Page 46 - Drumul_socialismului_1980_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1

Mina Lupeni este în măsură să răspundă Producţia (Urmare din pag. 1) comunei funcţionează o "esaos
de
consum,
cooperativă
Sat românesc, înmugu­ care, printre altele, are 21 E ™ ELE
ooosifioabii rit, probabil, sub zodia e- de secţii prestatoare de
anului viitor roilor daci, cu rădăcini servicii pentru populaţie. 10,00 Şcoala I
11,00 Film ari
La întreprinderea minieră combine de înaintări şi 25 chipă în rezolvarea pro­ Înfipte adine în lutul a- Mai există, de asemenea, „O maf
Lupeni a avut loc adunarea de transportoare de mare blemelor cu care s-au con­ cestor locuri, a cunoscut un dispensar uman bine 12,35 Telex
generală a reprezentanţilor capacitate, ceea ce a permis fruntat abatajele. (Urmare din pag. 1) şi vremuri de restrişte şi dotat tehnic şi din punct 16,00 Telex
16,05 învăţăm
oamenilor muncii pentru menţinerea în permanenţă Pianul de producţie pe vremuri mai domoale, mai de vedere al cadrelor (doi 16,25 Clubul
dezbaterea sarcinilor de în funcţiune a şapte com­ cincinalul 1981—1985 mar­ bogate, dar adevărata sa medici şi cinci cadre me­ 17,00 Ad en
plan pentru anul viitor şi a plexe, 12 combine de aba­ chează o creştere impor­ noastre. Secţiile mase plas­ înălţare, adevărata sa îm­ dii sanitare), un dispen­ 17,10 Volei ir
mo Bi
măsurilor ce se impun pen­ taj, cinci combine de îna­ tantă. Participanţii la dez­ tice asigură peste 75 la su­ plinire spre actualul sta­ sar veterinar (un medic şi plorări
tru realizarea acestora. Cu intare şi şapte maşini de bateri au arătat că pentru tă din producţia totală a tut de comună model a trei tehnicieni), patru gră­ 18,50 ÎOOL de
prilejul dezbaterii planului încărcat. Se vede, deci, realizarea tuturor indicato­ întreprinderii, deci această dobîndit-o in cele diniţe 'şi şcoală în fiecare 19,00 T ele juri
19,25 Actualii
de măsuri privind realiza­ foarte bine efortul conside­ rilor sint necesare eforturi „sudare“ a celor două sec- PESTE TREI DECENII sat. Să nu uităm cele pa­ mică
rea sarcinilor de plan pe a- rabil pe care statul nostru sporite în vederea exploa­ ţii-cheie se impunea. Pro­ DE VIAŢA NOUA tru cooperative agricole 19,45 Proiecte
baterea
nul viitor, adunarea genera­ îl face pentru dotarea în­ tării la parametri superiori blema care se pune însă de producţie în care mun­ 19,55 Anclietc
lă a făcut o amplă analiză treprinderilor miniere- cu u- a complexelor mecanizate, pentru 1981 este asigurarea ...— N-am fost noi un cesc aproape o mie de stanţa <
a activităţii desfăşurate în tilaje de mare complexitate, astfel incit să se obţină cu materii prime. La acest sat de oameni nevoiaşi, cooperatori. — hulii
'0,30 Pul)li cil
perioada care a trecut de moderne, apte să contribuie productivităţi mult mai mari capitol avem greutăţi. Mă 20,35 Concert
la începutul anului, eviden­ la creşterea continuă a pro­ şi deci creşteri la produc­ refer in mod deosebit la Pe jos, prin Sălaşu de Sus voluţioi
ţiind rezultatele pozitive ducţiei de cărbune. ţia de cărbune superioare polietilena de înaltă şi joa­ t i ce în
obţinute de întregul colec­ realizărilor anterioare. în să densitate. în privinţa 20,55 Teatru
de fier;
tiv în scopul onorării sarci­ cuvîntul Lor, brigadierii Ion contractelor pentru următo­ mai aveam ci te ceva pe Sint cifre seci, dar ele Tlieodo
nilor ce-i revin în creşterea Sarcinile de plan Rotaru şi Constantin Lupu- rul' an, acestea sint semna­ lingă casele noastre dar, relevă transformări irever­ 22,10 Teîcjur
producţiei de cărbune coc- lescu au insistat pe necesi­ te în proporţie de 87 la su­ spun drept, astăzi îi mare sibile, creşteri spectacu­
sificabil, pe măsura cerin­ pe 1981 — tatea folosirii mai bune a tă“. deşchilimire (deosebire — loase, nu' numai in ce pri­ 83^XSSL
ţelor economiei naţionale. timpului de lucru, cit şi pe Inginerul şef al fabricii n.n.) faţă de acum 30 de veşte nivplul de trai al
După zece luni de activi­ in dezbaterea fructificarea intr-o măsură „mase plastice, matriţerie”, ani ne spune moş Şte­ oamenilor, ci şi în ce pri­
tate rodnică, harnicul co­ mai mare a dotării tehnice. loan Socaciu, completează fan Crişan. Cînd' eram eu veşte nivelul de conştiin­ buluueş
lectiv de mineri, maiş­ oamenilor muncii Minerii Ion Budiliceanu şi informaţiile primite arătind ficior june şi chiar mai ţă, modul de a privi mun­ diopi'ogrami
tri şi ingineri de la Gheorghe Toma au eviden­ că, deja s-au lansat în fa­ încoace, după cel de-ai ca şi viaţa. Astăzi, sălaşa- Radiojurnal;
presei;
I. M. Lupeni a extras ţiat unele carenţe în apro­ bricaţie dubluri pentru ma­ doilea răzbel al naţiilor, nul este tot ţăran, dar un diilor; 9,00 8,10
suplimentar peste 31 000 to­ Dezbaterile au scos în e- vizionarea locurilor de triţele care vor fi intens so­ satul nostru era tare jos, ţăran evoluat, po care 9.05 R.LSpun
ne de cărbune. Această ci­ videnţă preocuparea pentru muncă, insistînd totodată a- licitate şi unde este posi­ cum s-ar zice... Două, trei nu-1 preocupă doar pă- lor; 10,00 J
fră, care exprimă eforturile extinderea mecanizării, scur­ supra calităţii unor piese bilă apariţia unor defecţiuni, case erau de cărămidă, mîutul, cit mai mult pă- 10.05 Alici
10.25 Atlas
depuse în vederea realiză­ tarea termenelor de monta­ de schimb. Maistrul Petre cum sint matriţe pentru pie­ restul din bîrne şi acope­ mînt I ; gama preocupări­ Mioriţa; l
rii producţiei fizice, capătă re şi introducere în subte­ Constantin, şefii de sectoa­ se auto, pentru frigider etc. rite cu paie. Şi oamenii... lor lui s-a extins. ‘ştiri * ' i ,05
.Chit
.o,
o importanţă deosebită în ran a utilajelor, ciştigîn- re Alexandru Blaj, Aurel De asemenea, sînt în execu­ Morţi după pămînt 1 Nu Toate aceste realităţi prenL, â K
condiţiile în care principa­ du-se de fiecare dată ore Mitri, Tynat Dane au criti­ ţie 60 de matriţe care se se uitau cum trăiesc. Pă- s-au adunat in cei 36 de Buleliîf de
lii indicatori ai eficienţei e- sau zile preţioase pentru cat calitatea stîlpilor hidrau­ vor folosi la realizarea re­ mint să aibă!... De cînd ani de construcţie socia­ comoara fo
conomice au înregistrat de­ extragerea în plus a unor lici, desele întreruperi ale perelor OLC1T. Dar, iată ce îi regim comunist am listă, ani ce constituie un 12.25 Coorchi
13,00 De I;
păşiri substanţiale. Valoa­ cantităţi însemnate de căr­ procesului de producţie, ca remarca în această privinţă dus-o din ce în ce mai postament solid pentru Cjubul curi
rea producţiei nete, spre e- bune. Cu acest prilej au urmare a tehnologiilor de maistrul Dumitru Domnaru : bine. Ne-am ridicat, nu diojurnal;
xemplu, a fost depăşită cu fost evidenţiate numeroase lucru necorespunzătoare şi „Pină în prezent am lucrat glumă.. Da ce vă zic... Hai SALTUL ÎN VIITOR dictiiui; J
19 milioane lei, îndeosebi brigăzi de mineri şi forma­ defecţiunilor electromecani­ prin procedee clasice, ma- pe uliţe şi-ţi vedea mîn- ...salt pe care l-am vă­ ştiri; 17,05 1
femeilor;
datorită reducerii cheltuieli­ ţii de lucru din cadrul în­ ce, a reviziilor şi reparaţii­ şinile-unelte din dotare fiind dreţe de case 1 zut, în avanpremieră, în­ terne ale i
lor de producţie cu 58 lei treprinderii, cu o contribu­ lor de slabă calitate la uti­ Vorbele octogenarului scris pe macheta de siste­ rele serii; 2
la o mie de lei producţie ţie deosebită la obţinerea laje. destul de vechi. Pentru vii­ Ştefan Crişan au fost un matizare a centrului de doric eu L
20,15 Romă:
marfă. Este foarte adevărat succesului amintit, dar a Adunarea generală, dînd tor însă, în limita posibili­ prolog la cele ce vom a- comună şi pe schiţa între­ dus trial coi
că întregul colectiv a fost fost criticat şi faptul că din glas . voinţei întregului co­ tăţilor, este necesar ca fa­ răta în continuare. Pentru gii comune — aflate în Memoria pi
mobilizat exemplar pentru 55 de brigăzi, şapte nu şi-au lectiv, şi-a exprimat hotărî- brica să fie dotată cu uti­ că nu trebuie să apelezi biroul primarului Petru nes o; 21,00
2L,05 Cad eu
realizarea integrală a sar­ realizat sarcinile de plan. rea de a acţiona cu toate laje universale complexe. la nici o statistică pentru Itul, la loc de cinste. Sint O zi înlr-c
cinilor de plan. însă mina Aceasta s-a datorat lipsuri­ forţele pentru creşterea pro­ Produsele care vor fi in­ a vedea ce înseamnă Să­ „ridicate" acolo un cvar­ Non stop n
Lupeni a şi dispus de o do­ lor în organizarea produc­ ducţiei de cărbune cocsifi- troduse in fabricaţie impun laşu de Sus în acest mo­ tal de blocuri pentru spe­
tare tehnică "corespunzătoa­ ţiei, în aprovizionarea locu cabiî în anuj viitor, de a acest lucru, deoarece rea­ ment, 1980, al vieţii sale. cialiştii comuiier, pentru SB^~^0E3B3fl
re. Aceasta a crescut cu rilor de muncă corespunză­ realiza cu succes prevede­ lizarea unei matriţe de o Este suficient s-o iei pe alţi lucrători, un modern AZ Ui
trei complexe mecanizate de tor necesităţilor, ca şi lip­ rile noului cincinal. foarte bună calitate nu de- jos, pe uliţele satului, să complex comercial, străzi
susţinere şi tăiere, patru sei de preocupare a unor pftide numai de muncitori, priveşti casele sănătoase, întregi cu clădiri avînd DEVA :
combine de abatai două maiştri, şefi de brigadă şi e- CONSTANTIN lOVĂN^CU de pregătirea ,lor profesio­ să-ţi arunci ochii prin două nivele. Se va realiza pund a Pi
nală, ci şi de utilajele pe curţile oamenilor, să le noul sistem de captare şi apei (Pairi
care le folosesc“. dai bineţe şi să-i întrebi alimentare cu apă al unui be.se (Aria)
Cascadorul
Maistrul principal* loan de sănătate... Dacă totuşi grup de sate, ceea ce în­ ra); “Uimiţi
Bristari sublinia că există o vom face, este pentru seamnă că peste cîţiva ani mo (Siden
top ta rea pj
serioase preocupări pe linia că cifrele sînt mai con­ apa va veni în case direct, ca zăpada
asigurării pieselor de schimb cludente. prin robinet. Toate aces­ da firul (Co
necesare reparaţiilor la ma­ Toate cele li sate ale te, plus multe altele, se TROŞANI :
lor
şinile de injecţie, cit şi a-/ comunei sînt electrificate. vor înfăptui in viitorul gradul (Unire*
III
similarilor de noi piese. Fi­ In cele aproape 1 100 gos­ cincinal. Aventură î
nă in prezent s-au asimilat podării există peste 530 de ...De colinzi pe inserate blica) ; LU.
160 de repere (o bună parte televizoare (deci la fieca­ uliţele Sălaşului de Sus, turi pe
(Cultural) ;
dintre acestea se procurau re a doua casă un televi­ priveşte casele arătoase., (Munci io re:
din import), iar in 1981 alte zor). şi peste 750 aparate intră in vorbă cu oamenii '{joi o do 1
,ă (Munci
30 do r.epere se vor execu­ de radio. Nu mai vorbim ce adastă pe la porţi. Le tru steagul
ta la I.C.O., sau prin de alte obiecte de uz cas­ vei ghici în ochi le vei LONEA : i
colaborare cu alte în­ nic (aragaze, frigidere, simţi din vorbă gindurile, rul); PKTI
treprinderi din ţară, de­ maşini de spălat etc.) ca­ sentimentele : respect pen­ •care nu -ir
(Muncitore
mersurile în această privin­ re pot fi găsite aproape în tru trecutul for istoric, a- Bună sear
ţă fiind încheiate. La I.C. fiecare cămin. în. comună taşament şi mindrie pen­ tor esc) ;
păianjen
Orăştie dorinţa unanimă este sînt înregistrate 70 de au­ tru prezentul socialist, ho- iembrie);
ca, anul de producţie 1980 toturisme proprietate per­ tărîrea A a continua as­ de modă \
I.M. Lupeni — sectorul :V. îri acest an, brigada de mineri condusă de Teodor Bon* să fie încheiat exemplar, sonală. In fiecare sat sînt cendentul drum al viitoa­ şic) ; GUR
(î
iubire
calo a dat peste plan 2 800 tone cărbune, in foto: harnicii mineri Gheorghe Murăru«, Flo- iar 1981, încă de pe acum magazine mixte, pe raza relor împliniri comuniste. TIE: Să
rea IMuniermu şi Gheorghe FaJcău. Foto: VIRGIL ONOIU să fie pregătit temeinic. Domnul n
GEOAGIU-
bocilor (C
HAŢEG :
(Popular);
Chiar dacă vremea e încă foarte apropiată, deocamda­ — seriile
frumoasă, răcoarea nopţilor Instalaţiile de tenoficare nu sînt gata pentru pornirea căldurii tă, în iarna ce se apropie, Knock-out
şi dimineţilor ne aduce a- nu va putea fi adoptat a- ră); SIMEJ
minte că toamna este de cest sistem. Se ridică insă, soarele fie
ILIA : Cob
fapt preludiul unei ierni srre locuinţe, deşi promisiuni s-au tăcut,,, din timp aici, problema aparatelor seriile 1-7)
care se apropie şi, deci, tre­ procurate pentru punctele
buie să fim pregătiţi pen­ termice viitoare, care sînt
tru a întîmpina gerul. Să din cartierul Dr. Petru Gro- la 15 septembrie, — care fi încălzit cu combustibil pe direct aceste neajunsuri. aşezate în imediata apro­
vedem ce au făcut cei ca­ za, odată cu racordarea la trebuia s-o dea constructo­ bază de hidrocarburi, deşi N-am folosit cuvîntul „răs­ piere a centralelor termice.
re au datoria de a asigura această centrală a noilor rul, respectiv I.C.S.H. — nu în primăvară au promis re­ punzători“, pentru că, du­ Ce se va întîmpla cu ele : Rezulla ie
căldură în apartamentele blocuri construite, s-a ivit s-a trecut Ia schimbarea zolvarea acestei probleme, pă cum aflăm, deocam­ vor sta sub cerul liber pină Ie din 12
din oraşele Călan şi Sime-' necesitatea extinderii ei, lu­ centralelor în puncte termi­ atît I.C.S.H. cit şi Consiliul dată răspunzător pentru im­ vor putea fi montate ? Pro­ Extr. I :
ria — respectiv lucrătorii cru ce s-a făcut. Respectiv, ce. Şi, cu atit mai mult a- popular orăşenesc şi chiar posibilitatea trecerii la blema celor două cazane 53, 65, 56,
Extr. a I
secţiilor de gospodărie co­ construcţia a fost extinsă, cum, în pragul iernii, nu se G.I.G.C.L. Pe ce s-au funda­ proba de presiune a caza­ pentru CT 4, care vor fi 52, 5, 40, 2
munală şi locativă. dar cele două cazane ce ur­ va putea face acest lucru, mentat aceste promisiuni ? nului de 2 Gcal./h, cit şi transportate de la Bucu­ Extr. a 1
Cele patru centrale ter­ mează să fie montate aici chiar dacă în ultimele săp- La Simeria, daca două pentru defecţiunile la pu­ reşti şi care, după cum ne 84, 88, 4, :
Extr. a ]
mice ale oraşului nou Că­ nu sînt încă procurate. tămîni l.C.S.IT. a intensifi-. centrale termice ce funcţio­ pitrul de comandă la caza­ spune tovarăşul director 18, 1, 64, 8!
lan au în sarcină 2 682 de Am constatat însă şi lu­ cat lucrările la magistrală nează cu combustibil lichid nul de 5 Gcal./h este furni­ Br-ner Eduard, „nu-i o greu­ Extr. a
apartamente, în 'afara insti­ cruri bune. Edilii oraşului şi chiar dacă există promi- de calorifer pot intra ori- zorul, respectiv Combinatul tate, doar să găsim mijloc 86, 85, 90,
Extr. a
tuţiilor, şcolilor, grădiniţe­ au făcut mult din ceea ce de utilaj greu Cluj, care a de transport“, păleşte desi­ ÎS, 27, 30,
lor şi spatiilor comerciale le revine pentru schimba­ fost solicitat pentru asisten­ gur pe lingă aceea a cen­ Extr. a
Despre modul cum sînt ele i a Calara şi Simeria ţă tehnică — prin comenzi tralei noi din Simeria, Ia 75, 43, 68,
Fond ger
pregătite să intre în probe rea sistemului actual de în­ telefonice zilnice, prin te­ care din. cele trei cazane 1 730 000 Iei
discutăm cu şeful S.G.C1. călzire cu un nou sistem — lexuri •— la remedierile ne­ nu poate fi pus în funcţiu­
subinginer loan Spătăceanu de termoficare industrială, siuni că la 1 decembrie a- cînd în funcţiune, după cum cesare celor două cazane, ne deocamdată decît cel de
care ne spune că s-au fă­ care va asigura temperatu­ gentui termic furnizat de ne asigura şeful S.G.C.L., dar care n-a răspuns favo­ 3 Gcal./h. Întrucît specia­ VRl
cut probele la rece, azi (8 ră constantă, caracter per­ întreprinderea „Victoria“ va tovarăşul Nicolae Matiş, în rabil. „E cea • mai grea si­ lişti pentru aceste tipuri de
octombrie — n.n.) urmînd manent furnizării apei cal­ putea fi trimis pe conduc­ schimb cu centrala nouă tuaţie din judeţ", afirmă .to­
Timpul
să Înceapă cele la cald şi de, cit şi mari economii de tă. „Dacă in primăvară a- care s-a construit pentru a varăşii prezenţi. Se ridică cazane cit şi utilaje nece­ ziua de 14
că sînt asigurate pentru combustibili. Utilajele pen­ veam garanţia că cel tîrziu deservi circa 600 aparta­ o întrebare, totuşi: Dacă sare remedierilor are doar yreme în
iarnă 400 tone de combus­ tru schimbarea actualelor la 15 septembrie se va da mente, şcoala generală nr. primul telex la Cluj a fost furnizorul, se cere mai mul­ eu cerul i
tibil lichid de calorifer, că centrale în puncte termice, in funcţiune magistrala, ar 2 şi grădiniţa, toate in cen­ transmis în 9 septembrie, tă insistenţă pe lingă aces­ ploi-şl ave
soţite de <
centralele sint încadrate cu adaptate noului sistem, sînt fi fost deja schimbate uti­ trul oraşului, sint încă mari cînd au fost constatate de­ ta, pentru că, de căldură ce. Vintul
fochişti şi personal de în­ procurate în proporţie de lajele, respectiv erau trans­ probleme Că ele sînt în a- fecţiunile ? Oare nu cam In nici un caz — nu pot fi cu intensi
treţinere. 80 la sută. Unele sînt chiar formate centralele în puncte tenţie ne-o confirmă şi dis­ tîrziu ? lipsite 600 de familii şi nici km/oră dii
S-ar părea că la Călan transportate în zonele unde termice. Or, cum n-am avut cuţia organizată la sediul cei peste 1 500 de elevi şi Temperate i
cuprinsă
n-ar mai fi nici o proble­ vor fi montate. Dar, din această garanţie, ce puteam S.G.C.L. Simeria, de către •A copii de grădiniţă din ora­ de, iar ce
mă privind pornirea căldu­ cauză că n-a existat garan­ face?“ —- ne spune tova­ directorul comercial Brener în concluzie, la Călan, şul ceferiştilor. 13 şi 18 i
rii spre apartamente, dar ţia terminării magistralei de răşul I. Spătăceanu. Şi ast­ Eduard de la G.I.G.C.L. cu chiar dacă perspectiva de log de sei
na Pronc<
nu e chiar aşa. La C.T. 4, termoficare pină cel tîrziu fel, încă o iarnă Călanul va cei pe care-i interesează termoficare industrială este