patetice şi incredibile cu- veţi găsi nici un aseme-1 său, îndemn pe care secre multe adevăruri de viaţă. bol din film. Scena în care tre flăcări eroii fac salturi a-
i lori, ne vizitează strămo- nea inovator. Pentru că o- } tarul general al partidului i-a Scenele cu copilul orfan, cu boneta neamţului este călca crobatice, este tipică. Un mod
* şii întruchipaţi în oale şi larul ştie din îndelunga sa ) adresat, de atîtea ori, oame teama tînărufui soldat... tă în noroi de către soldaţii facil de a impresiona, cate
...
„ y ----------y......-............— ■
„PiV.ru- ţ ulcele. Dintre toţi moşie- comuniune cu lutul că a- ţ nilor de literatură şi artă — G. C. : Datorez aceasta co români este semnificativă. se adresează ochiului, nu su
i&dul s; 4 ril de străveche obîrşie,■ cesla este o materie slra- • îndemn care la tribuna ce laboratorilor mei, pentru că, G. C. : Include în ea ideea fletului. „...am fost şaispre
itftlon ] olarii sînt cei mai stră- nie şi complexă, care nu \ . lui de-al 11-1 e-a Congres ai in faza de pregătire, dau o- întregului film. zece“ e un film ol trăirite,
) vechi şi cei mai fideli a- îngăduie decît sărutul u- } 'consiliilor populare a devenit al interiorizării.
zicii i cestei străvechimi. Mcşle- nei anume simplităţi. Ola- ' chema re-program — îşi gă ileana Dobay : Pe mine,
;trioi ■ şugul lor e de o vîrstă rul ştie chiar fără să în- seşte o elocventă expresie în
ùeal cu omenirea însăşi, împli- cerce — intuiţia sa artis- producţia cinematografică care am trăit astfel de clipe
rv : o- ....am fost şaisprezece". Pre (de tensiune, încercuiţi de
. produc- nindu-se cu acelaşi suilet lică e fără greş, iar de- l Racordarea creatorului nemţi), filmul m-a impresio
rflor de simplu şi mare, cu ace- getele i-o spun de fiecare î miera de gală în judeţul nos nat profund. Mulţi soldaţi ou
ta Ma- leaşi zece degete şi cu a- dată — câ ornamentaţia 1 tru, în prezenţa unui grup de murit în mîinile mele, rugîn-
ceeaşi roată (ciudată a- care bucură ţesătura sau ) realizatori — Georae Cornea, du-mă să le transmit acasă
ccastă unealtă, rămasă lemnul e refuzată de cal- regizor, Alexandru intorsurea- de film la istoria
n ţara un ultim mesaj. Vă daţi, deci,
li — tra neschimbată de la zămisli- da şi unduioasa plămadă nu, operator şef, Dan Do seama ce a însemnat pentru
cii şi fele rea ei din urmă cu veacuri de lut. De aceea, nici rn ian, Alexandru Perghe şi mine acest film !
şi născută din întîile scîn- kitsch-ul — deplina ex- Mircea Bodoian, autori —
Sado- leieri de genialitate ale u- presie a prostului gust — ■ ne-a prilejuit organizarea u- neamului său Haralambie Munteanu : Şi
lăreştilor“ manităţii.'). Şi să nu ui- n-a dobîndit niciodată viza 1 nei dezbateri, în colaborare pentru mine care l-am trffît,
i-am simţit drama pînă fe
a atu- tăm locul, acest prieten al de intrare în lumea ola- ^ ca întreprinderea cinemato
nafcografi- olarului, fără de care stră- riior, meşteşugul lor — sau ■ grafică judeţeană. La dezba Cehoslovacia. M-a impresio
Pariea I tere au participat reprezen Red. : Fiecare din cei şai nat acum şi prin omenescul
imtra eei dania sa ar rămîne zadar- arta lor ? — liind cel mai perolorilor şi actorilor posibi lui.
ni că. Focul care dăruieşte puţin poluat din toate tanţi ai publicului, printre ca litatea să vină cu propuneri. sprezece eroi vine in scenă
i ¡Liiuiui glas. Focul care dă meşteşugurile tradiţionale, i re şi Dobay ileana, care în Ei vin cu date şi încărcături cu o biografie proprie, tre Dan Damian : Omenescul,
rii Komâ- l lainicelor smalţuri slrăiu- Dintre toţi meşterii slră- ( cel de-al ll-Iea război mon noi. De pildă, iui Dan Da- cută. Se poate vorbi însă şi care însoţeşte românul in
îs , lut v t y z tiicytbi u ow u «
\ ciri unice, de un calm şi vechi, se zice că olarii ) dial a activat ca soră medi de o biografie comună. orice împrejurare.
„Pierre- cală in spitalul de campanie mian ii aparţine ideea ca pe Alexandru Perghe : Şi care
ier& pe \ de o discreţie ce nu pol li sînt cei mai tenaci şi mai i lingă grupul de ostaşi să se Mircea Bodoian : Aşa se
teţie a 1 regăsite pe tărâmul nici u- tăcuţi. E liresc să lie asl- ■ 14 ai armatei române, şi Ha- pripăşească şi un cîine, sce şt justifică titlul am fost şl nu face acest film sâ fie, prin
ftanceze. nul alt meşteşug. Focul fel, de vreme ce prin ime- tl ralambie Munteanu, la ria nele cu acesta găsind caldă au fost şaisprezece. multe secvenţe, memorabil.
care dăruieşte ulciorului moriala lor intimitate cu ţ dul său fost utecist voluntar audienţă la public. G. C. : Formularea cu „am Alexandru Intorsureanu :
durată. pămîntul, ei se a Hă din- i pe frontul antifascist. fost" se explică şi prin fap Prin aceste momente n-am
Dintre toate meşteşugu- totdeauna în vecinătatea ' Red. : Inspirat din cronica Red. : Toate aceste secven tul că filmul este un fel de încălcat „teritoriul" subiectu
R1E rilc străvechi, conserva metalizicii. Rcdînd lutului) evenimentelor dramatice din ţe, pe lingă faptul că fac do narare a evenimentelor de lui propriu-zis, ci am impri
toare prin înseşi natura şi trup dezmierdat de ulcior,) cea de-a doua conflagraţie vada umanismului, conferă
Ilnslia către singurul supravieţuitor mat spiritului eroic al oame
condiţiile lor de manites- olarii m-au iascinat mereu, i mondială, filmul ne dă posi filmului veridicitate. — Dobriţa. nilor valorile inegalabile ale
tare, meşteşugul olarilor evocîndu-mi acel superb 1 bilitatea să cunoaştem nu G. C. : Autenticitatea ne-a M. B. : Drama acestui per umanismului, din care patrio
este cel mai conservator, şi tulburător pocni al lui i numai eroismul dus pînă la preocupat mult. Iar în privin sonaj constă în lipsa putin tismul îşi relevă firesc, simplu
seonomieă i Priviţi cu luare aminte Omar Khayyam: s sacrificiul suprem, ci şi uni ţa decorului cred că nu mi ţei de a-şi salva tovarăşii. — şi cu atit mai măreţ —
’ eiiri '»»■» noAOf t msl H î r\nn1 Sv 1 i 7 ti! f 7*111710 ¡7
...Ştii tu, frumoaso, că î
rle ştiin- azi, in acest tradiţional versul umanismului ostaşilor se poate reproşa. Casa in Red. : Deşi pelicula narea chipul.
U „Mi- lîrg al meşterilor care ulciorul } români. preajma căreia s-a concen ză lucruri grave, tragice, eroii
şi-a deschis porţile. Veţi Din care bei înfrigurată, George Cornea : Asta ne trat întreaga acţiune e ab filmului nu sînt, totuşi lipsiţi LUCIA LICIU
Lia.1 găsi probabil printre cei L-a făurit cîndva olarul
on : PH- lalţi moşieri, cile unul ca- Din târna unui trup de bucură, pentru că filmul se solut autentică. de un oarecare umor. VIORICA ROMAN
episo-
re s-a încumetai, cu re fată ?..
ineşti <ie zultate mai mult sau mai RADU CIOBANU
Educaţiei Socialiste, cu
scriitorii şi poeţii Radu
Ciobanii, Eugen Evu, Ne-
culoi Chirica, Dumitru
Dcm Ionaşcu şi alţii. Vi
neri, scriitorii şi redac ® O nouă librărie. La parterul blocului D 5, in tronso
torii au făcut o vizită de
I. căpitan nul A, str. Horia, este in curs de amenajare, urrnînd sâ
m — Bies- documentare la sanctua se deschidă zilele acestea, o nouă librărie. Modernă şî
blestcmul rele dacice din Munţii O- spaţioasă, noua unitate însumează o suprafaţă comercială
li (Aria); răşliei, iar după-amiază,
im fost un public avizat a parti de 300 mp.
a); omul © „Tîrgul meşterilor populari". Astăzi dimineaţă, la o-
ce (Siclc- Se încheie astăzi săp- cipat, la Casa de cultură rele 8,30, se deschide în piaţa municipiului „Tîrgul meşte
Anastasia tămîna literaLurii, filmu din Orăşlie, la o dezba
Sălbaticul lui şi artelor plastice, tere privind problemati rilor populari", la care participă, pe lingă renumiţi meş
PETRO- teri olari din ţară, şi alţi iscusiţi artizani într-ale cusutului,
I Hooper din cadrul ediţiei a Xl-n ca romanului contemporan încrustaturilor in lemn, cojocăritului ş.a.
ara, Irina a festivalului hunedorean şi la un recital de poe
ilosul din „Sarmis", perioadă deose zie patriotică, susţinut de © Vernisaje. La Galeriile de artă ale fondului plastic
II (Rcpu- bit de bogată în mani poeţii Petre Bucşa, Tra are loc mîine după-amiază, la orele 17, vernisajul expozi
Burebista ţiei de artă plastică a membrilor Filialei U.A.P, Deva-Pe-
cenuşa festări cultural-educative, ian Ştef, Eugen Evu, Va-
citoresc) ; care s-au bucurat de o ieriu Bârgău şi Neculai troşani. Vor fi expuse lucrări de pictură, sculptură şi gra
r printre largă participare şi audien Chirica. fică. O Tot mîine după-amiază, la casa de cultură, are Joc
ul) ; Co- ® „Fluierul lanculni" a vernisajul unei alte expoziţii de artă plastică — cu lucrări
— seriile tă.
LONEA: @ „Zilele revistelor din fost genericul unui emo ale artiştilor plastici amatori, membri ai cercului de artă
Întoarce Transilvania" au prilejuit ţionant spectacol de su plastică de la casa de cultură.
[LA : Bl- întîlniri ale publicului cu net şi lumină, -realizat de © Excursii. Agenţia din Deva a Biroului de turism pen
citoresc) ; scriitori Şi redactori de întreprinderea cinemato
Ştrengarii tru tineret, organizează în această perioadă — zilnic —
[RICANI : la revistele „Aslra", „Va grafică judeţeană şi Casa excursii cu elevi care sînt primiţi pionieri, la locuri şi mo
7 Noicin- tra", „Familia", „Tribu de cultură din Brad, după
umul oa na" şi „Orizont". în sala un scenariu de T. Vasiu. numente istorice de pe tet cuprinsul judeţului — ia Sarmi-
ie) ; GU- zegetusa, Ţebea, Brad ş.a.
rtele gal- de apel a I.M. Lonea, a- Spectacolul a avut loc in © Sport. Ieri a început la Sala sporturilor — şi conti
IRAŞTIE: pronpe 300 de mineri au preajma statuii lui Avram nuă astăzi, cu începere de la ora 8 — etapa judeţeană
(Patria) ; participat la dialogul cu Iancu, din oraşul Brad,
)uie (Fla- Mihai Arsene, Alexandru în prezenţa unui nume a Campionatului republican individual la tenis de masă
3 Al: Tea- seniori — băieţi şi fete.
a de cul- Itu („Astra" — Braşov), ros public. © Un angajament realizat. Unitatea de pionieri a
Clne mă Dan Culcer („Vatra" —- @ Salonul hunedorean
BRAZI : Tg. Mureş , Mircea Copil, al cărţii. „Ziua Editurii şcolii generale nr. 4 a realizat şi depăşit angajamentul de
1
CALAN: Traian Ştef (,,Familia" — Facla" a oferit, ieri, ma muncă patriotică la fructe de pădure — peste 900 kg de
(Casa de mâcieşe.
cîrne de Oradea). Ion Lungu, Tra- nifestări apreciate de pu
IMERIA : ian Savu, Marcel Runca- blic, la care au partici DOINA COJOCARU
întoarce nu, Petre Bucşa ‘ („Tri pat autori de carie şi re
Salari dactori ai editurii timi
; GBE- buna" şi Asociaţia scrii
tragică torilor — Cluj-Napoca), şorene : Nicolae Branga,
Mircea Şerbănescu („O- Doina Bogdan Daseălu,
rizont — Timişoara), Ra Crişu Daseălu, Petru No o pedeapsă de un an şi
du Conslanlinescu, direc vac Dolîngă, Ion Muntea- şase luni pe şantierul Brad
tor adjunct la Direcţia li nu şi Alexandru Jebelea- al T.C.H., s-a urcat la e-
teraturii şi publicaţiilor rm — redactorul şef ai E toamnă iar in Parcul dcmirologic din Simona. tajul IV al unui bloc în
din Consiliul Culturii şi „Editurii Facla“. Foto: VIRGIL ONOIU
construcţie şi a dat să iasă
® întrebări şi răspun pe terasa unui apartament.
pentru
telombrie suri. Cînd au fost între Dar cum terasa n-avea
general VA RĂSPUNDEM la înfiinţarea unei staţii la baţi ce fac pe cîrnp, Ni încă balustradă. S.T. s-a
ra ii va- LA ÎNTREBARE fosta autogara din Deva, vă colae Hîrciog, încadrat la trezit... la spital, grav ac
imătate a comunicăm că, în conformi
local, Ioan Barboni — Cîrneşti. I.M.M.R. Simeria şi Maria cidentat. Măcar de s-ar
a doua în conformitate cu preve tate cu Decretul nr. 277/ Tudor, de ia Districtul L lecui de băutură.
lului, ce derile H.C.M.' 548/61, elibe 1979, nu se mai pot înfiin Aibă Iulia, au răspuns că • Fapte condamnabile.
ri. Vor ţa alte staţii de oprire in
are. Vin- rarea abonamentelor de că au venit să dea o mînă Nicolae Bobîrci, din Vul
ierat din lătorie se poale face per de urmaş pe tot timpul SES17.ĂRI-RASPUNSURI tr-o localitate şi indicăm a de ajutor la recoltări. La can, Ladislau Miiiler, din
tu inten- sonalului muncitor navetist, vieţii. se folosi de la Şoimuş Ia a doua întrebare n-au Lupeni şi Alexandru Pa
pină la Deva, transportul cu auto
elevilor şi studenţilor sau Constantin Petrea — De • Cunoscînd că cele se mai avut însă ce răspun-* ni ti din Acăţari, ' judeţiA
asimilaţilor acestora, dar va. Potrivit prevederilor Le sizate de dumneavoastră, to buzele I.J.T.L., care au mai de. în locul lor au „răs Mureş, toţi trei fără ocu
ixirne vor
n şi 16 numai între domiciliu şi lo gii nr. 57/1974, repuBlRiBîă, varăşe Petru Florea, din multe opriri în municipiul puns“ cele 80 kg de po paţie, sînt cercetaţi in sta
Ie intre cul de muncă, distanţă ce toate persoanele încadrate Deva, corespund realităţii, Deva“. rumb ştiuleţl şi 100 kg de re de reţinere pentru in
ilneaţa i- © Pe marginea scrisorii
nu poate de.păşi 00 km. în muncă au dreptul la gra- G.I.G.C.L. a luat măsuri de furajerce nu veniseră sin fracţiunea de viol şi tîlhă-
Deci, nu puteţi beneficia de tificaţia anuală dacă şi-au înlăturare a neajunsului tovarăşei Mariana Pleşoia- gure de la C.A.P. Simeria rie, comisă iu seara zilei
ele două abonament. îndeplinit corespunzător sar semnalat şi in prezent se nu, din Hunedoara, care so în sacii lor. De-aşa ajutor, de 29 septembrie. Asupra
ilă. Ce lucrează la montarea unui licita plasarea în muncă,
os. V or Ileana Popa — Hunedoa cinile de serviciu şi nu au cooperatorii din Simeria pedepsei ce li se cuvine,
we. ra. Legea nr. 3/1977, art. 41, avut absenţe nemotivate aparat de contracurent nou Oficiul forţe de muncă din se lipsesc cu dragă inimă. vor hotărî instanţele de
alin. 2, prevede că soţia ca sau dacă nu au părăsit h- in centrala termică de care cadrul Direcţiei judeţene © Măcar de s-ar lecui. judecată. Dar, cu siguran
ne răeo- nitatea prin lichidare ia ini aparţineţi. pentru probleme de muncă
it. Vor re a împlinit vîrsta de 50 Beat turtă, Sergiu Talpeş, ţă, nu le va fi de ioc
moderate, ani şi care a născut pînă la ţiativa lor. & Tovarăşe Victor Mo- şi ocrotiri sociale ne infor care executa prin muncă moale.
aie, şi la decesul soţului mai mult de C.S. — Hunedoara. Cele raru, ca răspuns ia sesiza mează că aceasta a fost
.poviţă şi susţinute nu au temei legal. rea dumneavoastră, între sprijinită pentru a primi re Rubrică realizată cu sprijinul
►log de 4 copii, iar durata căsăto
35y*k). riei a fost de cel puţin 10 Vă îndrumăm să vă intere prinderea de transporturi partizarea la întreprinderea Inspectoratului judeţean de interne
ani, are dreptul la pensie saţi ia judecătorie. auto precizează : „Referitor „Vidra“ Orăşlie.