Page 45 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 45
ntîlnirea tovarăşului Nicolae Geauşescu
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNiŢi-VÂ !
ou activul ile partid al scriitorilor
I.uni, 13 octombrie a.c., largi do oameni ai muncii, teraturii noastre, ale mo
a avut loc la Comitetul cu realităţile economico- dului cum se înfăptuieşte
Central întilnirea tovarăşu sociale ale societăţii noas politica partidului în acest
lui Nicolae Ceauşescu cu tre socialiste şi, totodată, a domeniu important al cul
activul de partid al scriito înfăţişat o serie de neajun turii naţionale, precum şi
rilor din întreaga tară, la suri şi minusuri atît în ce o serie de aspecte legate
care au participat membrii priveşte creaţia, cit şi via de activitatea organisme
biroului fie conducere al ţa şi activitatea organizaţiei lor de conducere ale Uniu
Uniunii Scriitorilor, ai co de partid şi a organelor de nii, aie organizaţiilor de
mitetului de partid al Uniu conducere ale Uniunii Scrii partid ale scriitorilor, ale
nii, ai birourilor organiza torilor. activităţii de editare şi ti
ţiilor de partid, conduceri în cuvintul lor scriitorii părire a cărţii din ţara
le asociaţiilor din ţară, di au mulţumit tovarăşului noastră, subliniind atît suc
rectori de edituri, redactori Nicolae Ceauşescu p'entru cesele obţinute, cit şi nea
şefi ai publicaţiilor literar- iniţiativa organizării aces junsurile care mai dăinuie
artistice, precum şi alţi tei şedinţe, care constituie încă, făcînd o serie de pro
scriitori. un cadru specific democra
La întîinire au luat parte ţiei largi socialiste, existen puneri pentru îmbunătăţi
rea in continuare a activi
tovarăşa Elena Ceauşescu, te în ţara noastră şi care tăţii de creaţie şi a vieţii
membru al Comitetului Po oglindeşte stilul de mun obştei scriitorilor, in ve
litic Executiv al C.C. al că propriu secretarului ge derea asigurării tuturor
P.C.R., prim-vieeprim-minis- neral al partidului nostru condiţiilor pentru îmbună
tru al guvernului, alţi to de a se întilni cu oamenii tăţirea continuă a literatu
Anul XXXII, nr. 7134 MARŢI, 14 OCTOMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani varăşi din conducerea de muncii din toate domeniile rii româneşti.
partid şi de stat. de activitate.
Scriitorii prezenţi la şe In încheierea şedinţei a
Secretarul comitetului de dinţă au luat în discuţie luat cuvintul tovarăşul
Duminică, pe partid al Uniunii Scriitori variate aspecte ale dezvol Nicolae Ceauşescu, secre
lor, Ion Hobana, a prezen
tat un referat privitor la tării in ritm ascendent a li- tarul general al partidului.
activitatea de partid desfă
ogoarele judeţului şurată în ultima vreme în
rindui scriitorilor, la stilul înmlnarea de diplome participanţilor
şi metodele de muncă ale
consiliului de conducere al la aeţlunea „OORJ 7000“
Uniunii, precum şi o serie
Ploile căzute in ultimele zile au întrerupt sau înce de probleme ale dezvoltă In cadrul unei festivităţi ce a avut loc ieri ia Deva,
Sălctşu de Sus (ce nu tinit pentru anumite perioade desfăşurarea lucrărilor în rii creaţiei literare de toa participanţilor din judeţul nostru la acţiunea de mare -am
ploare — iniţiată de conducerea partidului — ,.Gorj 7000“,
me Dotrivit pentru o a- cîmp. Cu toate acestea, duminică, prin eforturile me te genurile din ţara noas le-au fost inmînate diplome, decernate de Comitetul jude
şezare umană!) este as canizatorilor, cooperatorilor şi ale specialiştilor s-au ob tră.
tăzi unul dintre frumoa ţinut unele realizări. In bilanţul acestei zile s-a înscris Referatul a prezentat rea ţean Gorj al P.C.R., Ministerul Minelor, Petrolului şi Geo
sele sate ale judeţului RECOLTAREA PORUMBULUI DE PE J88 HA, TRANS lizările dobindite în ultimul logiei şi Combinatul minier Oltenia. Tovarăşul Gheorghe
nostru. Ba mai mult, cen PORTAREA UNEI CANTITĂŢI DE 355 TONE SFECLĂ timp pe plamil dezvoltării Vasiu, secretar al Comitetului judeţean de partid, i-a feli
tru al unei comune ce DE ZAHĂR LA BAZELE DE RECEPŢIE, RECOLTAREA literaturii noi, socialiste, ale citat — in numele Biroului Comitetului judeţean Hunedoa
înglobează 11 sate, Să- ŞI ÎNSILOZAREA A 500 TONE FURAJE, TRANSPOR activităţii desiăşurate de ra al P.C.R., — pe cei ce au luat parte şi s-au evidenţiat
laşu de Sus este astăzi TAREA ŞI DEPOZITAREA A 100 TONE DE FÎNURI, comiletul de partid şi Uni în creşterea producţiei de cărbune, dezvoltarea industriei
una dintre localităţile EXECUTAREA DE ARATURI PE 360 HA, PREGĂTI unea Scriitorilor pentru lăr carbonifere, potrivit programului stabilit de Congresul al
declarate ,,model de e- REA PENTRU SEMĂNAT A 160 FIA ŞI ÎNSĂMlNŢA- girea contactelor membrilor Xll-lea al partidului, in scopul asigurării independenţei
voluţie şi organizare în REA UNEI SUPRAFEŢE DE 280 HA CU GRlU. acestei uniuni cu masele energetice a României socialiste, le-a transmis calde mul
mediul rural“. Ce-a fost, ţumiri pentru activitatea depusă în bazinul carbonifer al
ce este şi ce-i rezervă Olteniei şi le-a urat noi succese în activitatea viitoare.
viitorul acestui mîndru Prioritar în agricultură
sat românesc, pe umerii
căruia stau
SECOLI DE ISTORIE Ifisomîntoreo grîulos Ta timp şi în
...De purcezi spre Să- cele moi bone condiţii agrotehnice
laşu de Sus dinspre O-
haba do Siîb Piatră, ori-
cît d ş grăbit; ai fi, pri în Consiliul unic agro SITUAŢIA iNSĂMÎNŢĂRII GRIULUI, PE Prociuoţia anuiui viitor - in
virile ii' sie»-' opresc pe industrial Ilia, activitatea!
turnul ros de vreme, dar de pe ogoare nu cunoaşte CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE.
încă semeţ, pe zidul de nici o clipă de răgaz, ca LA DATA DE 13 OCTOMBRIE atenţia întregului colectiv
piatră cti contraforturi, dealtfel peste lot în agri
cultură, unde în acest ano (în procente)
timp o recoltă se şlrînge Tolcşli 76.3 — Realizarea planului la selor —- acestea înfăptuin-
cru la însăminţarca griu
Pe jos, ptiu şi alta se pregăteşte. Trac Brad 55.8 lui este nesalisiâcător în toţi indicatorii de producţie du-se printr-o reducere sis
toarele şi utilajele din do
principală
problema
este
tematică a cheltuielilor ma
tare sînt folosite la arat şi Ilia 55.4 consiliile unice agroindus care-i frămîntă pe oamenii teriale, prin creşterea pro
Sălaşe tic Sus schimburi prelungite şi pe Haţeg 54.9 triale Simeria, Hunedoara, noştri — afirma Gheorghe ductivităţii muncii pe înca
pregătirea
în
terenului
Geoagiu
54.2
Vaier,
întreprin
directorul
Călan, Orăştie şi Dobra.
timp de noapte, asigurin- Deva 54.0 Faţă de perioada în care derii chimice Orăşlio. Nu drat cu 1 352 lei! 1980 se va
încheia, aşadar, cu realizări
ce străjuiesc intrarea în du-se în acest fel front de Dobra 44.8 ne aflăm se impune lua mai în aceste condiţii pu bune. Peste cîteva zile, în
42.9
Orăştie
sat. Astăzi ruine, aces lucru pentru semănat. Drept Călău 42.3 tem discuta de trecerea la treprinderea va raporta în
tea atestă peste vremuri urmare, s-a reuşit să se Hunedoara 40.0 rea unor măsuri ferme o nouă calitate în activita deplinirea planului cincinal
trecutul localităţii. Ele facă arături pe mai mult Simeria 39.4 pentru accelerarea ritmu tea economică, de înfăptui —. spre mîndria colectivului
sînt documente vii, pal lui de muncă Ia semănat rea principiilor autocondu- de muncă. Cum se stă însă
pabile, ale unei puterni M. BADIU Aşa cum rezultă din a- în (oale unităţile agricole cerii şi autogestiunii mun cu pregătirea producţiei a-
ce cetăţi înălţate prin cest grafic, ritmul de lu- socialiste. citoreşti. De fapt, rezulta nului viitor? Ne răspunde,
secolul XV de cnejii de (Continuare în pag. a 4-a) tele obţinute în acest an de Ionel Colhon, şeful pro
Sălaş, cunoscuţi şi aprigi către colectivul nostru de ducţiei : „Sîntem în toiul
prinţi ai Ţării Haţegului. pregătirilor lui 1981. Din
(Există, dealtfel, şi un muncă certifică cele afir prima. zi vrem să desfăşu
document scris, din 1360, mate. La producţia globa
care vorbeşte de Con lă, pină în prezent, avem o răm o activitate normală,
stantin de Sălaş, unul depăşire a prevederilor de ritmică. Pentru urmărirea
din descendenţii acestei plan de 2 900 000 lei, la mai bună a producţiei şi
puternice familii cnezia- marfă — 5 700 000 lei iar la soluţionarea operativă a ne
le). Dar istoria acestor netă (pe 8 luni) — 2 317 000
locuri se întinde mult în lei. în aceeaşi perioadă, la ajunsurilor interne, am ope
vreme şi tezaurul de mo export ne-am depăşit sarci rat chiar unele modificări
nede dacice din sec. II nile cu 173 000 lei valută. de natură organizatorică.
î.e.n., găsite pe raza co Rezultatele chimiştilor din AstFel, de Ia 1 octombrie
munei, dovedeşte că pe Orăştie — subliniate de
aici şi-au purtat vremel interlocutorul nostru — au a.c. secţiile „mase plastice“
nic paşii, ori chiar au la bază o bună organizare şi „matriţerie şi piese de
sălăşluit, străbunii noştri schimb“ formează o fabrică
dinţii. a producţiei în toate com în cadrul întreprinderii
Importanţa sa istorică partimentele, o utilizare e-
este dovedită şi de fap Tcientă a capacităţilor exis LIVIU BRAICA
tul că de-a lungul anilor tente şi evident, o continua
eminenţi istorici i-au cer creştere a calităţii produ (Continuare in pag. a 2-a)
cetat locurile. însuşi Ni
Ferma
a
din
colae Iorga a fost oaspe I.A.S. Mintia. In Tirnava la programată pentru 15 octom
in
creaţiei
ţărani
scriitorilor
faţă,
tele sălăşenilor. Ştefan pregătirea terenului, sînt brie — va avea loc la Deva, etapa actuală, dezbatere care principiu de bază. (Nicu Sbu-
chea, corespondent).
Crişan, care la cei 85 de mecanizatorii loan Achim in sala mică a casei de cul s-a finalizat cu un amplu re
ani ai săi este unul din şi loan Pascal, elev-practi- tură, în ziua de 16 octom citat de creaţie poetică popu ■ REPARAŢII LA DRU
cant, iar în urmă, la semă
tre cei mai bătrîni oa nat, Teodor Banu, ajutat brie, orele 15. Tragerea se va lară. MURI. în cadrul acţiunii' de
din
iar
numerele
reparare
a
drumurilor
face cu public,
meni din sat, „parcă-1 de Letiţia Hcrbei. a MAGAZIE DE TRANZIT clştigătoare vor fi publicate » SIMPOZION. La Haţeg, raza comunei, organizată dc
vede şi acum“ cu bar- DE MARE CAPACITATE. La in ziarul nostru de simbătă, în sala cinematografului consiliul popular Vata de Jos,
12
cooperativa
de
ba-n vînt, urcat pe o Dobra, locală, a început con 18 octombrie. „Popular“ a avut loc un reu ieri s-au transportat 400 cu tone
sum
peste
con
autobasculante
şit simpozion pe tema „Etica
scară de lemn, încercînd ÎN ZIARUL DE AZI; struirea unei magazii de H PROBLEMATICA CREA şi echitatea socialistă“. Sim de balast. Acesta a fost îm
(şi reuşind in final — tranzit de mare capacitate ŢIEI POEŢILOR ŢĂRANI — pozionul s-a desfăşurat pe prăştiat îndeosebi pe terito
Sîtnbătă
IN
DEZBATERE.
(40 tone) pentru făină. Aceas
n.n.) să descifreze in • Mina Lupeni este în ta, va permite o aprovizio duminică s-a desfăşurat, şi marginea filmului „Singură riul satelor Prihodişte, Tătă-
ia
scripţia chirilică, încres- măsură să răspundă ce nare ritmică in tot timpul a- Arad, consfătuirea scriitori tatea florilor“. Au luat parte răşti şi zona staţiei C.F.R.
tată în placa de piatră nului a celorlalte cooperati lor ţărani din România. La oameni ai muncii de la I.C.S. Vaţa.
zidită pe frontispiciul Bi rinţelor sporite de căr ve comunale din zonă. Lucrăm Inttlnive, la care au partici Mixt. şi-au expus opinia cu LIVIU CRIŞAN
bune cocsificabil
sericii foştilor iobagi ro rile de construcţie se fac cu pat şi poeţii populari hunc- această ocazie, tovarăşele :
mâni din Sălaj. • Instalaţiile de termofica- forţe proprii. doreni Sinziana Moldovan, Elena Bursescu, Elvira Ular,
re nu sînUgata pentru Marfa Oprea şi loan Buştea,
MfRCEA LEPĂDATU pornirea căldurii spre 21 TRAGEREA TOMBOLEI au fost prezentate 12 comu Steluţa Rădoni şi Mari« Jia-
locuinţe, deşi promisiuni „FONDUL CRUCII ROŞII“ — nicări privind problematica mt, care au vorbit lucrători
(Continuare in pag. a 2-a} s-au făcut... din timp lor din comerţ despre acest
