Page 5 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 5
Şedinţa Biroului Executiv
PROLETARI DIN TOATE TÁRILE, UNITI-VÄ !
r
-, • • ------------------------------------------------------------------------- -----------
al Consiliului National al F.D.U.S.
Miercuri, 1 octombrie, a ganizatoric în sistemul de liste, a celorlalte organi
avut loc şedinţa Biroului mocraţiei noastre socialis zaţii de masă' şi obşteşti
Executiv al Consiliului Na te, care asigură antrenarea componente ale F.D.U.S., la
ţional al Frontului Demo largă a maselor de oameni înfăptuirea hotărîrilor a-
craţiei şi Unităţii Socialis ai muncii, a tuturor ce doptate în şedinţa comu
te. tăţenilor ţării — români, nă a Comitetului Politic
în cadrul şedinţei s-a maghiari, germani şi de al Executiv al C.C. al P.C.R.,
prezentat un raport • pri te naţionalităţi — la am Consiliului de Stat şi gu
vind activitatea organiza pla activitate politică, e- vernului, precum şi a in
ţiilor democraţiei şi unită conomică şi social-cultura- dicaţiilor cuprinse în cu-
ţii socialiste, din care re lă ce se desfăşoară sub vîntările rostite de tovară
zultă că aplicarea hotărâri conducerea partidului în şul Nicolae Ceauşescu la
lor Congresului al II-lea patria noastră. Consfătuirea de lucru de
al F.D.U.S., a indicaţiilor Biroul Executiv a adop la C.C. al P.C.R. din zi
cuprinse în cuvîntarea tat un plan de măsuri in lele de 29-30 mai 1980 şi
mmii rostită cu acest prilej de to vederea intensificării par la şedinţa plenară lărgită
varăşul Nicolae Ceauşescu ticipării organizaţiilor de
JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. a creat un nou cadru or mocraţiei şi unităţii soeia- (Continuare în pag. a 4-a)
Hunedorenii dau dovada vredniciei muncitoreşti
In subsolul Gorjului dor o puternică concentrare de mana, Jilţ, Rovinari, unde,
Anul XXXII, nr. 7 124 JOI, 2 OCTOMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani mitează de milenii, şi nu la iorţe umane şi tehnice. alături de minerii gorjeni,
mare adlncime, un strat Atunci, din iniţiativa se înscriu în aceste zile o a-
substanţial de cărbune. Dar cretarului general al parti devărată epopee a luminii.
Ritm intens- d® Bycry, flux continuu: pentru a se ajunge la el, dului, tovarăşul Nicolae cei ce-au răspuns chemării
Şi nu se putea ca printre
pentru a se aduce la lu
Ceauşescu, a fost declanşa-
mină această „piine“ atît partidului să nu se afle şi
CULES ® ARAT « SEMĂNAT ! de necesară economiei na Acţi unea hunedorenii. Umăr la urnă;
ţionale, menită să asigure
şi să consolideze indepen cu cei din alte judeţe, oa
menii muncii de pe melea
denţa energetică a ţării, e- „Gorj 7000"
Activitatea în cimp, în u- vitîndu-se astfel pierderea E. Chiroanda, S. Popovici, xistă —- datorită unor con gurile hunedorene muncesc
nităţile Consiliului unic a- apei din sol. Toate lucrări D. Cîmpurean, M. Benţa, diţii geologice care nu per tă acţiunea Gorj 7000“, ac şi se afirmă în bătălia pen
u
groindustrial Ilia, unde s-a le se fac sub directa con V. Sorinca şi I. Roşea. Aici mit exploatarea subterană ţiune ce constituie deja una tru cît mai mult cărbune
încheiat culesul cartofilor ducere a specialiştilor. Ac- s-au arat în ziua raidului — o singură soluţie: des- dintre cele mai impresio patriei.
şi s-a trecut la recoltarea ţionînd în spiritul sarcini nostru (30 septembrie), 21 copertarea masivă. Adică, nante pagini din cronica Unde şi c.um acţionează
sfeclei de zahăr, este con lor şi indicaţiilor secreta ha şi s-au pregătit 50 ha. descoperirea cărbunelui prin mineritului românesc. După hunedorenii ? Împreună cu
centrată acum la executa rului general al partidu La semănatul griului, în mutarea stratului de pămînt cum se ştie, la chemarea colegii lor din Sibiu, Dîm
rea în ritm susţinut a lu lui, tovarăşul Nicolae tarlaua „După grădini“ din şi steril de deasupra. O Comitetului Central al parti boviţa, Clui şi Gorj, exca-
crărilor de arături, pregăti Ceauşescu, date la Con brigada Gothatea, se afîa muncă titanică, ce presu dului, 7000 de oameni ai
rea terenului şi semănatul gresul consiliilor populare Tiberiu Stăniş. pune excavareu şi trans muncii din numeroase jude PETRU BREAZU
culturilor de toamnă. Care şi cu prilejul vizitelor de N. BADRJ portarea a milioane de me ţe ale ţării au descins în MIRCEA LEPĂDAT'..
este situaţia la semănatul lucru în judeţele Bacău şi tri cubi de pămînt. O. lu inima Gorjului, în marele
griului şi orzului ? Neamţ, ne-arn organizat de (Continuare în pag. a 2-a) crare imensă ce necesită careu carbonifer Motru, Tis- (Continuare in pag. a 2-a)
La această întrebare ne-a aşa manieră încît să în
răspuns ing. Petru Puia, cheiem semănatul griului
prim-vicepreşedinte al con pînă la 15 octombrie a.c. Cifre semnificative din istoria CALITATEA AIE'
siliului. în raidul-anchetă între
— La orz, din cele 660 ha prins în unităţi am consta marilor înfăptuiri ale socialismului ...... şl ejFS&t&sip&l
s-au însămînţat 506, C.A.P. tat că se desfăşoară o mun
Zam şi Gurasada au termi că organizată, caracterizată în judeţul Hunedoara
nat această lucrare, iar în de ordine şi disciplină. Pes
celelalte se apropie de fi te tot am întîlnit o atmosfe în anii luminoşi ai so industriale în economia
nal. Mai rămas în urmă este ră de muncă intensă, con cialismului, România s-a judeţului Hunedoara. In Eforturile de gîndire—8 pîrghie
Complexul zootehnic Bacea, ştientă şi responsabilă pen înscris printre ţările cu o perioada de referinţă, a-
unde, din 100 ha sînt se tru pregătirea recoltei anu dinamică înaltă a dezvol cest indicator a crescut
mănate 20. Dar am luat lui viitor. Mecanizatorii, tării industriale. In cei de 2,7 ori, ceea ce ilus in ofensiva noului
măsuri ca şi aici să termi cooperatorii, specialiştii a- cincisprezece ani de cînd trează grija ‘ deosebită ce
năm semănatul pînă sîmbă- cordă o atenţie deosebită în fruntea partidului şr o acordă conducerea
tă. în ce priveşte cultura calităţii lucrărilor, pregăti statului se află tovarăşul partidului şl statului nos Anul trecut, cam pe vre turnare, în timpul evacuării,
griului pot să apreciez că rii patului germinativ, în Nicolae Ceauşescu, cel tru, personal tovarăşul mea aceasta, la prima oţe- conform tehnologiilor spe
la această lucrare, care a corporării seminţei în sol mai Iubit fiu al naţiunii Nicolae Ceauşescu, înflo lărie electrică a combinatu cifice pentru fiecare marcă
fost declanşată săptămîna la adîncimea stabilită şi a- noastre, industria româ ririi continue şi multilate lui hunedorean şarjele de de oţel. A fost o perioadă
trecută,, avem un ritm de sigurării densităţii pe uni- nească s-a dezvoltat în- rale a acestor meleaguri oţel care în cursul elabo fructuoasă, în care triada
muncă bun şi că pînă la ţatea de suprafaţă. Tehno (tr-un ritm anual fără pre şl, totodată, munca plină rării lor necesitau o super- - învăţămînt — cercetare —
30 septembrie s-au însămîn logiile se respectă cu stric cedent. Semnificativ în de hărnicie şi dăruire a oxidare, dădeau destule du producţie s-a dovedit a nu
ţat mai mult de 400,ha din teţe. La C.A.P. Gurasada, acest sens este şi graficul ceîor ce lucrează în in reri de cap dozatorilor, to mai fi un deziderat, „ci un
cele 1294 planificate, înca- de exemplu, unde am avut de faţă, ce relevă dina pitorilor, turnătorilor, ingi imperativ al zilelor noastre,
drîndu-ne în ritmurile pre ca interlocutori' pe Cornel mica producţiei globale dustria hunedoreană. nerilor tehnologi şi şefului o stare de fapte necesară.
văzute în grafice. La exe de secţie, ba chiar Iamina- O stare de fapte în urma
cutarea ^arăturilor şi la pre Moisin, primarul comunei, torilor. Soluţia trebuia să fie căreia în cel de al treilea
gătirea terenului se lucrea Rodica Presecan, vicepre o soluţie eficientă. Dar trimestru şi în multe tri
ză grupat, în schimburi pre şedinte al consiliului popu cum ? I Din concluziile des mestre de acum încolo s-au
lungite, iar unde este cazul lar, Dana Socolovschi, in prinse din activitatea prac cules sau se vor culege roa
şi în două schimburi. în giner şef, şi Ionel Sorinca, tică s-a dedus că procesul dele unui efort de gîndire
treaga activitate a fost or şeful secţiei de mecanizare, de dezoxidare pentru aceas
ganizată şi se desfăşoară munceau de zor la arat şi tă categorie de oţeluri era colectiv. Roadele acestei
în flux continuu. Imediat la pregătirea terenului nesatisfăcător. conlucrări s-au materializat,
după arat se intră la pre R. Boica, O. Şindea, I. Lu- cum era şi firesc, in ridica
gătit şi apoi la semănat, e- paş, I. Benţa, T. Burza, în primul trimestru al lui rea calităţii producţiei, în
1980, în ajutorul siderurgiş- creşterea scoaterii de metal
tilor au sosit cadre didacti din laminatele finite. Teh
Comitetul executiv a! GousiHuSuE ce şi studenţi ai Institutului nologia îmbunătăţită de
de subingineri Hunedoara, dezoxidare a ieşit însă din
în frunte cu ing. Teodor
popular al judeţului Hunedoara Hepuţ care, în colaborare sfera aplicabilităţii restrîn
se (şarjele cu superoxidarel.
cu inginerii Hi o Marinescu utilizîndu-se în prezent la
In temeiul dispoziţiilor arb 21, alin. 2 din Legea nr. şi Sever Busuioc şi cu mais elaborarea întregii producţii
57/1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor popu trul principal Florian Giur- de oţel de la O.E. 1. Ca la
lare, că, au cercetat, au diagnos orice lucru bun. rezultatele
D E C I D E : ticat, au socotit, iar din tri nu s-au lăsat prea mult aş
mestrul II au pus în prac teptate. Şarjele care erau
ART. UNIC. Convoacă Consiliul popular al judeţului tică o tehnologie îmbunătă declasate din cauza procen
Hunedoara în sesiunea a lll-a din cea de a opta legisla ţită de dezoxidare. Din mai tajului necorespunzător de
tură, pentru ziua de 4 octombrie 1980, ora 7,30, cu urmă multe variante stabilite in incluziuni nemetalice au
programul de lucru, cea mai fost reduse cu 50 la sută,
torul proiect de ordine de zi : procent ce înseamnă, aici la
eficientă s-a dovedit a fi
1. Raport cu privire la îndeplinirea programului jude oţelărie, o producţie supli
ţean pentru îmbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor natu predezoxidarea cu o canti mentară de 2000 tone metal
rale ; Măsurile ce se impun pentru ridicarea potenţialului tate sporită de silico-man-
productiv al acestora.» gan şi aluminiu, precum şi DORIN CORPADE
cu adausurile de dezoxi-
— Program de măsuri pentru buna administrare, gos danţi complecşi în oala de (Continuare în pag. a 2-a)
podărirea şi folosirea pajiştilor şi de ridicare a potenţialu
lui productiv al acestora în cincinalul 1981—1985.
au şi început să se mute tn pionierilor şi şoimilor patriei a MOMENT EMOŢIONANT.
ION CIUCU NICOLAE STÄNCULESCU ele. din Brad. A început deci un La Autobaza din Haţeg, comi
noi
preşedinte secretar ■ GOSPODARI. A fi bun nou an de muncă, de fru sia de femei din întreprinde
un
moment
a
organizat
re
realizări
şi
rezultate
gospodar, la Oră.ştie, nu în moase... solemn şi emoţionant. Acesta
seamnă numai a participa a fost prilejuit de ieşirea la
B LOCUINŢE PENTRU SI- la acţiunile de înfrumuseţa ■ PRODUSE NOI. Colecti pensie a muncitoarei Doina
IN ZIARUL DE AZI; DERURGIŞTI. bl oraşul Că- re a oraşului. Ei, gospodarii, vul Secţiei de timplărie din Mărglneanu, a cărei activitate
lan a fost construit şi dat in răspund şi cu alte fapte de Baia de Criş, aparţinătoare in Întreprindere numără 22
® Pregătirea politico-ideologică în pas cu cerinţele folosinţă un nou bloc cu 98 muncă Îndatoririlor lor cetă cooperativei „Moţul" Brad, a de ani, şi a casierei Maria
Crişan.
ţeneşti. Astfel, au colectat a-
edifi
actuale de apartamente. Acest harnicilor proape 125 tone de fier vechi introdus de recent în fabricaţie
televizor,
opera
taburet!
ciu
este
măsuţe
• Se înfăptuieşte consecvent programul de ridicare constructori de la Iotul 22 al şi 170 tone maculatură, care şi măsuţe pentru holuri mici M. CRIVAT
a nivelului de trai. De la 1 octombrie peste T.C.H. Apartamentele, com au luat drumul oţelăriilor etc. Printre cei care au un
sau fabricilor de hîrtie.
25 000 de constructori din judeţul nostru benefi puse din 3 şi 4 camere, au aport deosebit pot la fi crearea de
fost
repartizate
siderurgişti-
citaţi
noi
produse
:
ciază de retribuţii majorate lor de 1a T.V. Călan. Pri ■ IERI, DUPA-AMIAZA, a Ioan Stanciu, Bujor Margea,
• Intervenţie activă în miezul problemelor majore mele 48 de familii care au avut loc deschiderea festivă Cornelia Faur, Doina Matei
• Urmări grave ale unor fapte necugetate primit locuinţe în acest bloc a noului an şcolar la Casa şi alţii. • e trwm t ttmam / «w / j
«r t am » aerat g mai» mas a am * iac
